BusinessMagazin

Tag: SISTEM IMUNITAR

  • Aproximativ 40 de pacienţi oncologici români se adresează lunar spitalului Wiener Privatklinik din Viena

    “Tratamentele oncologice inovatoare de care dispunem sunt unul dintre principalele motive pentru care pacienţii români apelează la serviciile noastre. Din această categorie fac parte terapia ţintită personalizată, bazată pe diagnosticul genetic al tumorii şi imunoterapia, un tratament revoluţionar şi extrem de promiţător, care salvează anual sute de pacienţi din întreaga  lume. WPK este unul dintre puţinele centre medicale private din Europa care asigură  acest tratament, deţinând toate tipurile de imunoterapie înregistrate la nivel mondial. Un alt aspect extrem de important este suportul pe care îl oferim pacienţilor, astfel încât aceştia să poată începe tratamentul în cadrul centrului nostru în cel mai scurt timp.” a declarat dna Ema Diea, Directorul Departamentului Internaţional al spitalului Wiener Privatklinik.

    Utilizată în mod singular sau împreună cu tratamentele oncologice “clasice” (chimioterapia, radioterapia şi chirurgia), imunoterapia este în prezent utilizată cu succes în tratarea mai multor tipuri de cancer, îndeosebi cancerele pulmonare, melanomul malign cu metastaze, unele tipuri de leucemie, cancerul de ficat şi cancerul de vezică urinară. Domeniul imunoterapiei este în continuare cercetat în întreaga lume pentru a putea extinde aria sa de acţiune către mai multe tipuri de cancer. 

    În Centrul de Excelenţă în Oncologie al WPK îşi reunesc competenţele legate de diagnosticarea şi tratarea cancerului peste 30 de experţi de elită în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară şi geneticieni. Activitatea medicală este coordonată de către profesorul universitar Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români în în ultimii ani, atât la Viena cât şi în Bucureşti.

    Tot în cadrul centrului, pacienţii cu istoric familial de cancer au posibilitatea de a depista posibile predispoziţii pentru boli oncologice, prin efectuarea unei analize genomice. Astfel se poate identifica din timp riscul dezvoltării unui tip de cancer şi se pot lua măsurile preventive necesare.

    Wiener Privatklinik atrage anual un număr semnificativ de pacienţi internaţionali, în special din Estul Europei, Rusia, Ukraina dar şi din ţările din Orientul Apropiat. Pacienţii români reprezintă 20% din totalul pacienţilor străini trataţi în cadrul spitalului, fiind a doua naţionalitate că pondere, după cei din Federaţia Rusă.

     

  • STUDIU: Sistemul imunitar ne poate controla comportamentul social

    Sistemul imunitar îţi poate controla comportamentul social.

    Majoritatea persoanelor se consideră independente şi capabile să-şi decidă propriul viitor.

    “Este nebunesc, dar poate că suntem doar un câmp de luptă pentru agenţii patogeni şi sistemul imunitar. O parte din personalitatea noastră ar putea fi dictată de sistemul imunitar”, a declarat cercetătorul Jonathan Kipnis.

    Citiţi mai multe pe Descopera.ro.

  • Cum te îmbolnăveşte Internetul. Vezi ce se intamplă cu corpul tău când stai la calculator

    Dependenţii de Internet sunt cu 30% mai predispuşi la a lua gripă decât persoanele care nu au o astfel de dependenţă, potrivit unui studiu aL universităţilor Swansea şi Milano publicat de publicaţia britanică Daily Mail. Totodată, acelaşi studiu arată că utilizatorii puţin dependenţi de Internet suferă de stres dacă nu sunt online şi de relaxare când reuşesc să navigheze; alternanţă care dăunează hormonilor implicaţi în sistemul imunitar al oamenilor.

    Studiul a fost făcut pe 500 de respondenţi cu vârstele cuprinse între 18 şi 101 ani, potrivit Daily Mail. 40% dintre participanţi au admis că sunt uşor sau în mod semnificativ dependenţi de Internet. Potrivit cercetării, grupul respectiv avea cu 30% mai multe răceli şi simptome de gripă decât cei care erau mai puţin ataşaţi de Internet. Cercetătorii au descoperit că simptomele lor au fost influenţate de stresul suferit după deconectarea de la Internet.

    Această alternanţă de stres şi relaxare a condus la fluctuaţii ale nivelului de cortizol, un hormon care afectează sistemul imunitar. ”Am descoperit că impactul Internetului asupra sănătăţii oamenilor era independent de un cumul de alţi factori, precum depresia, lipsa somnului sau singurătatea, factori asociaţi de obicei cu un consum intens de Internet şi, de asemenea, cu o sănătate precară”, a declarat pentru Daily Mail profesorul Phil Reed de la Universitatea Swansea.

    Timpul mediu petrecut online de aceşti utilizatori era de şase ore zilnic. Totuşi, un procent mai mic au petrecut 10 ore pe zi online, în special pe site-uri social media.

    Sexul respondenţilor nu influenţează nivelul dependenţei de Internet. Totuşi, dacă femeile folosesc online-ul mai ales pentru social media şi shopping, bărbaţii prioritizează jocurile şi pornografia.

     

     

  • Alergiile de primăvară. Care sunt cele mai frecvente simptome şi cum le tratezi

    Statisticile arată că 20% din populaţie este afectată de rinită alergică, 6% are cel puţin o alergie alimentară, iar aproape 20% au dermatite atopice la un moment dat, informează csid.ro

    Alergiile reprezintă reacţii ale sistemului imunitar al organismului la substanţe inofensive în mod normal, precum alimente, polenuri sau acarienii din praf. În timp ce pentru majoritatea oamenilor acestea nu reprezintă nici o problemă, sistemul imunitar al persoanelor alergice le identifică drept o ameninţare, informează csid.ro.

    “O mare varietate de alimente pot provoca reacţii alergice, dar 90% dintre răspunsurile alergice la produsele alimentare sunt cauzate de: lapte de vacă, soia, ouă, grâu, arahide, nuci, peşte şi crustacee”, explică dr. Adriana Tudose, medic primar alergologie şi imunologie.

    Cum le depistezi

    Testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat în declanşarea unei reacţii alergice şi sunt de trei feluri: cutanate, serologice şi hematologice, fiecare cu anumite avantaje şi dezavantaje, iar medicul alergolog vă poate recomanda cea mai potrivită metodă.
     

    Citiţi mai multe pe www.csid.ro

  • De ce să consumi căpşuni. 10 proprietăţi benefice ale acestora pentru organism

    1. Întăresc sistemul imunitar.

    “Căpşunile sunt o sursă excelentă de vitamina C”, spune dieticianul Madeleine Edwards, citată de Best Health în pagina electronică. O porţie conţine 51.5 mg de vitamina C, adică 50% din necesarul zilnic, vitamină care este cunoscută pentru proprietăţile de stimulare a imunităţii organismului, fiind în acelaşi timp un antioxidant eficient.

    2. Ajută la menţinerea unei vederi sănătoase.

    Proprietăţile antioxidante ale căpşunilor previn apariţia cataractei, iar compoziţia mare de vitamine protejează împotriva radiaţiilor solare şi îmbunătăţeşte corneea şi retina. Potrivit unui studiu al Institutului Karolinska din Stockholm, vitamina C în doze exagerate ar putea creşte riscul dezvoltării cataractei în cazul femeilor peste 65 de ani, dar numai dacă sunt preluate din suplimente şi nu din fructe sau legume.

    3. Luptă împotriva cancerului.

    Căpşunile conţin antioxidanţii luteină şi zeaxantină şi acid elagic, o fitochimicală extrem de benefică. “A fost demonstrat că acidul elagic are proprietăţi anti-cancer”, a declaratt Madeleine Edwards.

    4. Întârzie apariţia ridurilor.

    Vitamina C găsită în căpşuni produce colagen, benefic pentru păstrarea elasticitiăţii pielii. Iar conform cercetătorilor Universităţii Hallym din Coreea de Sud, acidul elagic previne distrugerea colagenului şi inflamarea pielii, acestea fiind principalele cauze ale apariţiei ridurilor.

    5. Scad nivelul de colesterol.

    Fitochimicalele din căpşuni contracarează efectele lipoproteinelor de tip LDL, care pot cauza formarea unei plăci la nivelul arterelor.  Consumul căpşunilor reduce lipidele din sânge, care, în cantităţi mari, se pot depune pe pereţii arterelor.

    6. Reduc inflamaţiile.

    Căpşunile au proprietatea de a reduce inflamaţiile articulaţiilor, care ar putea provoca artrită. De asemenea, conform unui studiu realizat de Harvard School of Public Health, femeile care mănâncă 16 căpşuni pe săptămână sunt cu 14% mai puţin predispuse să aibă un nivel crescut al proteinei C reactive(CRP).

    7. Menţin o valoare normală a presiunii sângelui .

    O porţie de căpşuni conţine 134 mg de potasiu şi ajută la menţinerea presiunii sângelui la nivel normal, acţionând ca un amortizor împotriva efectelor negative ale sodiului. Astfel, reducând lipoproteinele LDL, inflamaţia şi presiunea sângelui, căpşunile sunt considerate cele mai bune fructe pentru sănătătatea inimii.

    8. Sporesc numărul de fibre.

    Căpşunile conţin 2g de fibre pe porţie, esenţiale pentru o digestie sănătoasă. Absenţa lor poate conduce la diverticulită, care se manifestă la 50% dintre persoanele peste 60 de ani. De asemenea, căpşunile consumate cu moderaţie luptă împotriva diabetului zaharat de tip 2.

    9. Ţin greutatea sub control.

    Căpşunile au un conţinut redus de sodiu, zahăr şi calorii (în jur de 28 kCal pe porţie).

    “Căpşunile conţin zaharuri naturale, dar care nu depăşesc 4g pe porţie, în timp ce totalul conţinutului de carbohidraţi este echivalent cu mai puţin de o jumătate de felie de pâine. Triplaţi-vă porţia şi veţi avea o gustare cu mai puţin de 100 de calorii – şi cu mult mai sănătoasă decât snack-urile cu acelaşi număr de calorii”, spune dieteticianul Edwards.

    10. Sunt sănătoase în perioada prenatală.

    Acidul folic este recomandat femeilor însărcinate sau celor care îşi doresc o sarcină, căpşunile conţinând 21 mg pe porţie. Acest tip de vitamină B ajută fătul să-şi dezvolte craniul şi măduva spinării.

  • Armă contra cancerului: Celule bolnave, transformate în celule ale sistemului imunitar

    În încercările lor de a găsi metode de a preveni moartea celulelor canceroase în timpul experimentelor de laborator, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford au descoperit că este posibil să forţeze celule canceroase care provoacă leucemie să se maturizeze şi să se transforme într-un tip de celule ale sistemului imunitar care pot ajuta organismul să lupte împotriva cancerului. Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), informează iflscience.com.

    Leucemia limfoblastică acută este o formă de cancer cu dezvoltare rapidă şi foarte agresivă care afectează celulele imature ce ar trebui să se transforme în globule albe (limfocite). Există mai multe tipuri de leucemie limfoblastică acută, clasificate în funcţie de tipul de limfocite care sunt afectate de cancer (celule B sau celule T) şi de stadiul de maturizare al acestora.

    Pentru această cercetare, savanţii au studiat cel mai des întâlnit tip, leucemia limfoblastică acută de tip B. După cum arată şi numele, acest tip de cancer apare în urma blocării într-un stadiu incipient de maturizare a unor globule albe de tip B. Aceste celule imature sunt incapabile să se transforme pe deplin în globule albe de tip B normale, în parte din cauza pierderii unor molecule celulare care funcţionează ca factori de transcripţie, care sunt esenţiali în procesul de dezvoltare a celulei. Factorii de transcripţie sunt proteine care aderă la fragmente de ADN şi apoi activează sau dezactivează gene din acea porţiune de ADN.

    Leucemia limfoblastică acută de tip B este un tip de cancer foarte agresiv, cu o rată scăzută de vindecare şi supravieţuire, astfel că specialiştii de la Universitatea Stanford doreau să afle mai multe detalii despre această maladie, în speranţa descoperirii unor moduri de a o combate, dar aveau probleme în a menţine vii, în laborator, celulele prelevate de la pacienţi. “Am încercat tot ce ştiam pentru a le menţine în viaţă”, a declarat Ravi Majeti, cercetător şef, potrivit unui comunicat de presă.

    După ce au expus celulele unui anumit factor de transcripţie, savanţii au observat că aceste celule au început să îşi schimbe forma şi mărimea, dobândind morfologia specifică unui tip de globule albe responsabile cu “devorarea” celulelor bolnave şi a agenţilor patogeni precum bacteriile, cunoscute sub numele de macrofage.

    Cercetătorii au început apoi să analizeze aceste celule în laborator şi au descoperit că acestea exprimau gene similare celor ale macrofagelor normale şi erau capabile să execute funcţii variate caracteristice acestui tip de globule albe, precum devorarea bacteriilor. Mai mult, atunci când savanţii au introdus aceste celule reprogramate în organismul unor şoareci fără sistem imunitar, celulele modificate nu au dus la apariţia cancerului.

    Oamenii de ştiinţă au motive să creadă că aceste celule modificate nu numai că vor fi neutralizate prin prisma fostei lor identităţi de celule canceroase, ci şi că vor putea ajuta organismul să declanşeze un răspuns imunitar împotriva altor celule canceroase. Acest lucru ar fi posibil pentru că macrofagele adună informaţii referitor la celulele anormale sau agenţi patogeni şi pot aduna alte celule ale sistemului imunitar pentru a declanşa un atac împotriva factorilor patogeni.

    Următorul pas al proiectului de cercetare implică căutarea unei metode prin care celulele canceroase ale leucemiei limfoblastice acute de tip B să fie supuse acestei conversii într-un mod viabil din punct de vedere clinic, lucru care a fost deja realizat de alţi cercetători pentru un alt tip de cancer.