Insul in cauza nu este nici savant nici autist genial, este doar
un ins cu imaginatie care si-a zis, avand unealta trebuincioasa –
jocul – “ce-ar fi daca?”. Si a trasat intai pe hartie milimetrica
si apoi pe monitor cel mai mare oras pe care il poate administra
inteligenta artificiala – sase milioane de locuitori, populatie ce
stagneaza si care nu trebuie sa calatoresca, pentru ca lumea este
peste tot la fel. Mai adaugati, pentru obtinerea eficientei
definitive, locul de munca in acelasi imobil cu locuinta, lipsa
pompierilor, a scolilor si spitalelor, un stil de viata
inregimentat, alaturi de poluare masiva si somaj ridicat. Pe scut,
o adunatura de milioane de sclavi idioti, cu o speranta de viata
redusa, de numai 50 de ani si cu mintea controlata de sistem.
Problema sanatatii l-a preocupat pe creator o perioada si putea fi
depasita cu ajutorul unui pachet de masuri, dar acesta a preferat
sa dezvolte un sistem politienesc nemilos, o alegere mult mai
eficienta. In economia jocului (este vorba de SimCity 3000) orasul
in cauza a rezistat 50.000 de ani.
Eficienta intruchipata, cum ziceam; si, de ce nu, un model de care
ar trebui sa ne temem in dezvoltarea viitoare a societatii
omenesti.
Mi-am adus aminte de orasul din SimCity rumegand toate stirile
despre inchiderea institutiilor de cultura – teatre sau opere sau
reducerea numarului de angajati. Bomboana a fost oferita de stirile
ProTV despre concurenta acerba de la academia de politie, unde se
inregistrau de doua ori mai multi candidati pe loc decat la
Administratie si Afaceri la Universitatea din Bucuresti (scorul: 14
la 7).
Sa recapitulam acum: stil de viata inregimentat, mai putine
scoli si spitale, poluare de orice fel, somaj, nu suna cunoscut? Si
intreb asta fara sa am in minte imbecilitati induse de teorii
conspirationiste, ci cunoscand indeajuns firea umana.
Si zic: dom’ne, nu inchideti teatre, nu taiati viorile sau
suflatorii din orchestrele simfonice, nu reduceti numarul lebedelor
din balet. Cheia bunastarii Romaniei nu este pe statele de plata
din teatre, ci in numarul de slujbe care apar si in masurile pe
care le luati pentru ca slujbele sa apara.
Romanii sunt prea saraci pentru antreprenoriat si (o parere
personala, dar ganditi-va bine inainte de a apuca piatra!) nici
creativitatea nu-i da afara din casa. Dar sunt excelenti
executanti, asa ca mizati pe atragerea de investitii si de companii
importante. Poate ca nimic nu-i mai ieftin decat mana de lucru a
chinezului, dar invatati sa speculati distantele si apropierile
culturale si economice dintre romani si vestici.
Diferenta dintre starea actuala a economiei din lumea
occidentala (si adaug aici si Romania) si exuberanta chineza este
sa te multumesti cu cateva procente din ceva. Sa explic: am citit
recent, in Businessweek, niste date extrem de graitoare despre Hon
Hai Precision Industry, cunoscuta si drept Foxconn, companie care
are 800.000 de angajati si venituri de peste 60 de miliarde de
dolari, mai mari decat orice alta companie din IT. Hon Hai produce
pentru Dell, Nokia, Microsoft, Apple sau HP, iar raportul la slujbe
este de un occidental la zece chinezi. La impartitul banilor,
raportul se inverseaza – avem noua dolari pentru americani si numai
unul pentru chinez. Cu toate astea, economia chineza infloreste,
iar cea americana, fie ea si supertehnologizata si inovatoare, nu
se simte foarte bine. Cu toate ca chinezul beneficianza de un
procent infim, dar atat de important, din castigul occidentalului.
Nu mai vorbesc de americanul de rand; cred ca multi dintre ei
jinduiesc fara rezerve la o slujba de genul celei de la Foxconn.
Cum jinduieste si bugetul american, dar si cel romanesc. Pe scurt,
Chinezul are de lucru si americanul nu.
O alta marota a ultimei perioade, contrazisa de realitate:
energia verde si beneficiile acesteia. A spus-o Emil Boc, dar care
nu a facut nimic, ceea ce, trebuie sa spun, nu-i prea rau, dar au
spus-o si lideri occidentali. Care au facut, fara sa stie ca in
cazul Spaniei, un model pentru energia verde, lucrurile au mers
asa: fiecare slujba in energie verde a insemnat peste doua slujbe
obisnuite eliminate (scorul este de 1 la 2,2). In acelasi timp,
slujbele din energia verde au fost doar temporare – numai una din
zece s-a permanentizat.
Secretul bugetului nu este sa alegi intre impozitul progresiv sau
cota unica, ci sa ai pe cine sa impozitezi – mai multe slujbe de
impozitat, mai multi salariati, mai multe afaceri pornite.
Romania se indreapta, si fara teatru si opera si dans cu atat mai
repede, spre o societate la fel de rigida si de stupida ca aceea
obtinuta de joc de baiatul acela. Prima optiune a romanului nu
trebuie sa fie facultatea de politie si relativa siguranta pe care
slujba la stat o ofera, ci lumea reala, spiritul antreprenorial,
abordarea deschisa intr-o societate care nu se bazeza pe ignoranta
si furt.
Pe urma romanul trebuie sa mearga la teatru sau la opera.