Tag: sistem solar

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Noi imagini ale NASA prezintă o lume ascunsă a Sistemului Solar

    Imaginile formează datele culese în timpul primilor patru ani ai misiunii NEOWISE ai NASA, care a observat şi a descris mai mult de 29.000 de obiecte din decembrie 2013. Majoritatea acestor obiecte se află în centura dintre Marte şi Jupiter, dar mai sunt incluse şi 800 de obiecte în apropierea Terrei şi mai mult de 130 de comete, scrie Space.

    „NEOWISE continuă să extindă catalogul şi cunoaşterea cu privire la aceste obiecte importante şi misterioase”, a precizat Amy Mainzer de la Jet Propulsion Laboratory al NASA, din Pasadena (California).

    Nava spaţială a fost lansată ca Wide-Field Infrared Survey Explorer (WISE) în decembrie 2009, pentru a realiza studii generale în infraroşu asupra cerului. WISE a completat misiunea originală în 2011 şi a fost lăsat apoi în hibernare până în septembrie 2013, când a primit o nouă misiune – aceea de a ajuta în studierea rocilor spaţiale din vecinătatea Pământului; de aici şi numele de NEOWISE.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Un sistem solar similar celui din care face parte Terra, descoperit de NASA

    NASA informează că, totuşi, niciuna dintre cele opt planete nu ar putea găzdui forme de viaţă.

    Sistemul de opt planete, cel mai mare cunoscut în prezent în afara celui care include Pământul, orbitează în jurul stelei Kepler 90, la o distanţă de aproximativ 2.545 de ani lumină de Terra.

    “Sistemul stelar Kepler-90 este o versiune în miniatură a sistemului nostru solar”, a spus Andrew Vanderburg, astronom la University of Texas din Austin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Marte era cândva o planetă verde ca a noastră. Ce s-a întâmplat cu aceasta

    Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planetă a Sistemului Solar, a cărei denumirea provine de la Marte, zeul roman al războiului. Uneori mai este numită şi „planeta roşie” datorită înfăţişării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roşiatică se explică prin prezenţa pe suprafaţa sa a oxidului de fier.

    Marte este o planetă telurică (de tip terestru) cu o atmosferă subţire şi este aridă. Marte a fost cândva verde precum Pământul.

    Vezi aici când Marte a fost o planetă verde ca a noastră. Ce s-a întâmplat cu aceasta

  • ”Se va CIOCNI de Pământ şi vom sfârşi cu toţii”. Anunţul de ultimă oră care scandalizează întreaga planetă

    David Meade, un mare teoretician, a dat publicităţii ”dovezi ştiinţifice” care arată că Terra se află în mare peric ol anul acesta.

    Potrivit acestuia, o stea, pe care o numeşte geamăna Soarelui, vine spre Sistemul Solar din polul sud, aducând cu sine 7 obiecte cereşti, printre care şi planeta Nibiru, despre care spune că se va ciocni de Terra.

    ”Se va CIOCNI de Pământ şi vom sfârşi cu toţii”, a anunţat acesta.

    Vezi aici anunţul de ultimă oră care scandalizează întreaga planetă. Când s-ar putea întâmpla

     

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Tânără de 22 de ani care a descoperit patru planete noi în afara sistemului solar

    Pasiunea sa pentru „Star Trek” a ajutat-o pe o tânără de 22 de ani să facă o descoperire astronomică.

    Michelle Kunimoto, care lucra sub îndrumarea profesorului Jaymie Matthews de la University of British Columbia, cerceta datele obţinute de NASA în Misiunea Kepler în speranţa de a descoperi alte planete pe care cercetătorii ar fi putut să le omită, a declarat universitatea săptămâna trecută.

    Şi nu a găsit doar una, ci patru noi planete din afara sistemului solar, considerate „candidaţi” până la confirmarea certă.

    Ceea ce i-a inspirat pasiunea pentru astronomie a fost franciza sciene-fiction „Star Trek”, a declarat Kunimoto. „Momentul în care m-am setat pe acest domeniu a fost cel în care tatăl meu ne-a arătat pentru prima dată, mie şi fratelui meu, seria orginală „Star Trek”, a spus ea.

    Kunimoto este foarte entuziasmată de o anumită plantetă, pe care ea o estimează a fi de mărimea lui Neptun şi care poate avea mediul perfect pentru apă. „După calculele mele, temperatura sa oscilează între intervalul punctului de îngheţare şi de fierbere a apei, astfel încât planeta ar putea avea apă lichidă pe suprafaţa sa”, spune aceasta.

    The Astronomical Journal revizuieşte informaţiile legate de descoperirile lui Kunimoto, în timp ce ea intenţionează ca din toamnă să se întoarcă la UBC pentru a începe un program de master în fizică şi astronomie.

  • Tânără de 22 de ani care a descoperit patru planete noi în afara sistemului solar

    Pasiunea sa pentru „Star Trek” a ajutat-o pe o tânără de 22 de ani să facă o descoperire astronomică.

    Michelle Kunimoto, care lucra sub îndrumarea profesorului Jaymie Matthews de la University of British Columbia, cerceta datele obţinute de NASA în Misiunea Kepler în speranţa de a descoperi alte planete pe care cercetătorii ar fi putut să le omită, a declarat universitatea săptămâna trecută.

    Şi nu a găsit doar una, ci patru noi planete din afara sistemului solar, considerate „candidaţi” până la confirmarea certă.

    Ceea ce i-a inspirat pasiunea pentru astronomie a fost franciza sciene-fiction „Star Trek”, a declarat Kunimoto. „Momentul în care m-am setat pe acest domeniu a fost cel în care tatăl meu ne-a arătat pentru prima dată, mie şi fratelui meu, seria orginală „Star Trek”, a spus ea.

    Kunimoto este foarte entuziasmată de o anumită plantetă, pe care ea o estimează a fi de mărimea lui Neptun şi care poate avea mediul perfect pentru apă. „După calculele mele, temperatura sa oscilează între intervalul punctului de îngheţare şi de fierbere a apei, astfel încât planeta ar putea avea apă lichidă pe suprafaţa sa”, spune aceasta.

    The Astronomical Journal revizuieşte informaţiile legate de descoperirile lui Kunimoto, în timp ce ea intenţionează ca din toamnă să se întoarcă la UBC pentru a începe un program de master în fizică şi astronomie.