Tag: Soci

  • Ucraina cere ajutorul NATO, în timp ce ruşii ocupă Crimeea

    Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.

    Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.

    Forţele ruseşti au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Un corespondent RIA Novostia relatat că militarii ucraineni din Crimeea “îşi părăsesc în masă unităţile şi predau armamentul şi arsenalul autorităţilor locale pro-ruse şi miliţiei” – relatare dezminţită imediat de ministerul ucrainean al apărării, care afirmă că în ciuda încercării unor persoane înarmate de a prelua controlul unităţilor militare staţionate în Crimeea, personalul acestora a refuzat să se predea şi a rămas fidel noii puteri de la Kiev.

    Într-o convorbire telefonică de aproape 90 de minute, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său american Barack Obama că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele, ca şi pe cele ale cetăţenilor ucraineni rusofoni, în eventualitatea unor violenţe în estul Ucrainei şi Crimeea. Putin i-a relatat lui Obama despre “acte criminale, provocatoare ale unor elemente ultranaţionaliste, care au fost încurajate de autorităţile de la Kiev” şi i-a spus că există o ameninţare reală la adresa vieţii multor ruşi din Ucraina.

    Obama a condamnat, însă, intervenţia militară a Rusiei, numind-o “o violare clară a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Uceainei” şi o încălcare a legislaţiei internaţionale. Lideurl american i-a cerut lui Putin să retragă trupele în bazele din Crimeea şi să se abţină de la orice implicare în evoluţiile din restul teritoriului.

    Casa Albă a anunţat că suspendă planurile de participare la reuniunile pregătitoare pentru summitul G8, care va avea loc în iunie la Soci, şi a avertizat Rusia că riscă izolarea economică şi politică internaţională dacă va continua să se amestece în Ucraina.

    Pe de altă parte, şefa serviciului pentru migraţii al Rusiei, Valentina Kazakova, a anunţat că în ultimele două săptămâni ale lunii februarie, 143.000 de cetăţeni ucraineni au cerut azil în Rusia, din cauza temerii că vor fi persecutaţi de noua putere. Serviciul rusesc de grăniceri a anunţat, duminică, un total de 675.000 de ucraineni care au imigrat în Rusia de la începutul anului 2014, în contextul crizei politice.

  • JOCURILE OLIMPICE de la Soci: Ceremonia de deschidere (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Ceremonia de începere a JO de la Soci s-a încheiat, vineri seară, după un spectacol ce a durat aproximativ două ore şi 45 de minute, odată aprinderea flăcării olimpice la stadionul Fişt.

    Publicul a asistat, timp de aproximativ două ore şi jumătate, la un show ce a reprezentat “cartea de vizită” a Rusiei, o călătorie în istorie. Au fost celebrate opt perioade istorice şi elemente importante ale culturii ruse. Epopeea rusă a fost împărţită în trei acte: Rusia medievală, Imperiul, apoi secolul XX. Au fost aduse omagii oraşelor Kostroma, vârf de lance al rezistenţei în faţa invaziilor mongole şi tătare, Sankt Petersburg şi Moscova, lui Petru cel Mare şi avangardei artistice de la debutul secoului XX, ce i-a avut în prim-plan pe Kazmir Malevici şi Serghei Eisenstein. Nu au fost uitate nici balurile imperiale şi Reconstrucţia, în spectacolul susţinut de 9.000 de persoane, între care 3.000 de artişti, şi la care au fost folosite 22,5 tone de artificii.

    Ceremonia de deschidere a JO – GALERIE FOTO

    Organizatorii au întâmpinat probleme la aprinderea celor cinci cercuri – simbolul Jocurilor Olimpice. La finalul momentului artistic din deschidere, au coborât deasupra arenei “cinci fulgi de nea”, dintre care patru s-au deschis pentru a forma cercurile olimpice. Al cincilea nu s-a deschis, din cauza unei defecţiuni.

    Flacăra olimpică a fost aprinsă de tripla campioană olimpică la patinaj artistic Irina Rodnina şi triplul campion olimpic la hochei pe gheaţă Vladislav Tretiak.

    Pentru momentul pop al ceremoniei a fost ales duetul feminin t.A.T.u. cu piesa “Nu ne vor prinde” (Nas ne dogonyat), aceeaşi melodie pe care avea să intre ulterior în arenă delegaţia olimpică a Rusiei.

  • Sporturi de sezon: hai la schi cu calul!

    Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test

    Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test

     

    Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test

    Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test

     

    Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test

     

    Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test

    Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test test Test test

  • Unde duce micul război rece între Obama şi Putin

    Cazul Snowden este însă doar ultimul dintr-o listă tot mai lungă de chestiuni care l-a deranjat pe Obama, după ce discuţiile cu Putin din iunie pe tema războiului civil din Siria, a scutului antirachetă american şi a dezarmării Iranului au ajuns într-un punct mort, iar presiunile.

    Unii comentatori au interpretat această răcire bruscă a relaţiilor cu Rusia drept un indiciu că SUA au nevoie de un argument în plus ca să ignore opoziţia Moscovei faţă de o intervenţie armată în Siria. Cert e că în următoarea perioadă e puţin probabil ca relaţiile dintre cele două puteri să se amelioreze fundamental, mai ales după ce Obama a anunţat în premieră, ca reacţie la recent adoptata lege contra propagandei homosexuale în Rusia, că el “nu are de ce să manifeste răbdare faţă de ţările care intimidează comunitatea LGBT”.

    Preşedintele american a avut grijă să nege însă, la o conferinţă de presă susţinută la Casa Albă, că relaţiile sale cu Vladimir Putin sunt proaste. Obama a declarat că Putin se comportă uneori “ca un elev plictisit din fundul clasei”, dar a adăugat că “atunci când avem discuţii, deseori rezultatul e foarte productiv”. El a spus că SUA “vor lua o pauză, vor reevalua direcţia în care se îndreaptă Rusia” şi vor calibra relaţia bilaterală astfel încât să ţină cont de domeniile unde cele două ţări pot să cadă de acord şi să accepte că există şi diferenţe de opinie. “Sincer, într-o serie de domenii unde credem că se pot face progresse, Rusia nu şi-a schimbat deloc poziţia. Cred că au existat întotdeauna anumite tensiuni între SUA şi Rusia după căderea URSS”, a spus Barack Obama, citat de Reuters.

    Obama a precizat şi că America nu va boicota Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014, în ciuda opiniei că delegaţia americană, în care sunt şi gay şi lesbiene, ar trebui să nu meargă la Soci, în semn de protest faţă de legea contra propagandei homosexuale în Rusia. Legea penalizează paradele gay şi diseminarea publică de informaţii despre comunitatea LGBT cu amenzi de până la 16.000 de dolari.

  • Putin umileşte planeta şi organizează cele mai scumpe Jocuri Olimpice din istorie

    Organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014 va costa Rusia 50 mld. dolari, de cinci ori mai mult decât estimările iniţiale, ceea ce face ca acest eveniment să fie cea mai scumpă olimpiadă din istorie, scrie agenţia RT, citată de Ziarul Financiar. În prezent, cele mai costisitoare Jocuri Olimpice sunt cele organizate în 2008 la Beijing. Acestea au costat 40 de miliarde de dolari. Olimpiada de la Londra, cea mai recentă, a implicat cos­turi de 19 miliarde de dolari.

    Infrastructura oraşului Soci necesară organizării JO a trebuit construită în proporţie de 85% de la zero, ceea ce ar putea explica de ce Olimpiada de Iarnă este atât de scumpă, a spus Jean-Claude Killy, preşedintele comisiei de coordo­nare a JO din Rusia din cadrul Comite­tului Olimpic Internaţional, citat de ZF. Însă unii analişti atrag atenţia că estimările uriaşe nu ar trebui luate în serios deoarece acestea sunt “umflate” de sponsorii privaţi ai evenimentului.

    Până în prezent, aceştia au cheltuit 24,6 miliarde dolari, iar costurile ar putea creşte pentru ei la 33 miliarde dolari. Printre sponsori se numără multe dintre marile companii ruseşti, iar acestea vor să obţină pentru cât mai multe cheltuieli posibile statutul de cheltuieli pentru olimpiadă. “De exemplu, o companie care-şi construieşte sau renovează hotelul propriu încearcă să încadreze aceste cheltuieli la costuri pentru Olimpiadă. Aceasta le ajută să-şi consolideze poziţia în negocieri. Companiile vor cere cu siguranţă ceva la schimb, precum tarife preferenţiale sau scutiri fiscale”, a explicat un analist. El a menţionat că suma de 50 miliarde dolari nu este una finală, iar costurile s-ar putea apropia de 66,7 miliarde dolari. O parte din costul total al facturii urmează să fie suportat de guvern, iar cealalată parte de investitori privaţi, care sunt finanţaţi de băncile de stat, a spus vicepremierul rus, Dmitry Kozak, citat de The Wall Street Journal.

  • Rusii asteapta investitorii romani pentru JO de la Soci din 2014

    Relatiile dintre Romania si Rusia s-au racit dupa destramarea
    CAER, si in pofida incercarilor si promisiunilor, nu au mai atins
    acelasi nivel. La inceputul lui 2010 5,9% din importurile Romaniei
    veneau din Rusia. In ceea ce priveste exporturile, doar 1,8% din
    total merg catre fostul pol de putere în regiune.

    Rusia nu se numara nici intre primii 10-20 de investitori in
    tara noastră, iar in conditiile crizei financiare relatiile
    bilaterale dintre cele două tari s-au deteriorat.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro