În 2011, când românii începeau să îşi cumpere câte un iPhone 4, când România încerca să îşi revină după şocurile crizei şi doar 4% dintre români cumpărau produse şi servicii prin intermediul internetului, potrivit datelor Comisiei Europeane, un tânăr proaspăt absolvent al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, citea pentru prima dată despre criptomonede şi despre bitcoin.
Lansat atunci, la 24 de ani, într-o provocare personală de a vedea dacă pokerul poate fi un sport care ţine mai mult de abilităţi decât de noroc, Mihai Alisie a aflat printr-un apel pe Skype de existenţa conceptului de monedă digitală descentralizată. Singura existentă în acel moment era bitcoin.
Conceptul de monedă digitală descentralizată l-a intrigat pe Mihai, care a lăsat deoparte banalitatea pokerului online, fiind atras de o nouă lume în care urma să construiască un proiect de zeci de miliarde de dolari, despre care nu avea încă nicio idee.
„Când am întâlnit conceptul de bitcoin mi s-a părut o pierdere de timp să stai să te joci când tehnologia asta cu atât de mult potenţial este acolo”, spune Mihai Alisie, într-un interviu exclusiv acordat revistei Business Magazin şi Ziarului Financiar, facilitat cu ocazia evenimentului Romanian Blockchain Summit, organizat de Asociaţia Blockchain România şi susţinut de Ministerul Comunicaţiilor.
În încercarea de a se educa, din puţinele surse din anii de început ai pieţei de criptomonede, el a început să citească textele unui dezvoltator software ruso-canadian, în vârstă de 17 ani, pe nume Vitalik Buterin. În scurt timp l-a contactat pe tânărul Buterin, care s-a dovedit a fi „foarte prietenos” şi au decis să înceapă prima revistă din domeniul criptomonedelor, numită Bitcoin Magazine.
După ce au reuşit să lanseze revista în 2012, a urmat o perioadă în care cei doi au asimilat cunoştinţe: au călătorit separat, au cunoscut oameni, au experimentat domeniul cu toate faţetele sale şi timp de doi ani au studiat moduri în care pot lua şi ei parte la dezvoltarea tehnologiei blockchain – care este numită acum de toţi directorii tehnologici din lume, de la IBM şi până la Fujitsu, una dintre cele mai mari tehnologii ale momentului, alături de inteligenţa articială.
În acel moment, bitcoin era doar o monedă digitală cu o valoare de 2-3 dolari folosită în principal în tranzacţiile de pe pieţele de pe aşa-numitul dark web, precum Silk Road, închisă de FBI în 2014, unde se fac tranzacţii cu bunuri ilicite; mai era utilizat ca monedă pentru achiziţii în jocuri pentru computer.
Nimeni nu bănuia atunci că în decembrie 2017 bitcoin va ajunge la pragul de 20.000 de dolari, atrăgând atenţia investitorilor şi băncilor centrale din toată lumea. Cu atât mai puţin cei doi tineri care încercau în acel moment să dezvolte o aplicaţie pe tehnologia blockchain numită multisignature. Ideea din spatele aplicaţiei era ca atunci când două părţi voiau să o utilizeze pentru o tranzacţie – un transfer, de exemplu – sistemul valida înţelegerea şi gestiona tranzacţia în mod corect pentru ambele părţi.
„A durat aproximativ doi ani până când am reuşit să cunoaştem spaţiul acesta al criptomonedelor din interior. Am început să înţelegem cum funcţionează blockchainul şi pe măsură ce studiam înţelegeam mai multe”, îşi aminteşte Alisie.
Cu toate acestea, bitcoin era o tehnologie limitată şi mulţi nu vedeau dincolo de potenţialul ei de tranzacţionare ca monedă digitală, adică potenţialul tehnologiei blockchain în sine. Însă după ce au încercat să dezvolte o aplicaţie pe bitcoin de tip multisignature (n.red.: o soluţie tehnologică în care două părţi pot face un schimb gestionat de platformă şi nu de un terţ) şi nu găseau încă modul în care pot aduce inovaţia, au început să se gândească la conceptul de organizaţii guvernate doar de o infrastructură şi de tehnologia ei, fără nevoia unei entităţi care să gestioneze legile care guvernează respectiva organizaţie sau companie – concept numit în limbajul de specialitate DAO (Descentralized Autonomous Organizations).
„Cred că aici a fost scânteia. M-am întâlnit cu Vitalik pentru prima dată în persoană, am stat împreună şi am lucrat în Spania două luni în 2013”, adaugă el.
Un e-mail de la Vitalik Buterin primit la scurt timp în toamna lui 2013, care conţinea un proiect cu un nume prea complicat, dar cu o idee care l-a făcut pe Mihai Alisie să mizeze totul pe blockchain, s-a materializat mai târziu în proiectul Ethereum.
Astăzi, Ethereum este al doilea cel mai mare proiect din piaţa criptomonedelor, cu o capitalizare de piaţă de 23 miliarde dolari şi o valoare de circa 215 dolari per monedă, potrivit datelor colectate în 25 iulie de pe platforma CoinMarketCap. Randamentul la capitalul investit pentru cei care au pariat de la început pe succesul Ethereum se ridică la 7.500%.
Însă dincolo de valoarea de piaţă, Ethereum a perfecţionat ideea lui Alisie şi Buterin de multisignature în ceea ce avea să devină conceptul de smart contract, care a deschis piaţa pentru valul de monede digitale ce urma să se lanseze. Conceptul de smart contract a stat la baza unor inovaţii majore cum ar fi o emisiune de obligaţiuni lansată de grupul austriac Erste, proprietarul BCR pe piaţa locală, exclusiv pe blockchain.
„Ne-am gândit că putem face ceva mai complex. Ne gândeam că dacă ai dezvoltatori software care vor să construiască pe infrastructura ta o funcţionalitate la care tu nu te-ai gândit, programatorul este limitat de imaginaţia ta, şi cred că asta l-a ajutat pe Vitalik să ducă ideea la următorul nivel şi să abstractizeze funcţiile. Am creat practic limbajul de programare open source Solidity, unde oricine poate scrie aplicaţii”, explică Mihai Alisie.
Ce ştiau ei, şi ce aveau să înveţe mii de investitori care au pariat miliarde pe proiect în anii de după lansare, este că inovaţia pe care a adus-o Ethereum faţă de bitcoin vine în primul rând din faptul că a fost de la început o tehnologie de tip open source, adică o tehnologie care putea fi exploatată de oricine voia să construiască aplicaţii pe ea. Astfel, au luat naştere procesele de ICO (Initial Coin Offerings). Comparabil cu IPO (Initial Public Offerings), adică procesul de listare a unei companii la bursă, ICO-ul este procesul prin care un proiect pe bază de blockchain îşi lansează moneda digitală şi se finanţează.
„În 2014 trebuia să stabilim strategia, dacă vrem să facem o companie pentru profit sau o organizaţie non-profit cu un proiect de tip open source. Eu şi Vitalik am fost pentru nonprofit, în timp ce alţii erau la cealaltă extremă, dar asta a fost abordarea cea mai bună pentru ca toate companiile să se simtă în siguranţă pentru a lucra pe ea (n.r.: infrastructura de blockchain)”, spune el.
Piaţa criptomonedelor însumează astăzi 2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.
Promisiunea Ethereum de a aduce o tehnologie revoluţionară s-a concretizat în 2014 în Elveţia printr-un crowdfunding fără precedent de 42 de zile în care au strâns 31.500 de bitcoin, reprezentând atunci 18,5 milioane de dolari.
„A fost o promisiune mai mult, alături de pasiune şi de încrederea că lucrăm pe termen lung pentru ceva epic, chiar dacă la un moment dat te gândeşti că nu câştigi prea mulţi bani pe termen scurt. Până la crowdfunding am construit pe banii noştri, împrumuturi de la noi şi fără investiţii externe, fonduri sau altceva. Iar crowdfundingul a fost cred cel mai rapid din istoria interentului în care să nu se fi implicat fonduri mari şi fără să vinzi acţiuni”, povesteşte românul.
Însă până în punctul în care să ajungă în etapa de crowdfunding, fondatorii proiectului au avut nevoie de un sediu stabil şi de o entitate aflată într-o jurisdicţie care să permită astfel de proiecte care nu erau încă reglementate prin lege în majoritatea statelor din lume.
Acum, în 2019, la 32 de ani, Mihai locuieşte în Elveţia, unde a avut norocul în urmă cu câţiva ani să găsească una dintre puţinele legislaţii permisive pe domeniul criptomonedelor.
„Era dificil în perioada aceea pentru că era şi situaţia cu Silk Road şi exista o parte întunecată a domeniului, ceea ce a îngreunat ideea de a merge într-o ţară să încorporezi o companie şi să nu se creadă că vrei să faci ceva ilegal. Aveam nevoie de o entitate şi am început să călătorim şi să încercăm în Germania, apoi în Olanda, Singapore, Londra, iar eu am zis că merg în Elveţia”, precizează el.
Astfel, în orăşelul Zug, situat la poalele muntelui Zugerberg din Elveţia, cu o populaţie de circa 25.000 de locuitori, Mihai a pus bazele a ceea ce întreaga industrie avea să cunoască drept „Crypto Valley” – inspirat de ceea ce au conturat marile companii de tehnologie în SUA şi se numeşte Silicon Valley.
„Elveţia a fost o încercare cu şanse mici, nu ştiam pe nimeni acolo, dar am găsit oamenii potriviţi, am găsit avocaţi să ne ajute, iar apoi ne-am întâlnit cu echipa autorităţilor de dezvoltare economică din Zug, le-am explicat că este o platformă pe care alte companii vor veni să dezvolte aplicaţii şi au înţeles”, îşi aminteşte Alisie.
Alături de Alisie, care a fost pe rând chief innovation officer şi apoi vicepreşedinte al Fundaţiei Ethereum, încă trei oameni au fost incluşi în echipa iniţială de fondatori, şi anume Vitalik Buterin, Charles Hoskinson şi Anthony Di Iorio. Echipa s-a extins după un timp, iar în ea au mai intrat Gavin Wood, Jeffrey Wilcke şi Joseph Lubin.
Ethereum s-a dovedit a fi un proiect gigant, care în ianuarie 2018, când moneda digitală ether a ajuns la un maxim record de 1.432 dolari, avea o capitalizare de piaţă de aproximativ 130 miliarde dolari.
Blockchainul a fost văzut ca o tehnologie revoluţionară de mai mulţi giganţi ai lumii de business, de la coloşi ai serviciilor financiare precum grupul elveţian UBS sau austriecii de la Erste, care deţin BCR pe piaţa locală, şi până la companii precum Microsoft, EY şi JPMorgan, toate încercând în prezent să construiască aplicaţii pe structura blockchainului de la Ethereum.
Tehnologia blockchain este utilizată deja şi de unii antreprenori din România, cum ar fi cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, care foloseşte o infrastructură blockchain – dezvoltată de compania românească Modex pentru a urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor, bazându-se pe conceptul de jurnal distribuit imuabil.
Următoarea ambiţie: Reţeaua socială în care oricine îşi poate face o reţea socială
La mijlocul anului 2015, Alisie a rămas implicat doar în unele părţi ale proiectului Ethereum şi a început să îşi îndrepte eforturile spre o nouă ambiţie, dincolo de revoluţia tehnologică pe care doar ce o pusese în mişcare la nivel global, la câţiva ani după ce a lăsat pokerul online şi i-a dat un e-mail unui programator de 17 ani.
AKASHA (Advanced Knowledge Arhitecture for Social Human Action) este un proiect de reţea socială avansată, pe blockchain, care îşi propune să ofere oportunitatea utilizatorilor de a-şi crea propriile reţele sociale în interiorul acesteia, fără a avea nevoie de un terţ care să gestioneze reţeaua sau sistemul.
Folosind infrastructura Ethereum şi alte tehnologii complementare, Alisie a pus bazele unei reţele sociale care nu trebuie gestionată de o entitate precum Facebook şi care să existe descentralizat, guvernată doar de regulile blockchainului şi de utilizatori. În acest proiect, mai are un român alături de el pe nume Marius Darila, într-o echipă totală de 15 oameni.
„Când am început acum trei ani am vrut să fac o reţea socială fără servere şi fără să fim noi responsabili de cenzură şi de gestiunea datelor, cum este Facebook. Am fost pionieri în combinarea blockchainului cu o altă tehnologie complementară (IPFS – Inter-Planetary File System) şi practic am făcut un sistem unde dacă cineva dă clic pe un video distribuit de tine pe reţeaua socială, tu nu îl accesezi pe platforma AKASHA, ci prin mixul nostru blockchain şi IPFS ajungi să îl accesezi direct din computerul celui care l-a postat”, explică Alisie.
Momentan proiectul AKASHA este în stadiu beta şi vrea să demonstreze că este posibil să construieşti o reţea socială fără a avea nevoie de o entitate centrală care să medieze comunicarea dintre participanţi. Acesta va fi lansat la finalul anului sau la începutul anului viitor.
„Merită menţionat că în ultimii trei ani, în care am dezvoltat activ aplicaţia, am învăţat multe, iar ceea ce noi numim acum AKASHA Reloaded reprezintă următorul stadiu al proiectului AKASHA ca întreg. În anii ăştia, am evoluat de la ideea de a construit o reţea socială folosind blockchain – numai că în loc să treacă prin trei ani de experimente, o să comprimăm tot procesul într-o experienţă care pentru utilizator înseamnă câteva minute pentru a trece de la zero la o aplicaţie funcţională”, adaugă el.
În ceea ce priveşte potenţiala valoare a proiectului AKASHA, Alisie reiterează că va fi un proiect tot de tip open source, lansat de o fundaţie nonprofit şi că scopul este unul social. Mai mult, în acest proiect nu există o monedă emisă, deci nu vor exista astfel de investitori.
„Prin prisma unei fundaţii nonprofit valoarea vine din impactul social care poate rezulta dintr-o unealtă care împuterniceşte oamenii cu libertate de exprimare şi intimidate a datelor personale. Nu avem niciun token, ICO sau STO. În loc să legăm succesul proiectului de un token specific dezvoltat de noi, am decis să deschidem partea asta pentru experimentare împreună cu comunitatea”, spune Mihai Alisie.
„Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”
El crede că România are oportunitatea rară prin prisma tehnologiei blockchain de a deveni un hub global pentru această tehnologie şi salută deschiderea Ministerului Comunicaţiilor de a susţine în luna iunie una dintre cele mai mari conferinţe de blockchain din regiune şi anume Romanian Blockchain Summit, unde Alisie a fost invitat să vorbească.
„Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern, încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.
Alisie crede că implicarea autorităţilor într-un astfel de eveniment este un prim pas pentru ceea ce ar putea face în lumina oportunităţii tehnologiilor de ultimă generaţie.
„Romanian Blockhain Summit este un exemplu încurajator în ceea ce priveşte sprijinul direct de la Ministerul Comunicaţiilor. Tipul acesta de iniţiative unde există măcar un interes să explorezi oportunităţile reprezintă primii paşi spre o zonă unde poţi crea o strategie şi o viziune cu privire la modul în care România poate sesiza oportunitatea”, crede el. Mai mult, susţine că îmblânzirea aspectului legislativ ar putea ajuta România. „Când vorbim de mixul legislativ, toată nişa aceasta dacă ar fi făcută mai prietenoasă pentru businessuri care vor să folosească tehologia blockchain, cred că ar fi o şansă rară pentru România să aducă o industrie globală.
Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”, adaugă tânărul. Monedele digitale şi blockchainul vor deveni un subiect din ce în ce mai aprins atât în România cât şi la nivel global în contextul în care Facebook, o reţea socială cu peste 2 miliarde de utilizatori a anunţat că va lansa proiectul Libra, o monedă digitală cu valoare stabilă, pe care vrea să o utilizeze în servicii financiare. În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.
De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.
Cu toate acestea, în contextul tuturor informaţiilor pe care le are Facebook despre utilizatori şi în lumina celor mai recente scandaluri precum amenda record de 5 miliarde de dolari aplicată de Comisia Federală pentru Comerţ din SUA companiei pentru că nu a respectat normele de păstrare şi gestionare a datelor personale, mai multe voci, printre care şi Alisie, ridică îngrijorări cu privire la proiect.
„Cred că Facebook va juca foarte atent şi sigur cartea cu moneda digitală pentru că au multe de pierdut dacă nu merge. Sunt multe zvonuri momentan, şi da, probabil va fi o tehnologie disruptivă la nivelul transferurior de bani spre exemplu, că dacă poţi trimite 100 de dolari familiei prin aplicaţia Messenger, este un avantaj. (…) Ca încredere, integritatea companiei este aproape de zero, dacă nu pe minus. Dacă ne imaginăm un scenariu utopic, Facebook ştie deja foarte multe despre tine, poate chiar mai multe decât ştii tu, şi datele financiare ar oferi un tablou mult prea complet”, apreciază Alisie.
Ce este bitcoin?
Este o monedă digitală care există şi se tranzacţionează pe baza unei tehnologii de infrastructură digitală denumite blockchain, care are capacitatea de a fi descentralizată şi imuabilă. A devenit cunoscută după ce valoarea ei a crescut masiv, culminând la finalul anului 2017 cu o frenezie care a dat naştere unor milionari şi chiar miliardari
Ce este blockchain?
Este o infrastructură digitală pe care datele sunt imuabile, şi care este gestionată de o serie de computere şi nu de o singură entitate (n. red. – descentralizată). Fiecare dintre blocurile de date existente pe infrastructură sunt securizate şi legate între ele pe baza unor principii criptografice, generându-se un „lanţ” de blocuri de date – blockchain.
Piaţa criptomonedelor însumează astăzi
2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.
În 2011, Mihai Alisie află de bitcoin şi îl contactează pe Vitalik Buterin, cu care avea să fondeze proiectul Ethereum
2012 – Românul Mihai Alisie şi tânărul ruso-canadian Vitalik Buterin lansează prima revistă de nişă din piaţa criptomonedelor – Bitcoin Magazine.
2013 – Cei doi petrec împreună două luni în Spania după ce au studiat piaţa şi au călătorit întâlnindu-se cu oamenii din industrie, iar la puţin timp Buterin îi prezintă lui Alisie prima variantă a proiectului Ethereum.
2014 – Fondatorii stabilesc să transforme Ethereum în organizaţie nonprofit şi să lanseze un proiect de tip open source. Atrag prin crowdfunding 31.500 de bitcoin în 42 de zile, adică 18,5 milioane de dolari la preţul de atunci.
215 dolari, valoarea monedei ether în data de 25 iulie (înainte de tipar)
23 mld. dolari, capitalizarea de piaţă a proiectului Ethereum
130 mld. dolari, capitalizarea de piaţă record atinsă de proiectul Ethereum
7.500% reprezintă andamentul la capital investit pentru primii investitori în Ethereum
20.000 de dolari este pragul maxim la care a ajuns bitcoin
824 mld. dolari este maximul record al pieţei criptomonedelor
