Tag: soarece

  • Cronică de film: Liniştea care îţi dă fiori – VIDEO

    Filmul lui John Krasinski este gândit în aşa fel încât spectatorul să devină participant activ într-un joc de-a şoarecele şi pisica, unul plin de tensiune. Aceasta este de fapt şi principala calitate a celor mai multe filme horror de succes: darul de a-l aduce pe cel din faţa ecranului în mijlocul acţiunii. A Quiet Place mai reuşeşte un lucru impresionant: se joacă cu aşteptările publicului fără a subestima capacitatea de înţelegere a spectatorilor. Vorbim, fără îndoială, de un thriller excelent.

    Scenariul semnat de Bryan Woods şi Scott Beck e extrem de alert, iar regizorul a profitat de acest lucru pentru a trece direct în mijlocul acţiunii. Vedem un cuplu care se joacă alături de cei trei copii, iar un titlu de pe ecran ne anunţă că e ziua 89; se înţelege destul de repede că acţiunea se petrece într-o lume postapocaliptică. Următoarele scene îi prezintă pe protagonişti mişcându-se încet printr-un magazin mic, încercând să facă cât mai puţin zgomot, căutând medicamente pentru unul dintre copii.

    Începutul filmului are un singur rol, şi anume de a-l face pe spectator să înţeleagă că principalul pericol în această lume e sunetul. Firul narativ continuă la un an după aceste prime scene. Ideea unor inamici care îşi depistează prada după sunetele produse de aceasta nu e nouă, dar Krasinski a reuşit să aducă un suflu proaspăt conceptului. De-a lungul filmului, el creează mai multe momente tensionate în care spectatorii se aşteaptă la ceva inedit; de cele mai multe ori, aşteptările le sunt înşelate. Sunt scene în care vedem o puşcă şi ne aşteptăm ca sunetul produs să declanşeze un adevărat carnagiu, dar lucrurile iau o cu totul altă direcţie.

    A Quiet Place e un film cu foarte puţine replici, bazându-se pe puterea imaginilor pentru a transmite mesajul central. Din acest punct de vedere, nu ştiu dacă am văzut recent o producţie mai reuşită, iar asta spune multe despre ceea ce poate face Krasinski în spatele camerei de filmat.

    A Quiet Place a fost primit extrem de bine atât de critici, cât şi de spectatorii de rând, iar performanţele la box office reflectă perfect acest lucru: cu un buget de doar 17 milioane de dolari, filmul generase (la ora închiderii ediţiei) aproape 260 de milioane de dolari din vânzarea de bilete. Prin urmare, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că producătorii au anunţat deja că lucrează la o continuare a filmului.

    În concluzie, A Quiet Place e unul dintre acele filme rare în timpul căruia nu ştii la ce să te aştepţi. E un film care îţi induce o stare de teamă care rămâne cu tine mult după ce ai părăsit sala de cinema.

    Nota: 8/10

  • Capitalistul săptămânii: Walt Disney – VIDEO

    După ce şoarecelui i s-au adăugat alte personaje, în 1937 autorul acestora a făcut primul lungmetraj animat, o producţie de un milion de dolari care aproape a falimentat compania fondată în 1923. Omul al cărui nume este un simbol american s-a născut în Chicago în 1901 şi a fost fiu de fermier. Cu 500 de dolari primiţi de la unchiul lor, a plecat din Kansas City împreună cu fratele lui spre Hollywood, unde şi-au deschis un mic studio.
    S-au angajat apoi la Universal Studios Inc. care a cumpărat personajul „Oswald, iepurele norocos„. Studioul Walt Disney a fost alimentat de imaginaţia lui Disney, fan al lui Mark Twain şi al castelelor franţuzeşti pe care le-a văzut în Primul Război Mondial, când a lucrat ca şofer de ambulanţă pentru Crucea Roşie.

    După o serie de contracte pentru folosirea personajelor Disney în scop comercial, fratii Disney au modificat pentru totdeauna industria divertismentului cu pariul pe Disneyland, un parc de distracţii construit pe un teren de circa 75 de hectare din Anheim, California. A fost nevoie de o investiţie de 17 mil. dolari, pentru care Disney a vândut o participaţie de 34,5% televiziunii ABC TV. Walt a murit în 1966, la 64 de ani, dar expansiunea Disney a continuat. De pildă. peste 10.000 de hectare de teren au fost cumpărate pentru cinci milioane de dolari pentru construirea primului parc tematic Disney World Magic Kingdom, deschis în Florida în 1971.

