Tag: Sinaia

  • Proiect europen de 4,7 mil. euro pentru realizarea unui centru multifuncţional la Sinaia

    Primăria Sinaia, judeţul Prahova, a câştigat un proiect european de peste 22,4 mil. lei (4,7 mil. euro) pentru realizarea unui centru multifuncţional educaţional-recreaţional, contribuind astfel la creşterea incluziunii sociale pentru grupurile defavorizate şi la diminuarea sărăciei, potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Muntenia. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (Regio), în cadrul Axei prioritare 13 – „Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii’’, Prioritatea de investiţii 9b – ’’Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică şi socială a comunităţilor defavorizate din regiunile urbane şi rurale’’, Obiectivul specific 13.1  ’’Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în oraşele mici şi mijlocii din România’’.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Record de votanţi într-o localitate din Prahova. Prezenţă de 33,46%, în Sinaia. Media în judeţ: 8%

    Un record de votanţi s-a înregistrat la o secţie din Sinaia, judeţul Prahova. La trei ore de la deschiderea urnelor, prezenţa la vot la secţia amenajată în Şcoala Gimnazială „George Enescu”, aflată chiar în centrul staţiunii, era de 33,46%, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La ora 10.00, la secţia de vot nr. 259, amenajată în Şcoala Gimnazială „George Enescu” din Sinaia a fost înregistrată o prezenţă 33,46 %, în condiţiile în care media pe judeţ ea, la aceeaşi oră, 8.97%.

    Secţia de vor 259 este chiar în centrul staţiunii Sinaia. Aici, 132 de persoane au votat pe liste suplimentar,e iar 52 pe liste permanente.

    Prezenţă mare de vot este şi la secţia amenajată în Cazinoul din Sinaia, unde la ora 10 a fost înregistrată o prezenţă de 24,68 %.

    În Sinaia sunt înscrise pe liste aproape 10.000 de persoane, din care au votat 914. Alte 550 şi-au exprimat dreptul de vot pe liste suplimentare.

    În Prahova sunt amenajate 623 de secţii de votare, pe liste fiind 655.004 de alegători.

  • Bulgarii aleg din ce în ce mai mult România ca destinaţie turistică şi vânează mai mult destinaţii necunoscute decât Sinaia sau Braşov

    Bulgarii au un interes din ce în ce mai mare în noi destinaţii turistice din România, potrivit agenţiei de presă din Sofia, Novinite, care a discutat cu agenţii de turism din oraşul Russe, al cincilea cel mai mare oraş din Bulgaria.

    Astfel, mulţi turişti bulgari, nu doar din oraşul Russe, ci din toată ţara, potrivit Novinite, prezintă un interes crescut faţă de zone necunoscute, în detrimentul unor destinaţii standard precum Sinaia şi Braşov.

    De multe ori turiştii bulgari aleg Bucureştiul pentru că ar fi considerat un oraş verde şi vânează atracţii turistice precum Palatul Parlametului sau Ateneul Român. De asemenea, sunt atraşi de arhitectura din centrul vechi.

    „Unul dintre factorii care mă motivează să aleg România sunt locurile care au legătură cu istoria Bulgariei, de exemplu, locul în care Asparuh (n.r: conducător din secolul 7) se stabilise în Tulcea”, a declarat un turist, Bojin Angelov, pentru Novinite.

    Numai în vacanţa aceasta de Paşte, agenţiile de turism din Russe au organizat exursii în România pentru sute de bulgari, scrie agenţia.

     

  • Bulgarii aleg din ce în ce mai mult România ca destinaţie turistică şi vânează mai mult destinaţii necunoscute decât Sinaia sau Braşov

    Bulgarii au un interes din ce în ce mai mare în noi destinaţii turistice din România, potrivit agenţiei de presă din Sofia, Novinite, care a discutat cu agenţii de turism din oraşul Russe, al cincilea cel mai mare oraş din Bulgaria.

    Astfel, mulţi turişti bulgari, nu doar din oraşul Russe, ci din toată ţara, potrivit Novinite, prezintă un interes crescut faţă de zone necunoscute, în detrimentul unor destinaţii standard precum Sinaia şi Braşov.

    De multe ori turiştii bulgari aleg Bucureştiul pentru că ar fi considerat un oraş verde şi vânează atracţii turistice precum Palatul Parlametului sau Ateneul Român. De asemenea, sunt atraşi de arhitectura din centrul vechi.

    „Unul dintre factorii care mă motivează să aleg România sunt locurile care au legătură cu istoria Bulgariei, de exemplu, locul în care Asparuh (n.r: conducător din secolul 7) se stabilise în Tulcea”, a declarat un turist, Bojin Angelov, pentru Novinite.

    Numai în vacanţa aceasta de Paşte, agenţiile de turism din Russe au organizat exursii în România pentru sute de bulgari, scrie agenţia.

     

  • Ana Bogdan, desemnată “Revelaţia lunii” aprilie în tenisul mondial: “A atins noi culmi”

    “Ana Bogdan a atins noi culmi!”, scrie site-ul oficial al WTA. “Românca şi-a făcut debutul în Top 100 şi arătat câte ceva din forma care adus-o în top în primele patru luni ale sezonului”, continuă oficialii WTA. Ana Bogdan a ajuns în semifinalele turneelor de la Bogota şi Monterrey, în acest început de an.

     

  • Tudorel Toader: Există intenţia realizării unui cod electoral până în 2019. Legile electorale au multe vulnerabilităţi

    Tudorel Toader a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă organizată de Autoritatea Electorală Permanentă, că pentru a ne exercita dreptul la vot e nevoie de o legislaţie clară, coerentă şi previzibilă, precum şi de colaborarea dintre autorităţile care participă la procesul electoral.

    „Dreptul de vot este un drept fundamental, ca să ne putem exercita dreptul de vot, ca să contribuim la consolidarea statului avem nevoie, pe de o parte, de o legislaţie clară, coerentă, previzibilă, avem nevoie de colaborarea loială dintre autorităţile care participă la procesul electoral, începând cu Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea pentru Cetăţenie, toţi cei care ne permit ca să stabilim cu exactitate numărul cetăţenilor cu drept de vot, fie că domiciliază în România, fie în străinătate.

    Am subliniat astăzi (sâmbătă – n.r.) cerinţele de perfecţionare a legislaţiei, m-am raportat la cele constatate în 2012 când a fost referendumul despre care ştim şi m-am adresat Autorităţii Electorale Permanente, domnului preşedinte, ca în colaborare cu celelalte autorităţi să asigure cadrul instituţional pentru exercitarea dreptului de vot”, a spus Toader.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 15.000 de turişti petrec Paştele în staţiunile de pe Valea Prahovei

    Şeful Centrului de Informare şi Promovare Turistică Sinaia, Paul Popa, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că gradul de ocupare, de Paşte, este de aproape 100%, fiind unităţi de cazare care au rezervate camere în proporţie de 97-98%.

    De Paşte, sunt aşteptaţi pe Valea Prahovei peste 15.000 mii de turişti, cei mai mulţi fiind la Sinaia, care dispune şi de cele mai multe locuri de cazare omologate: peste 6.000. Cel mai bine s-au vândut pachetele unităţilor de două şi trei stele, iar preţurile au fost ca anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angst a preluat producătorul de salamuri Salsi

    „Salsi Sinaia este cea mai veche fabrică de Salam de Sibiu din Romania, având o tradiţie de peste 100 de ani,” declară Sorin Minea, director general şi proprietar al Angst. În prezent Salsi SA deţine aproximativ 15% din cota de piaţa valorică a Salamului de Sibiu. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica.

    Grupul de firme Angst cuprinde trei unităţi de producţie: Angst Ro SRL (fabrica de produse fiert-afumate), Angst Bistro SRL (gastronomie şi ready-meal-uri sub brandul „Merinde Urbane”, deschisă în 2017) şi Salsi SA -Sinaia (produse crud-uscate) în care işi desfăşoară activitatea aproximativ 575 de angajaţi.

  • Risc însemnat de producere a avalanşelor în Munţii Bucegi şi Făgăraş

    Potrivit meteorologilor, în ultimele 24 de ore a nins la munte, iar grosimea stratului de zăpadă a crescut cu 10 – 15 centimetri, astfel că acesta măsoară, luni, 116 centimetri la Bâlea Lac, în Munţii Făgăraş, 98 de centimetri la Vârful Omu, 21 de centimetri la Sinaia, 18 la Fundata şi 16 centimetri la Predeal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să facă România pentru a adopta moneda unică

    Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.

    Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.

    Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.

    Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.

    ATENŢIE LA BUGETE!

    Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.

    Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.

    Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.

    Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.

    Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).