Tag: sistemul privat de sanatate

  • Retenţia cadrelor medicale din România este susţinută activ de sistemul privat de sănătate

    Anestezia, terapia intensivă, epidemiologia, pediatria, medicina de laborator sau microbiologia se numără printre specialităţile deficitare din ţara noastră, pe lângă cei 50.000 de asistenţi medicali necesari în plus pentru a face faţă provocărilor sanitare. Ce poate opri acest fenomen? Investiţiile constante ale mediului privat în tehnologie medicală de ultimă generaţie, infrastructură şi în specializarea cadrelor medicale încetinesc fenomenul migraţiei personalului medical.

     

    Numai în ultimii 10 ani, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a investit aproape 200 milioane euro în dezvoltarea sistemului medical din România, în modernizarea sau extinderea locaţiilor deja existente, dotarea acestora cu cea mai nouă aparatură, dar şi deschiderea de noi unităţi. O contribuţie semnificativă la toate acestea a avut-o abonamentul medical, sursă de finanţare pentru sistemul medical, cu un real impact în economie, şi cel mai important instrument de prevenţie.

    Andreea Minuţă, directorul executiv al Diviziei de abonamente Reţeaua de sănătate REGINA MARIA, explică rolul abonamentului pentru medicina modernă, în beneficiul tuturor pacienţilor.

     

    Cum contribuie sistemul privat de sănătate la dezvoltarea infrastructurii medicale?

    După 26 de ani de la lansarea primelor abonamente medicale de pe piaţă, putem afirma cu certitudine că sistemul medical din România s-a dezvoltat direct proporţional cu cererea pentru acest produs  de prevenţie. Veniturile obţinute din abonamente sunt reinvestite în construirea de noi spitale, în achiziţionarea de aparatură medicală modernă, digitalizare şi în reţentia cadrelor medicale, în contextul exodului masiv al acestora. În acest moment, Regina Maria este cea mai digitalizată reţea medicală din România, ceea ce permite medicilor un schimb mai eficient de bune practici, consultare interdisciplinară pentru cazurile complexe şi, deci, soluţii de tratament mai bune pentru pacienţi. Accesul la tehnologie şi asigurarea unor standarde medicale de elită sunt un alt plus: suntem singurul furnizor medical cu trei roboţi chirurgicali, ceea ce înseamnă că şi echipele noastre chirurgicale au şansa să se specializeze constant.

    Tot pentru formarea profesională continuă a cadrelor medicale, susţinem Clubul Regal al Medicilor, Surgical Training Institute şi am deschis Academia Internaţională pentru Asistenţi Medicali, singura de acest fel din ţară.

    Conform studiului EY „Piaţa abonamentelor medicale: analiza impactului economic şi social în România”, sistemul privat de servicii medicale a investit peste 2,8 miliarde de euro în infrastructura medicală. Mai mult, fiecare 1 euro investit în piaţa abonamentelor medicale generează 3 euro valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel concret la economia locală şi crearea de noi locuri de muncă.

    Potrivit aceluiaşi studiu, în 2020 piaţa abonamentelor medicale din România numără peste 1,62 milioane de abonaţi şi genera un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric. Totodată, un loc de muncă nou-creat pe piaţa abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.

     

    Ce rol joacă prevenţia într-o ţară în care cheltuielile pentru acest palier sunt sub media cheltuielilor înregistrate la nivelul UE?

    Îndrăznesc să spun că abonamentul medical este cel mai accesibil, dar şi cel mai accesat instrument de prevenţie disponibil în sectorul medical din România.

    Aşa cum ştim, România este pe ultimele locuri în Europa în privinţa mersului la medic şi în diagnosticarea precoce a unor afecţiuni care pot pune viaţa în pericol. Uitându-ne însă la gradul de utilizare a abonamentului, observăm însă că există un trend pozitiv, în care populaţia tânără, activă, începe să înţeleagă importanţa prevenţiei, a screeningurilor anuale, a analizelor efectuate măcar o dată pe an. Iar ce e îmbucurător e că aleg să-şi aboneze şi membrii familiei, aşadar abonamentele pătrund şi către alte categorii de public. În plus, noi ne-am asumat rolul de a face educaţie şi de a oferi constant conţinut medical actual şi de calitate, validat de specialişti, nu doar către baza noastră de abonaţi, ci către oricine are o întrebare medicală. Pe lângă miile de articole de pe site-ul nostru, avem interviuri live cu medicii, unde oamenii pot adresa întrebări în scris, webinarii şi workshopuri şi o serie de alte programe de educaţie şi prevenţie.

    În ultimii doi ani, prevenţia s-a dovedit a fi esenţială pentru abonaţii noştri, care au înţeles importanţa accesului la servicii medicale de calitate, rolul vizitelor la medic înainte să apară problemele de sănătate, dar şi cum îi poate ajuta un abonament medical în aces sens.

    Dacă ne uităm la cifre, segmentul abonamentelor medicale REGINA MARIA a crescut în 2021 cu peste 15%, faţă de anul precedent, la fel şi nivelul de accesare a serviciilor incluse. Companiile au optat pentru abonamente mai scumpe, premium, cu mai multe servicii incluse, atât pentru angajaţi, cât şi pentru familiile acestora, tendinţă care se va menţine şi în perioada următoare. Tot datele ne arată că 70% dintre cei mai mari angajatori din România oferă abonamente medicale angajaţilor.

    De asemenea, în ultimul an au intrat în portofoliul Reţelei peste 1.000 de astfel de companii care nu mai oferiseră până atunci beneficii de sănătate angajaţilor.

    Abonamentul este un beneficiu dorit şi utilizat. În 2021, aproximativ două treimi dintre abonaţi au utilizat serviciile incluse în pachetele medicale, în topul acestora fiind analizele de laborator. Mai mult, abonamentul este un instrument eficient de screening pentru depistarea celor mai frecvente afecţiuni oncologice. De exemplu, anul trecut, peste 70.000 de femei au utilizat servicii medicale specifice: testele Papanicolau şi HPV, ecografii mamare şi mamografii.

    Totodată, abonamentul oferă acces la o reţea de peste 350 de clinici şi peste 3.000 de medici din toată ţara, medici disponibili pentru abonaţi chiar şi în 48 de ore. De asemenea, abonaţii pot accesa Clinica Virtuală, unde beneficiază de consultaţii online, chiar a doua zi. Consultaţiile online sunt accesate cu precădere pentru interpretarea analizelor sau pentru efectuarea consultaţiilor obligatorii de medicina muncii, de oriunde din ţară sau de peste hotare.

     

    Ce planuri aveţi pentru 2022, ţinând cont de nevoile identificate în rândul abonaţilor?

    Am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, care ne-a făcut să ne regândim priorităţile, dar care a şi generat dezbateri necesare privind sănătatea psihoemoţională. Aşadar, sănătatea rămâne o prioritate, însă cu o nuanţă importantă: normalizarea discuţiilor despre sănătatea mentală. Astfel, beneficiilor de sănătate fizică li s-au adăugat cele care adresează bunăstarea psihoemoţională atât a managerilor, cât a echipelor.

    De aceea, vom continua să dezvoltăm şi să diversificăm portofoliul de servicii de sănătate pentru abonaţi, cu un focus pe inovaţii, servicii cu valoare adăugată şi programe de well-being.

    Continuăm să extindem Corporate Sano, program amplu de well-being destinat companiilor, care oferă servicii complete de sănătate, psihoemoţională şi fizică, în completarea ofertei de abonamente medicale. Programul a crescut mult în ultimii doi ani şi va continua să evolueze, în strânsă legătură cu interesul tot mai mare al companiilor de a investi în beneficii oferite angajaţilor. În ultimii doi ani, peste 50.000 de angajaţi au beneficiat de serviciile programului Corporate Sano.

    Identificarea şi gestionarea stresului, a anxietăţii, a burnoutului, creşterea calităţii somnului şi consilierea în nutriţie sunt servicii care prezintă cel mai mult interes din partea clienţilor corporate în acest moment, servicii incluse în programul Corporate Sano. De exemplu, unul dintre cele mai accesate workshopuri Corporate Sano a fost cel despre „primul ajutor emoţional”, curs dedicat atât managerilor, cât şi angajaţilor. Un alt serviciu foarte bine primit şi extrem de utilizat de angajaţi este Terapeutul de Gardă – o linie telefonică, disponbilă 24/7, pentru situaţiile dificile din punct de vedere emoţional.

    În plus, de la începutul acestui an, am integrat în portofoliul REGINA MARIA Clinica Oana Nicolau, expert  în sănătate psihoemoţională cu o expertiză de peste 13 ani. Cei 70 de specialişti Oana Nicolau completează preocuparea noastră pentru sănătatea angajaţilor.

     

    Ce v-aţi dori să schimbaţi în piaţa abonamentelor şi ce măsuri aţi luat în acest sens?

    Produsul trebuie să se adapteze nevoilor abonaţilor, iar noi am investit mult în dezvoltarea universului abonatului. Ultimii cinci ani au schimbat radical serviciile dedicate acestora – de la Clinica Virtuală, medical advisor şi până la servicii de sănătate emoţională, toate subiecte care au devenit extrem de relevante în ultimii 2-3 ani şi care nu existau în urmă cu 26 de ani.

    Două tendinţe s-au desprins în ultimii ani în zona de beneficii de sănătate. În primul rând, observăm o nevoie tot mai mare a companiilor de a primi servicii integrate, de la un singur furnizor medical, aşa că depunem eforturi importante în a deveni un one stop shop când vorbim de sănătate, de la servicii medicale, la cele psihoemoţionale, de la suport în situaţii urgente pentru angajat şi până la soluţii digitale pentru departamentele de HR. Cu cât portofoliul de produse este mai diversificat, cu atât creşterea pe termen lung este mai sustenabilă.

    În al doilea rând, observăm o nevoie tot mai mare din partea companiilor de a avea produse personalizate şi adaptate profilului angajaţilor. De exemplu, putem personaliza abonamentele Regina Maria aşa încât ele să se adreseze anumitor profiluri de angajaţi – de exemplu: până în 30 de ani şi peste, femei şi bărbaţi, cu nevoie de prevenţie sau cu afecţiuni medicale complexe, cronice, care trebuie monitorizate şi evaluate constant.

    Dacă e să mă uit la rolul mai mare al abonamentului, îmi doresc ca el să devină din ce în ce mai mult un instrument de educare a pacientului român. Cu cât avem pacienţi mai conştienţi de importanţa mersului la medic, cu atât salvăm mai multe vieţi pe termen lung şi putem spera să ajungem un popor mai sănătos – fizic şi mental.

  • Încă un proiect de lege pentru sistemul privat de sănătate: Furnizorii privaţi ar putea să acceseze fără restricţii legislative programele naţionale de sănătate, o piaţă de 250 milioane de euro doar în Bucureşti

    Un proiect aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii prevede că şi furnizorii privaţi pot să acceseze programele naţionale de sănătate, decontate integral de stat, după ce până acum pacienţii ajungeau în privat doar dacă spitalele publice nu le puteau acorda asistenţa medicală. Acest lucru a creat dezbateri aprinse, în contextul în care operatorii privaţi pot să ceară bani în plus pacienţilor pentru servicii suplimentare.

    Este al doilea proiect care schimbă organizarea sistemelor public şi privat din sănătate după ce anul trecut, în 2019, guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind contribuţia personală prin care pacienţii care merg în privat pot plăti diferenţa dintre suma decontată de stat spitalului privat şi tariful intervenţiei în privat.

    Victor Costache, ministrul sănătăţii, a organizat ieri o conferinţă de presă la care a abordat subiectul privatizării programelor de sănătate, spunând că va regândi programele, însă nu a precizat soluţii clare pentru ca pacienţii să nu plătească în plus pentru servicii suplimentare la privat.

    De altfel, întrebat dacă faptul că vine din sistemul privat, de la spitalul MedLife din Sibiu, poate fi conflict de interese, având în vedere ordonanţele pentru furnizorii privaţi, ministrul Costache a spus că este conferenţiar la universitatea din Sibiu, iar „sistemul public şi cel privat coexistă“.

    „Spitalele private sunt incluse în programele naţionale curative din 2014, sunt programe mai noi, decontul pe pacient este realist şi sunt programe care rulează de peste 10 ani în care decontul nu acoperă decât un sfert din intervenţie. Restul era acoperit de pacient prin coplată. Din aprilie cu noul contract-cadru regândim programele de sănătate. Sunt situaţii anormale şi trebuie rezolvate, intervenţiile trebuie decontate la costurile reale. Costul real este calculat de specialiştii CNAS. Se lucrează împreună cu comisiile de specialitate pentru costurile reale“, a spus Victor Costache.

    Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează cu fonduri de la bugetul de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (CNAS).

    Urgenţa în cazul programelor naţionale este că la 31 martie se încheie con­tractul-cadru cu furnizorii de servicii publici şi privaţi, iar pentru a pune în apli­care această schimbare, proiectul ar trebui să treacă până la finalul lui martie.

    Un calcul pentru Bucureşti al de­con­tărilor programelor naţionale arată că totalul decontării a fost de 250 mil. euro (1,2 mld. lei), din care 86 mil. euro a fost decontarea pentru furni­zorii privaţi de sănătate (circa 412 mil. lei).

    Cei mai mulţi bani ajung în oraşele mari, acolo unde sistemul spitalicesc public şi privat este mai bine dezvoltat decât în alte zone.

    De asemenea, situaţia decontărilor pentru programele naţionale mai arată că furnizorii privaţi accesează programele unde se acordă cei mai mulţi bani de la Casa Naţională de Asigurări, cum ar fi programele de oncologie, dializă, cardiologie.

    Ce se schimbă la lege?

    În prezent, legea sănătăţii prevede că implementarea programelor naţio­nale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate selectate, iar acestea sunt instituţiile publice, furni­zo­rii publici de servicii medicale şi furni­zorii privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacitatea furnizorilor pu­blici. Schim­barea propusă de Ministerul Sănătăţii este că se scoate din lege sintagma „pentru serviciile me­dicale care exce­dează capacităţii furnizorilor publici“.

     

    Legătură cu coplata la privat

    Proiectul de lege privind accesarea programelor naţionale şi de către spitalele private în mod legal vine după ce în 2019 a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă pentru a scoate din ilegalitate coplata la privat. Astfel, o operaţie de apendicită cu bilet de trimitere într-un spital privat din Bucureşti ajunge până la 6.800 de lei, sumă ce include decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate de circa 2.000 de lei, iar restul sunt costuri supli­mentare de la pacient pentru investigaţii preoperatorii şi spitalizare, potrivit unui calcul realizat de ZF.

    Într-un spital de stat, aceeaşi operaţie de apendicită costă statul 2.000 de lei, valoarea decontării, iar pacientul nu mai achită nimic în plus.

    Întrebarea este care e costul real al unei investigaţii şi de ce nu ar dori şi spitalele publice să ceară bani supli­mentări pacienţilor.