  • Pariul pe gaming

    Deşi perifericele, după cum le spune şi numele, se află la periferia nevoilor unui utilizator obişnuit, există un segment de oameni care investesc şi caută calitatea cea mai bună în astfel de produse. Unul dintre factorii de creştere ai companiei producătoare de componente pentru PC-uri cu origini elveţiene Logitech România îl reprezintă segmentul de gaming care cunoaşte o ascensiune atât la nivel global, cât şi local. Din 2013 până în prezent piaţa perifericelor de gaming din Europa s-a mărit de cinci ori, potrivit lui Alexandru Mazilu. Piaţa locală de echipamente periferice pentru gaming incluzând zona de mouse-uri, tastaturi, camere web şi căşti, este estimată de el la peste 8 milioane de euro, pe când piaţa totală de periferice ajunge la 20 de milioane de euro în ţara noastră.

    Segmentul de gaming este cel care susţine în prezent piaţa de desktopuri, dar şi pe cea de componente şi periferice pentru calculator, datorită noilor jocuri video care împing grafica într-o zonă realistă şi necesită o putere de procesare mai mare. Computerele şi jocurile video vin însoţite de o serie de „accesorii“ – de la mouse-uri, tastaturi şi căşti, dar şi scaune speciale.

    Un alt element al gamingului care contribuie pozitiv la dezvoltarea domeniului este sportul electronic ce a câştigat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor.Potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. Producătorii de accesorii au înţeles acest lucru şi creează produse din ce în ce mai performante şi cu tot felul de caracteristici pentru a atrage consumatorii. „Mouse-ul este extrem de important pentru gaming. Gamerul înţelege că lucrurile nu costă puţin dacă vrei performanţă. Îţi iei adidaşii lui Messi şi speri să joci ca el. Nu o să joci ca Messi, dar măcar ai adidaşii lui şi speri că dacă te antrenezi o să fii mai bun. Cam aşa e şi în gaming”, explică Alexandru Mazilu, care adaugă că sportul electronic a ajutat să crească vânzările de echipamente de PC, „însă este greu de spus concret cu cât”. Asta atât din cauza faptului că este greu de corelat performanţa unei echipe cu creşterea vânzărilor de periferice, dar şi din cauza faptului că în România sportul electronic nu este dezvoltat. „Piaţa de eSports din România se caută. Acum este foarte haotică. Am avut o experienţă frumoasă cu Dreamhack (eveniment internaţional de sport electronic – n.red), au fost evenimente de eSports spectaculoase pentru România, dar acum am rămas doar cu Comicon (convenţia iubitorilor de benzi desenate – n.red.)” este de părere Mazilu.

    El mai spune că este nevoie de o consolidare a acestei pieţe deoarece ţara este mare, are potenţial şi poate fi un punct principal în regiune în această privinţă. „Am vorbit cu mai mulţi vendori despre cum am putea ajuta eSports şi cum am putea investi împreună pentru a se concretiza ceva palpabil. Acum ai 100 de echipe, 10 mai mari, care nu ştiu să comunice, n-au resurse, nu ştiu să se vândă. În condiţiile în care echipele de afară au staff, au PR”. În acest sens, Logitech a decis să sponsorizeze o echipă locală, dar şi una din Bulgaria.

    Pentru un gamer, mouse-ul este la fel de important ca arma pentru un soldat. „Mouse-ul este esenţial, mai ales în jocuri first person shooter (FPS). Acolo jucătorii profesionişti, cu zeci de mii de ore la activ, simt diferenţa între 3.000 şi 4.000 de dpi (puncte pe inchi), între una şi două milisecunde”, spune Mazilu, care exemplifică faptul că mouse‑urile wireless au devenit la fel de performante ca şi cele cu fir, deşi nu toţi sunt convinşi, gamerii uitându-se cu reticenţă la astfel de produse.  „Mouse-ul cu fir, chiar şi cu suport de ţinut firele, se poate agăţa şi dacă o face atunci când eşti pe cale să dai «headshot-ul» vieţii tale cu care câştigai meciul, atunci e ultrafrustrant. Ducem o luptă să convingem jucătorii“, explică Mazilu, care mai spune că tehnologia wireless a ajuns într-un punct în care „firul nu mai este relevant”.

    Revenind la referinţa din deschiderea articolului, Mazilu spune că în dezvoltarea unor astfel de produse este „multă muncă în spate şi ingineri cu salarii mari”. Dezvoltarea produsului variază în funcţie de platforma pe care este construit. Dacă începi de la zero, atunci realizarea poate dura câţiva ani, în schimb dacă se aduc îmbunătăţiri unei versiuni anterioare, atunci un produs poate apărea pe piaţă în câteva luni. „O medie de dezvoltare ar fi între şase luni, si un an. Acum este şi foarte mult software în spatele produsului. Au început să fie la fel de important şi hardware-ul, şi software-ul”, adaugă şeful Logitech România.

  • Viviana Grădinaru a revoluţionat lumea ştiinţifică. Românca va primi din partea preşedintelui Barack Obama cea mai înaltă distincţie acordată cercetătorilor sub 40 de ani

    Viviana Gradinaru, românca din Vaslui, care va primi din partea preşedintelui Statelor Unite Barak Obama cea mai înaltă distincţie acordată cercetătorilor sub 40 de ani, a revoluţionat lumea ştiinţifică, informează stirileprotv.ro

    Ea a reusit sa obtina pentru prima dată în istorie transparenţa totală a corpului unui şoarece. Importanţa acestei tehnici inventate este uriaşă. Ea va putea fi aplicată creierului uman, astfel încât specialiştii să obţină o scanare totală a moleculelor. Concret, tehnica va ajuta în cercetarea unor boli precum Parkinson, Alzheimer sau autism.

    Tehnica inventată de doctor Viviana Gradinaru se numeşte “Clarity”. Alături de o echipă de tineri cercetatori, pe care românca noastră o conduce la California Institute of Tehnology, Viviana a injectat in corpul unui şoarece un hidrogel special care a facut ca rinichii, inima, plămânii şi intestinele să devină transparente în 3 zile şi întreg corpul în două săptămâni. Tehnica este considerată o premieră absolută în lume.

    Citiţi mai multe pe www.ştirileprotv.ro

  • O unitate McDonald’s a fost închisă după presupusa descoperire a unui cap de şoarece într-un hamburger

    Luni, autorităţile din Mexic au dispus închiderea unui local al reţelei de fast-food americane McDonald’s, din Tlalnepantla, după ce un client a denunţat că a găsit un cap de şoarece într-un hamburger. Compania McDonald’s a negat acuzaţiile şi le consideră şantaj, scrie voceavalcii.ro

    Fotografiile cu presupusul cap de şoarece găsit în hamburger au fost postate pe reţelele de socializare, iar de acolo au fost preluate de presă.

    “Trecem în revistă cele întâmplate, este însă ceva adus, imposibil de găsit într-unul din localurile noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al lanţului, Félix Ramírez, adăugând şi că incidentul va fi anchetat fără a elimina ipoteza unui posibil şantaj, mai notează sursa citată.

  • Antonescu, despre privatizarea CFR Marfă: E un joc de-a şoarecele şi pisica, Băsescu speră să eşueze

     Antonescu a fost întrebat, într-o intervenţie telefonică la Realitatea Tv, cum vede “războiul declaraţiilor” dintre şeful statului şi premier din ultimele săptămâni.

    “E o suită de declaraţii nefaste şi inestetice. Eu punctul de vedere mi l-am spus. Cred că preşedintele ar fi trebuit, odată ce i s-a făcut o propunere pentru desemnarea unui ministru la Transporturi, să se pronunţe. (…) Victor Ponta nu avea ce face altceva decât ceea ce a făcut. Câmpul în care declaraţiile domnului Băsescu au dus discuţia a generat această polemică. Mi se pare în continuare trist şi de-a dreptul inestetic ca o temă de importanţă majoră, ca privatizarea unei mari companii, să prilejuiască un fel de joc de-a şoarecele şi pisica în care, până la urmă, cine câştigă?

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Walter Elias „Walt” Disney

    După ce şoarecelui i s-au adăugat alte personaje, în 1937 autorul acestora a făcut primul lungmetraj animat, o producţie de un milion de dolari care aproape a falimentat compania fondată în 1923. Omul al cărui nume este un simbol american s-a născut în Chicago în 1901 şi a fost fiu de fermier. Cu 500 de dolari primiţi de la unchiul lor, a plecat din Kansas City împreună cu fratele lui spre Hollywood, unde şi-au deschis un mic studio.

    S-au angajat apoi la Universal Studios Inc. care a cumpărat personajul „Oswald, iepurele norocos„. Studioul Walt Disney a fost alimentat de imaginaţia lui Disney, fan al lui Mark Twain şi al castelelor franţuzeşti pe care le-a văzut în Primul Război Mondial, când a lucrat ca şofer de ambulanţă pentru Crucea Roşie.

    După o serie de contracte pentru folosirea personajelor Disney în scop comercial, ei au modificat pentru totdeauna industria divertismentului cu pariul pe Disneyland, un parc de distracţii construit pe un teren de circa 75 de hectare din Anheim, California. A fost nevoie de o investiţie de 17 mil. dolari, pentru care Disney a vândut o participaţie de 34,5% televiziunii ABC TV. Walt a murit în 1966, la 64 de ani, dar expansiunea Disney a continuat. Peste 10.000 de hectare de teren au fost cumpărate pentru cinci milioane de dolari pentru construirea primului parc tematic Disney World Magic Kingdom, deschis în Florida în 1971.