BusinessMagazin

Tag: sistem sanitar

  • Peste 200 de spitale sunt „gaura neagră“ din sistemul sanitar: nu transmit nicio informaţie către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii din Spitale

    Din cele 635 de spitale de stat şi private din România moni­torizate de Autoritatea Naţio­nală de Management al Calităţii din Spitale (ANMCS), 200 de spitale nu transmit niciun fel de informaţie către Autoritate, iar despre ele nu se ştie nimic, arată ANMCS, care centralizează aceste date începând din 2017.

    Din restul de 26 de unităţi cu paturi, doar 256 de spitale au raportat în 2019 către ANMCS date privind incidentele din unităţile medicale, cele mai multe spitale fiind de stat, din datele autorităţii. În cazul a 170 de spitale, raportările acestora au arătat că nu există nicio problemă în aceste unităţi, ceea ce înseamnă, în teorie, că sunt cele mai curate unităţi spitaliceşti.

    Autoritatea de Management al Calităţii nu este abilitată să sancţioneze unităţile medicale care nu declară sau să verifice  ulterior spitalele. Direcţia de Sănătate Publică de la nivel judeţean poate merge în controale şi poate ulterior, în cazul în care există probleme, să dea amenzi.

    Incidentele din spital sunt raportate la nivelul fiecărei secţii şi transmise mai departe către conducerea spitalului şi autoritatea de calitate în spitale. Rolul ANMCS este să dea recomandări privind riscurile din spitale şi astfel se pot identifica situaţii critice din unităţile medicale.

    Cele mai frecvente incidente raportate de către spitale se referă la infecţii intra­spitaliceşti, peste 50% dintre problemele indicate de unităţile sanitare referindu-se la nerespectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor.

    În 2019 au fost 5.800 de incidente raportate de către spitale de stat sau private, în creştere cu 700 de astfel de evenimente faţă de 2018. „Este deja de notorietate că incidenţa  infecţiilor asociate asistenţei medi­cale raportată în România este mult sub nivelul  altor ţări. Cauza principală a nera­portării este reprezentată de teama de repercusiuni“, a spus Vasile Cepoi, preşedintele ANMCS.

    Reprezentanţii din sistemul sanitar spun că problema condiţiilor insalubre din spitale ţine de management şi de educaţia perso­nalului medical, în special a asistentelor şi a infirmierilor. Ministerul Sănătăţii a dat o amendă de 63.000 de lei spitalului Bagdasar Arseni din Bucureşti în prima parte a lunii ianuarie 2020, după ce pacienţii au publicat poze cu două infirmiere care spălau holurile spitalului cu un mop murdar. La controlul Ministerului Sănătăţii, inspectorii au constatat că infirmierele nu ştiau protocolul de curăţare şi dezinfecţie, iar procedurile erau incomplete.

    Sancţiuni au mai fost date în trecut şi altor spitale de stat din Capitală, Spitalul Universitar fiind sancţionat în 2018 pentru că nu a respectat procedurile de dezinfecţie.

    Doar 11,4 mld. lei vor intra în bugetul Ministerului Sănătăţii în 2020, după cum prevede proiectul de buget propus de  guvernul PNL, o scădere de 23% faţă de anul acesta. La Casa de Asigurări de Sănătate vor ajunge în 2020 circa 41 mld. lei.  

    Sănătatea nu reuşeşte nici în 2020 să treacă de 6% buget din Produsul Intern Brut, un prag critic propus de toţi actorii  din sănătate, de la medici la manageri sau oficiali. În comparaţie cu media europeană, România se află la jumătatea alocărilor, media statelor UE fiind de 9%.

    Doar 256 de spitale raportează incidentele

    Nerespectarea măsurilor pentru combaterea infecţiilor din spitale este cel mai frecvent incident raportat de cele 256 de spitale de stat şi private, care au transmis date către Autoritatea de Management al Calităţii în Spitale. Jumătate dintre raportări, adică mai bine de 2.500 de incidente, au vizat infecţiile intraspitaliceşti.

    A doua cea mai frecventă cauză a problemelor din spitale este eroarea în utilizarea medicamentelor. Alte probleme raportată către ANMCS au fost tehnici eronate în investigaţiile invazive, erori de diagnostic şi defecţiuni ale aparaturii medicale.

  • Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului recunoaşterea ca stagiu de cotizare a orelor suplimentare

    “Federaţia Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului (în calitatea de iniţiator al proiectului privind noua lege a pensiilor) şi Parlamentului României introducerea echităţii în sistemul de pensie prin luarea în considerare în calculul stagiului de cotizare a întregului timp de lucru al salariaţilor. (…) Prin această măsură calculul stagiului de cotizare trebuie să ia în considerare fiecare oră de lucru desfăşurată în baza unui Contract individual de muncă, indiferent dacă este la norma de bază sau la norma/normele prin cumul. În absenţa recunoaşterii acestui drept proiectul legii pensiilor este afectat de o eroare majoră”, se arată într-un comunicat de presă trimis, joi, de Federaţia Solidaritatea Sanitară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România anului 2017: 335 de locuitori la un medic

    Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2017 de: 576 de spitale, faţă de 567 spitale în anul 2016, 823 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, în creştere cu 19 unităţi faţă de anul 2016, 461 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, în scădere cu 8 unităţi faţă de anul 2016, peste 41.000 de cabinete medicale faţă de 40.000 de cabinete în anul 2016.

    Reţeaua de laboratoare medicale şi reţeaua farmaceutică nu au înregistrat diferenţe semnificative faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6.300 de laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară şi a 9.700 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea salarizării care vizează personalul medical şi din educaţie a fost completată şi modificată

    ”Personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă va beneficia de acordarea indemnizaţiei de hrană pe tot parcursul anului 2018, iar această indemnizaţie va fi exceptată în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri de 30%. În ceea ce priveşte acordarea sporurilor, documentul aprobat de Guvern stabileşte prorogarea până la 1 martie 2018 a prevederilor care condiţionează încadrarea sporurilor în limita de 30% pentru personalul din sistemul sanitar. Începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă se va determina conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii până la data de 1 martie 2018, fără a depăşi limita de 30%”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce mor românii cu zile. Cum ne-au luat-o înainte Surinam şi Cambodgia în topul investiţiilor în sănătate

    Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.

    Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol.

    În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.

    Potrivit raportului Curţii de Conturi, autorităţile din domeniul sanitar nu au ştiut să cheltuie banii pe care îi aveau disponibili pentru investiţii în unităţile medicale din ţară. Reţeaua de spitale din România este amplă şi fragmentată. La finele anului 2015, potrivit datelor publicate exista un număr de 375 spitale publice.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Secretar de stat MS despre Legea salarizării: Sperăm să rămână în ţară cât mai mulţi medici

    Întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă la Institutul Oncologic ”Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca dacă Legea salarizării va avea ca efect rămânerea medicilor în ţară, în condiţiile în care prevede salarii majorate pentru personalul din sistemul sanitar, Rareş Trişcă a răspuns că speră ca un număr cât mai mare de medici pregătiţi în România să rămână în ţară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gourlet, Sanofi România: Sistemul sanitar ar trebui perceput ca o precondiţie a prosperităţii economice

    Business Magazin: Care vor fi efectele principale ale actualizării listei de medicamente compensate asupra pacienţilor români? În ce măsură actualizarea listei reprezintă o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?

    Gourlet, Sanofi România: Pacienţii trebuie să fie în centrul tuturor activităţilor noastre, iar în România trebuie să aibă dreptul de a beneficia de acces la sănătate asemeni oricărui cetăţean european. De aceea actualizarea listei de medicamente compensate este o problemă majoră; avem nevoie de măsuri imediate pentru a îmbunătăţi accesul la tratament şi la inovaţie şi pentru a reduce inegalităţile. Dar trebuie să avem în vedere că pot apărea probleme încercând să introducem într-un singur an terapii ce au stat pe lista de aşteptare 6 ani. Industria, alături de autorităţi trebuie să găsească o soluţie pentru a gestiona această discrepanţă în contextul controlului costurilor sau deficitului public redus.
    Sistemul sanitar în ansamblu ar trebui perceput ca o investiţie, şi nu un cost, mai degrabă ca o precondiţie a prosperităţii economice. Sănătatea oamenilor influenţează rezultatele economice din perspectiva productivităţii, cererii de forţă de muncă, capitalului uman şi cheltuielilor publice. Noile medicamente joacă un rol important, reducând povara bolilor şi permiţând astfel pacienţilor să se întoarcă la activităţi productive şi astfel să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a ţării.

    Business Magazin: Care este impactul taxei de clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură această taxă descurajează investiţiile în România?

    Gourlet, Sanofi România: Taxa de clawback, în forma sa actuală, poate fi eficientă din perspectiva statului, însă nu răspunde la nevoia pacienţilor de a creşte gradul de accesibilitate şi disponibilitate a medicamentelor. Nu are un impact clar asupra modului în care sunt prescrise medicamentele şi nici nu răspunde mai bine nevoilor esenţiale care momentan sunt neacoperite, nefacilitând în niciun fel accesul la inovaţie.

    Şi nu în ultimul rând, taxa clawback are efecte negative majore asupra tuturor companiilor farmaceutice, întrucât nu este transparentă, este impredictibilă, nesustenabilă şi inechitabilă, forţând industria să plătească conform preţului de la raft care include marjele farmaciilor şi distribuitorilor.

    Trebuie să stabilim o abordare integrată – începând cu creşterea bugetului alocat pentru consumul de medicamente la nivelul real de pe plan local, continuând cu introducerea unei metodologii mai eficiente de stabilire a preţurilor şi cu o alocare mai bună a resurselor existente, luând în calcul şi un control eficient al costurilor pentru medicamente. Şi, în final, în cazul în care se înregistrează în continuare o depăşire a bugetului de cheltuieli alocat medicamentelor, este nevoie de o taxă clawback sustenabilă şi mai predictibilă . Doar în acest mod putem asigura continuarea investiţiilor, putem atrage noi fonduri pentru sistemul de sănătate şi putem satisface mai bine nevoile pacienţilor. 

    Business Magazin: Cum este percepută România de către grupul din care faceţi parte şi cât de atractivă este ţara noastră pentru realizarea de investiţii noi (creşterea personalului, înfiinţarea de noi unităţi de producţie)?

    Gourlet, Sanofi România: România este şi va rămâne în continuare o piaţă strategică pentru Grupul Sanofi. Iar Grupul Sanofi şi-a asumat angajamentul de a rămâne un partener de încredere al autorităţilor locale pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale în beneficiul pacienţilor. 

    Mai mult, România este foarte importantă pentru noi şi datorită activităţii industriale pe care o desfăşurăm. Fabrica Zentiva şi-a câştigat o poziţie foarte bună în cadrul reţelei industriale Sanofi pe plan internaţional, fiind recunoscută pentru calitatea la standarde europene şi performanţa obţinută la costuri mici, adaptabilitatea la noi tehnologii şi, de asemenea, pentru expertiza în domeniu a angajaţilor. Vom continua implementarea planului nostru de investiţii în unitatea de producţie, precum şi sporirea activităţii de export în anii ce urmează. Am investit aproximativ 14,3 milioane de euro în perioada 2009 – 2013 şi intenţionăm să investim alte 7 milioane de euro până în 2016. 

    În ceea ce priveşte atragerea de investiţii suplimentare, planurile noastre depind în mare măsură de mediul în care operăm. Cu siguranţă că avem nevoie de mai multă stabilitate şi mai puţine schimbări de natură politică pentru a crea un mediu sănătos care să faciliteze creşterea sustenabilă.

    Suntem foarte conştienţi atât de oportunităţi, cât şi de provocări, iar planul nostru este ca alături de cei 700 de angajaţi pe care îi avem în România (implicaţi în operaţiuni comerciale, dar şi industriale) să ne consolidăm poziţia pe piaţa locală, aducând speranţă şi soluţii pentru pacienţi cu ajutorul portofoliului nostru extins şi complex: produse inovatoare, medicamente generice, vaccinuri, produse eliberate fără prescripţie medicală şi terapii pentru boli rare.
     

  • România e cu 50 de ani în urmă la capitolul asigurări private de sănătate. Care sunt tendinţele în domeniu?

    În viitor se intenţionează ca asigurările private de sănătate să acopere o parte din serviciile medicale acordate inclusiv în spitalele de stat din România. „Tendinţa în domeniul asigurărilor private de sănătate este ca angajatorii să acopere o parte din costurile unei poliţe de sănătate pentru angajaţi. Angajatorii pot fi stimulaţi prin scutirea de la contribuţii sociale. În aceste circumstanţe angajatorii vor asigura angajaţilor lor asigurări private de sănătate”, a precizat preşedintele Metropolitan Life.

    Ofertele companiilor de profil sunt destul de restrânse pe piaţa din România. Motivul? „Nu există masă critică. O poliţă de asigurare privată de sănătate are un cost mult mai ridicat decât îşi poate permite un român care are un venit mediu lunar. Studiile au arătat că o persoană este dispusă să îşi încheie o asigurare privată de sănătate doar atunci când costul unei astfel de poliţe este 8% din venitul lunar al clientului”, a mai spus Alexandrescu.

    Reprezentantul Metropolitan Life menţionează că ofertele existente pe piaţa din România în ceea ce priveşte asigurarea privată de sănătate sunt unele într-o formă simplă. „Asiguratorul păstrează legătura cu clientul şi, mai mult, acestuia din urmă i se decontează serviciul medical suportat. Furnizorul medical este păstrat numai la nivel de diagnostic”, spune Theodor Alexandrescu, în cazul în care clientul optează pentru o asigurare privată de sănătate individuală.
    Asigurarea privată de sănătate de grup este o formă mai evoluată. „Avem un contract semnat cu clientul, iar serviciile medicale le decontăm direct cu furnizorul. În cazul unei asigurări de grup costul unei astfel de asigurări scade şi până la 50%, în funcţie de numărul de persoane incluse”, menţionează preşedintele Metropolitan Life, concluzionând: „În asigurările de sănătate, tendinţa este de a evolua de la asigurările individuale la asigurările de grup şi către asigurările de sănătate care prevăd rambursarea costurilor medicale şi preiau riscul condiţiilor medicale pre-existente ale pacientului

    Acest material face parte din campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten” susţinută de Metropolitan Life.
    Urmăreşte campania şi pe Facebook

  • Femeile din sistemul sanitar sunt supuse discriminării

    „Există în sistemul de sănătate din România un procent semnificativ de femei care ocupă diverse funcţii, însă un  procent destul de mic ocupă funcţii de conducere. De aceea, acest portal doreşte să promoveze femeile şi dezvoltarea lor profesională, prin încurajarea schimburilor de experienţă între membrii comunităţii medicale. Suntem siguri din ce în ce mai multe femei vor accede în poziţii de manageri şi vor avea rezultate. Vă invităm ca împreună să promovăm femeile prin intermediul www.promovareata.ro şi să beneficiem de un sistem medical din ce în ce mai bun!”, a declarat Răzvan Gae, vicepreşedinte Federaţia Sanitas.

    În primul an de implementare (2011) a fost aplicat la nivelul personalului din domeniul medical românesc (1002 persoane) un chestionar ce viza segregarea de gen în sectorul de sănătate, realizându-se o analiză comparativă între femei şi bărbati, în ceea ce priveşte nivelul de ocupare, profesiile, posibilităţile de dezvoltare a carierei şi veniturile în cadrul sistemul sanitar. Pe baza rezultatelor obţinute şi folosind inclusiv date statistice de la Ministerul Sănătăţii, alături de date de la principalele instituţii decidente din sectorul medical a fost realizată o cercetare privind segregarea profesională bazată pe gen în sectorul de sănătate,  în special în ceea ce priveşte implicarea femeilor în nivelul de management corespunzător procesului de luare a deciziilor.

    În cadrul proiectului „O şansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar” au fost organizate cursuri de antreprenoriat şi de utilizare a calculatorului, în mai multe euro-regiuni din ţară , cursuri de calificare în meseria operator introducere, validare şi prelucrare date, la care au participat peste 300 de femei din domeniul sanitar.

  • GREVĂ GENERALĂ în sistemul sanitar din 28 noiembrie

     Potrivit lui Marius Sepi, protestele sunt susţinute şi de către organizaţiile profesionale ale medicilor.

    El a precizat că angajaţii din sistemul sanitar sunt deschişi la orice negociere care ar duce la rezolvarea problemelor ridicate de aceştia.

    Angajaţii din sistemul sanitar cer alocarea a minimum 6% din PIB pentru sănătate, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi, precum şi consultarea reală a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro