Doar 20% dintre români au încredere în bănci, comparativ cu aproximativ 55% dintre albanezi şi 35% din cehi, arată un raport al Băncii Mondiale făcut public marţi. De altfel, europenii au mai mare încredere în stabilitatea sistemului financiar şi în siguranţa depozitelor decât în bănci.
Dezvoltarea sectorului financiar trebuie să meargă dincolo de îmbunătăţirea accesului la creditele bancare. Sistemele financiare trebuie să se dezvolte într-un mod echilibrat atât prin subsectoarele bancare, cât şi prin cele nebancare, inclusiv prin pieţele de capital, prin sectorul de asigurări şi prin orice alte instituţii financare nebancare, pentru susţinerea adecvată a creşterii incluzive în Europa şi Asia Centrală (EAC), se afirmă în raportul Băncii Mondiale, intitulat “Riscuri şi beneficii: Gestionarea compromisurilor financiare pentru o creştere incluzivă în Europa şi Asia Centrală”.
Astfel, documentul relevă faptul că, aproximativ 45% dintre românii chestionaţi în perioada 2012-2013 au încredere în siguranţa depozitelor, iar circa 55% au încredere în stabilitatea sistemului financiar. Cei mai siguri în ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar par să fie macedonenii (aproape 80%), în vreme ce 65% dintre cehi sunt siguri pe depozitele bancare. La polul opus, ungurii sunt cei mai puţin încrezători atât în sistemul bancar (18%), în siguranţa depozitelor (38%), cât şi în stabilitatea sistemului financiar (45%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.
“În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”
Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.
Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.
Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.
Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.
“În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”
Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.
Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.
Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.
Pe măsură ce timpul a trecut, sistemul financiar mondial, pentru că putem vorbi deja de aşa ceva, se dezvoltă: egiptenii pun bazele unui sistem bursier, romanii se confruntă, în timpul celui de-al doilea război punic, dintre Roma şi Cartagina, cu inflaţia generată de enorma cerere de bani pentru plata trupelor iar insula greacă Delos devine un important centru bancar. Spiritul novator chinez se manifestă şi el: apar banii din piele (de cerb), cu o valoare de 40.000 de monede de bază.
Romanii au reacţionat cu o relativă întârziere la baterea de monedă, dar au adoptat, pe lângă aur şi argint, şi metalele mai puţin preţioase, cum ar fi arama. Împăratul Augustuts a reformat atât sistemul monetar cât şi pe cel al taxelor, impozitând tranzacţiile comerciale, deţinerea de terenuri şi câştigurile.
În toată această perioadă, cele mai folosite unităţi monetare de către greci erau halcousul (din aramă, echivala cu o treime de obol), obolul (o şesime de drahmă), drahma (din argint), staterul (din aur, echivala cu 4 drahme) şi talantul (600 de drahme). Romanii foloseau libra şi uncia, din aramă, denarii din argint şi aureusii din aur.
Alungarea cămătarilor din templul Ierusalimului de către Isus nu a fost decât un episod minor al dezvoltării sistemului monetar, cu bunele şi relele sale: în anul 250 conţinutul de argint al monedelor romane scade la 40% iar în 270 la numai 4%, consecinţe ale inflaţiei accelerate. Aurelian încearcă să combată acest flagel printr-o emisiune de noi monede de aur pur, cărora le ridică valoarea de două ori şi jumătate. Fără prea mare succes, pentru că inflaţia rămâne o problemă şi pentru Diocleţian. Acesta este învins de forţele pieţei, chiar dacă a introdus controlul preţurilor şi al dobânzilor, şi abdică. Pe de altă parte, Diocleţian este cel ce a introdus primul sistem de buget anual, cu succes.
Inflaţia nu s-a lăsat învinsă nici de trecerea la creştinism a Imperiului Roman, chiar dacă, cu această ocazie, împăratul Constantin cel Mare a confiscat enormele comori acumulate în templele “păgâne”.
Mai trebuie remarcat şi faptul că împăratul Constantin a emis o monedă de aur, solidus, în anul 306, care a fost produsă, fără a i se schimba greutatea sau puritatea timp de 700 de ani. O măsură a inflaţiei acelori timpuri este evoluţia valorii aurului: în anul 307 preţul era dublu faţă de cel stabilit de Diocleţian cu şase ani mai devreme iar în 324 preţul era de şase ori mai mare. Ceva mai târziu, în Egipt, o măsură de aur care valora 300.000 de denari ajunge să coste 2.120.000.000 de denari.
Invaziile barbare au frânat evoluţiile monetare, activităţile bancare sunt abandonate, iar monedele emise de episcopul Mellitus în Londra sunt folosite mai mult drept bijuterii decât pentru scopuri comerciale.
“Posibilele consecinţe directe pentru sistemul financiar al Rusiei, dacă criza din Ucraina ar escalada, ar fi limitate. Investiţiile băncilor ruseşti în băncile afiliate din Ucraina şi împrumuturile acordate populaţiei din Ucraina nu depăşesc 1% din active”, se arată în raportul băncii centrale.
Instituţia apreciază că situaţia economică din Ucraina este gravă, declinul producţiei şi creşterea datoriilor statului fiind însoţite de povara datoriilor organizaţiilor non-financiare, înrăutăţirea calităţii activelor şi reducerea lichidităţilor băncilor.
“Există posibilitatea ca problemele economice din Ucraina să provoace un nou val de tensiuni geopolitice”, a notat banca centrală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vom găsi un mijloc nu numai pentru a ne reduce dependenţa financiară de SUA, ci vom obţine un mare profit din aceste sancţiuni”, a declarat Seghei Glaziev pentru agenţia publică RIA Novosti.
“Tentativele de a adopta sancţiuni împotriva Rusiei vor conduce la un krach al sistemului financiar american şi vor aduce sfârşitul dominaţiei Statelor Unite în sistemul financiar mondial”, a adăugat el.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
Cele mai mari patru bănci din Grecia – National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank – sunt prezente şi în România.
Banca Greciei a calculat necesarul de finanţare la mai puţin de 6 miliarde de euro folosind o analiză a sectorului bancar efectuată de fondul de investiţii BlackRock. Estimarea băncii centrale a fost transmisă reprezentanţilor troicii creditorilor internaţionali – FMI, UE şi Banca Centrală Europeană – înainte de sosirea acestora luni la Atena pentru reluarea discuţiilor de evaluare a implementării acordului de ajutor financiar.
Actuala evaluare a acordului trebuia încheiată în septembrie, însă a fost prelungită după ce oficialii troicii au afirmat că Grecia a îndeplinit mai puţin de jumătate din angajamentele de reformă asumate.
Disputa privind recapitalizarea băncilor riscă să adauge un nou subiect dificil discuţiilor dintre troică şi oficialii eleni, întrucât influenţează direct dacă Grecia va avea nevoie sau nu de un al treilea pachet de ajutor financiar, după încheierea actualului program.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro