Tag: Sierra Leone

  • A coordonat echipe medicale în Afganistan, Irak şi Somalia, iar acum este director la unul dintre cei mai mari operatori privaţi de sănătate

    Florinela Cîrstina a preluat în 2016 conducerea departamentului de calitate şi reglementare şi poziţia de director medical al grupului Medicover în România, iar un an mai târziu a început să administreze spitalul Medicover din Bucureşti, care are în prezent 250 de angajaţi. Pe lângă responsabilităţile care ţin de aria managementului sanitar, a managementului calităţii, de administrarea spitalului şi a celor 25 de clinici Medicover din Bucureşti şi din ţară, este şi preşedintele Asociaţiei Medicover, care sprijină proiectele caritabile şi iniţiativele legate de prevenţia medicală şi dezvoltă programe de conştientizare cu privire la importanţa unui stil de viaţă sănătos.

    De profesie medic, ca urmare a absolvirii Universităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara (specializarea chirurgie vasculară), în decursul carierei sale a implementat politici şi bune practici medicale în ţări în curs de dezvoltare sau în zone de război.
    Astfel, în perioada 2009-2015 a coordonat echipe mobilizate în Afganistan, Irak, Somalia, Papua Noua Guinee sau Sierra Leone, cu scopul de a răspunde la situaţiile de criză existente în conformitate cu standardele medicale şi de siguranţă internaţionale. „Anii în care am făcut evacuare din zone de război au reprezentat o provocare, dar nu aş spune că au fost momente dificile, deoarece m-au ajutat să devin ceea ce sunt astăzi. Ca să dau doar câteva exemple, disciplina, organizarea şi lucrul cu oamenii au fost printre lucrurile învăţate atunci şi care mă ajută în activitatea pe care o desfăşor astăzi”, descrie ea câştigurile obţinute în timpul stagiilor desfăşurate peste hotare.

    De perioada respectivă se leagă de altfel şi una dintre cele mai mari reuşite ale carierei sale: în 2014-2015, în timpul unei epidemii de Ebola, s-a ocupat de proiectarea, implementarea şi monitorizarea planurilor de urgenţă şi de prevenire a bolii în Sierra Leone. „În 18 luni în mijlocul epidemiei, am reuşit să nu am nicio victimă, echipa pe care o coordonam şi angajaţii companiei în cadrul căreia lucram rămânând în deplină siguranţă”, spune ea.

    Alături de provocările aduse de munca în zone de război, unul dintre cele mai dificile momente a fost cel în care a renunţat să practice profesia de bază, medicina, şi s-a axat către management. „Deşi a fost o evoluţie firească, din păcate acum timpul nu îmi mai permite să fac acest lucru şi sunt momente în care îmi lipseşte”, spune ea.

    Pe termen lung, în pofida unei experienţe internaţionale anterioare, şi-a propus să îşi dezvolte cariera în România: „Deşi în domeniul în care lucrez nu există un grad ridicat de predictibilitate, vreau să cred că peste zece ani voi fi tot în România şi că voi continua să aplic ce am învăţat de-a lungul timpului în străinătate în realitatea românească”.

    Speră că în următorul deceniu România va depăşi dificultăţile existente în sistemul de sănătate şi decalajele faţă de pieţele de servicii medicale private mai dezvoltate din Europa: „Deşi este un demers ambiţios, aş vrea să îmi pot aduce într-un fel contribuţia, indiferent că vorbim de eficientizarea proceselor sau de implementarea unor strategii pe termen lung”.

    Din rândul celor mai recente realizări în rolurile actuale, menţionează diversificarea din ultimul an a ofertei spitalului Medicover din Bucureşti, prin adăugarea unor noi specialităţi medicale în portofoliu (chirurgie oncologică, chirurgie bariatrică) şi extinderea echipei de medici colaboratori. Astfel, în prezent, spitalul include toate departamentele: ambulator, spitalizare de zi, o gamă complexă de specialităţi medicale şi chirurgicale – oncologie medicală, chirurgie generală, chirurgie bariatrică, chirurgie ginecologică, chirurgie ortopedică, chirurgie plastică, precum şi maternitate, medicină materno-fetală, neonatologie şi pediatrie.

    În 2017, pe lângă extinderea de la nivel regional, prin achiziţionarea clinicilor medicale Iowemed din judeţul Constanţa, grupul Medicover a continuat să îşi dezvolte reţeaua din Bucureşti şi a inaugurat o nouă clinică în nordul capitalei, în Oregon Park. Astfel, veniturile totale ale Medicover şi Synevo din România au crescut cu 19,6% în anul 2017, până la 73,8 milioane euro, faţă de valoarea de 61,7 milioane euro raportată în 2016.

    Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei, şi 2018 a început favorabil, cu o creştere a veniturilor organice de 14,1% şi o evoluţie a EBITDA de 13,6%. Polonia şi România sunt pieţele cu cea mai rapidă creştere, toate liniile de business având o evoluţie pozitivă, sprijinită şi de condiţiile de piaţă stabile.

    La nivel de grup, în primul trimestru al anului, divizia de servicii medicale a înregistrat o creştere a veniturilor de 19%, până la 80,3 mili­oane de euro şi un un plus de 52.000 de abonaţi comparativ cu finalul anului 2017. Divizia de servicii de diagnostic a avut de asemenea venituri mai mari cu 9,9%, până la 84,4 milioane de euro.

    În România, veniturile grupului au crescut în primul trimestru al acestui an cu 19,1%, până la 21,2 milioane de euro, faţă de valoarea de 17,8 milioane euro raportată în perioada similară a anului trecut. Veniturile obţinute în România reprezintă 13% din rezultatele Medicover, România fiind a treia piaţă ca pondere a veniturilor, după Polonia şi Germania.

    Piaţa serviciilor medicale private a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008, la 7 miliarde de lei în 2016, potrivit estimărilor, cele mai mari afaceri de profil fiind reţelele MedLife, Regina Maria, Medicover şi Sanador.

  • Cu cât s-a vândut unul din cele mai mari diamante din lume

    Toate aceste caracteristici plasează piatra preţioasă, intitulată simbolic “Diamantul Păcii”, pe locul al 14-lea în lume, dupa alte diamante mai mari decât acesta.

    Recordul istoric, insa, detinut de cel mai mare diamant din lume este cel al legendarului “Cullinan”, de 3.016,75 carate si descoperit in 1905, in Africa de Sud. Acesta a fost impartit in noua diamante, care se regasesc in prezent in coroana regala britanica.

    Diamantul de 709 carate, scos la vanzare la o licitatie in scop caritabil din New York, a fost cumparat, de Laurence Graff, un miliardar britanic si proprietarul unui magazin de bijuterii. Rapaport Group, o retea internationala de tranzactionare a diamantelor, este cea care a intermediat vanzarea.

    Diamantul a fost scos prima data la licitatie dupa doua luni de la descoperire, in mai 2017, in fata a 70 de potentiali cumparatori, insa Sierra Leone a refuzat cea mai mare oferta de atunci de 7,8 milioane de dolari.

    In final pretul nu a fost unul pe masura asteptarilor, dupa cum chiar directorul Grupului Rapaport recunoaste: “Este un diamant foarte greu de taiat. Probabil, transparenta acestuia a scazut putin pretul ori, poate oferta a fost diferita”. Avand in vedere ca licitatia a avut un scop caritabil, mai mult de jumatate din suma obtinuta va fi folosita in proiecte de infrastructura, in beneficiul comunitatii de unde a fost descoperit acesta. 59% din aceasta suma sau 3,9 milioane de dolari vor fi folositi de catre autoritati pentru a finanta alimentarea cu apa potabila, cu energie electrica, pentru dotarea si refacerea scolilor, a centrelor de sanatate sau constructia si refacerea drumurilor din zonele defavorizate din Africa de Vest. Diferenta de bani ii va reveni unui grup local, care se ocupa de proiectele de dezvoltare, pastorului si minerilor care au
    descoperit bijuteria si l-au oferit Guvernului, a adaugat Rapaport.

    Micul stat din Africa de Vest, Sierra Leone s-a confruntat de-a lungul timpului cu coruptia si comertul ilicit de diamante, insa acum oficialii de stat si localnicii spera ca, prin licitatia diamantului pus pentru prima data in vanzare pentru public, contrabanda cu pietre pretioase sa se opreasca.

    Organizatia Natiunilor Unite a ridicat chiar o interdictie in ceea ce priveste exporturile de diamante din Sierra Leone in 2003, dar sectorul de milioane de dolari este in continuare afectat de contrabanda.

    Ramane in continuare speranta ca astfel de actiuni vor indemna toti sapatorii de diamante din micul stat sa se intoarca acasa iar cei care vor cauta in continuare diamante sunt incurajati sa nu le distruga prin taierea lor necorespunzatoare si sa le puna pe masa in fata Guvernului. Incurajarea unor astfel de actiuni va schimba radical lucrurile in Sierra Leone, e de parere seful districtului Kono, Ngaba
    Saquee, din estul orasului Sierra Leone, unde a fost descoperit diamantul.

    Sursa: https://www.bespecial.ro/bijuterii-inox

  • Povestea diamantului enorm, de 709 carate, excavat în Sierra Leone

    Diamantul uriaş, intitulat “Diamantul Păcii”, de 709 carate şi aproximativ 140 de grame, a fost descoperit de angajaţii unei exploatări miniere, conduse de pastorul evanghelic Emmanuel Momoh, in districtul Kono din Sierra Leone. Districtul Kono este renumit, de altfel, in resursele sale bogate in pietre pretioase.

    Dorind parca sa se distanteze putin de trecutul sau renumit in traficul de diamante, provincia Sierra Leone scoate la licitatie faimosul diamant, in interesul comunitatii din acea zona, la o licitatie in New York. Mai exact, pastorul Momoh cedeaza diamantul neprelucrat guvernului din Sierra Leone, care s-a angajat sa-l vanda si sa-i cedeze 26% din vanzare, adica 1,69 de milioane de dolari acestuia, plus inca 339 de mii de dolari celor cinci mineri care l-au descoperit.

    De asemenea, guvernul ofera 74% din banii obtinuti din vanzarea diamantului catre administratia fiscala, ce mai mare parte si restul catre fondul de dezvoltare al regiunii cu diamante. Astfel, autoritatile din Sierra Leone au vandut, din a doua incercare, diamantul urias pentru suma de 6,5 milioane de dolari, intr-o zi de luni. Cumparatorul “Diamantului Pacii” este renumitul bijutier britanic Laurence Graff, care a scos la iveala faptul ca presedintele Rappaport Goup, Martin Rappaport, s-a angajat organizeze licitatia fara sa perceapa niciun comicion.

    O astfel de licitatie, organizata de faimoasa casa de bijuterii din New York, Rappaport Group, se bazeaza pe strategia ce vizeaza transparenta totala in ceea ce priveste vanzarea de diamante, fara sa lase loc de speculatii.

    De-a lungul timpului, diamantele, descoperite in aceste zone, au fost asociate cu traficul transfrontalier de diamante care a finantat razboiul civil din Sierra Leone, in perioada 1991-2002. In acea perioada, gruparile rebele au dat la schimb pietrele pretioase pe arme. Este recunoscut si faptul ca diamantele au fost exploatate de muncitori fortat, care erau ucisi sau mutilati de catre rebeli, daca se opuneau muncii fortate. Astfel, diamantele, decoperite de aici, iau renumele de “diamante sangvine”.

    Primele diamante au fost descoperite aici in 1930, la scara mica, insa, resursele diamantelor de suprafata se epuizeaza intre timp, iar operatiunele pe scara larga se dezvolta.

    Organizatia Natiunilor Unite a ridicat interdictia exporturilor din Sierra Leone, impusa in 2003, desi acest sector, cu o cifra de afaceri de 113 milioane de dolari este in continuare afectat de contrabanda.

    Pretul vanzarii diamantului enorm, de 709 carate, descoperit in luna martie 2017, este mult mai mic, comparativ cu o alta propunere facuta in luna mai, in Sierra Leone, de 7,8 milioane de dolari. Aceasta oferta, fiind anulata de guvern, pe motiv ca suma oferita era insuficienta. In total 70 de potentiali cumparatori si-au aratat interesul pentru piatra pretioasa si s-au facut in total sapte oferte concrete. In final, guvernul a acceptat cea de-a doua oferta, de 6,5 milioane de dolari, facuta de renumitul bijutier britanic Laurence Graff.

    Ziua in care s-a facut vanzarea finala si faptul ca banii obtinuti pe diamantul, de dimensiunea unui ou, au fost in mare parte folositi in interesul comunitatii, a fost declarata zi istorica, pentru oamenii din Sierra Leone. Purtatorul de cuvant al presedintelui Koroma, Abdulay Bayraytay a dat asigurari ca vanzarea acestui diamant “va contribui la schimbarea vietii cetatenilor din Sierra Leone”.

    De asemenea, pastorul Momoh a declarat in cadrul conferintei de presa de dupa licitatie, ca “ceea ce am inceput va continua”, incurajandu-i, astfel si pe altii sa faca astfel de lucruri, mandru de faptul ca a reusit sa puna umarul la schimbarea in bine a comunitatii din care face parte.

    Sursa: https://www.bespecial.ro/bijuterii-inox

  • Unul dintre cele mai mari diamante din lume, “Peace Diamond”, vândut la licitaţie pentru 6,5 milioane dolari. Cui vor reveni banii: “Niciodată nu s-a mai întâmplat aşa ceva”

    Piatra preţioasă de 709 carate, numită “Peace Diamond” (“diamantul păcii”, n.r.), a fost scoasă la vânzare de guvernul din Sierra Leone, ţară în care a fost descoperită, şi cumpărată de bijutierul britanic Laurence Graff, a declarat Martin Rapaport, preşedintele Rapaport Group, o reţea de companii de diamante care a coordonat licitaţia.

    “Sută la sută din valoarea acestui diamant, din valoarea de licitaţie a acestuia, va reveni guvernului şi poporului statului Sierra Leone. Niciodată nu s-a mai întâmplat aşa ceva”, a spus Rapaport.

    Diamantul a fost descoperit în luna martie, în Kono, o regiune din estul statului Sierra Leone, de un preot creştin, care l-a oferit guvernului pentru a se ocupa de licitaţie.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Canada va trimite 40 de medici şi specialişti militari în Sierra Leone

    Militarii, medicii, infirmierele, tehnicienii medicali şi personalul de susţinere vor fi trimişi pentru o perioadă maximă de şase luni alături de omologii lor britanici la centrul Kerry Town, care tratează populaţia infectată cu acest virus, a precizat ministrul Apărării, Rob Nicholson.

    Ministrul Sănătăţii, Rona Ambrose, a promis un nou ajutor în valoare de 20,9 milioane de dolari (15 milioane de euro) pentru zece organisme umanitare canadiene care luptă pe teren împotriva epidemiei.

    Ea afirmă că sunt necesari cel puţin 350 de lucrători străini pe lună pentru a asigura rulajul personalului în instituţiile care îngrijesc persoanele infectate din Guineea, Liberia şi Sierra Leone.

    Aceste ţări se confruntă cu o penurie de medici, infirmiere, asistenţi psihosociali, ingineri pentru apă şi asanare, precum şi specialişti în prevenţia şi controlul infecţiilor, a declarat ea.

    “Cerem personalului din domeniul Sănătăţii să se alăture luptei împotriva Ebola”, a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă.

    Crucea Roşie canadiană se va ocupa de recrutarea personalului voluntar şi de formarea acestuia. Voluntarii vor fi trimişi în misiuni de două luni în regiune.

    Noua finanţare ridică la 113,5 milioane de dolari (80 de milioane de euro) contribuţia totală a Canadei pentru combaterea epidemiei care a provocat moartea a aproximativ 5.700 de persoane din cele 16.000 de cazuri înregistrate în ultimul an.

  • REPORTAJ AFP: Medicii şi infirmierele se sacrifică în Sierra Leone pentru a opri extinderea Ebola

    Medicul, specialist renumit la spitalul Connaught din Freetown, capitala Sierra Leone, a murit în mai puţin de două săptămâni după expunerea la virusul Ebola.

    El a examinat un pacient care, potrivit colegilor săi, era primul caz de Ebola în spitalul vechi de 102 ani din capitala Sierra Leone, fără să aibă în acel moment nicio idee în legătură cu pericolul la care se expune.

    La puţin timp după consultaţie, medicul a început să acuze febră şi dureri puternice de cap. În absenţa unor instituţii medicale specializate în capitala Sierra Leone, el a fost transferat într-un centru de tratare a Ebola al organizaţiei internaţionale “Medici fără Frontiere” din Kailahun, în estul ţării, unde au fost înregistrate cele mai multe cazuri de Ebola, dar a murit în câteva zile.

    Samuel Patrick Massaquoi, directorul spitalului guvernamental din Kailahun şi fost student al medicului Cole, spune că elementul de surpriză nu i-a lăsat acestuia nicio şansă.

    Spitalul Connaught primeşte “pacienţi cu tot felul de boli”, explică el. De la începutul epidemiei de Ebola, “adulţii în special îşi ascund simptomele, nu spun cu adevărat cum se simt”, adaugă medicul. “Unii vin în spitalele din ţară şi spun că au malarie sau febră tifoidă. Acest lucru i s-a întâmplat şi doctorului Cole”, a mai explicat medicul de la spitalul Connaught. Ultimele zile ale unei victime a virsului Ebola pot fi îngrozitoare, cu dureri musculare puternice, vărsături, diaree şi hemoragii abundente, mai spune medicul.

    Funeraliile sunt asemenea sfârşitului nemilos: obiectele personale sunt arse, iar înmormântarea are loc de cele mai multe ori doar în prezenţa groparilor. “Familiile nu participă la înmormântarea victimelor Ebola, dar pot veni mai târziu, deoarece păstrăm lista persoanelor şi a locurilor de înmormântare”, spune directorul echipei din Ministerul Sănătăţii care s-a ocupat de înmormântarea medicului Modupeh Cole.

    – Persoanele aflate în contact cu victimele Ebola, respinse de familii

    În plus, ridicarea cadavrelor de la centrul organizaţiei Medici fără Frontiere din Kailahun are loc în baza unor reguli stricte, fără ceremonii de comemorare sau de rămas bun, ci doar o “operaţiune executată cu o precizie chirurgicală”.

    Echipa Medici fără Frontiere, purtând un echipament de protecţie, a dezinfectat cu atenţie sacul mortuar şi căruciorul în care urma să fie pus cadavrul medicului, iar ulterior l-a depus într-un sicriu dezinfectat, amplasat într-un camion, care, de asemenea, a fost spălat cu o substanţă specială.

    Medicul Modupeh Cole s-a alăturat astfel numeroşilor angajaţi din sectorul sănătăţii care au murit în lupta împotriva epidemiei de Ebola, iar unii cu o dăruire amintind de “lichidatorii” de la Cernobîl, care s-au sacrificat pentru a opri incendiul de la reactorul nuclear şi a limita astfel catastrofa.

    Serviciile de sănătate din Sierra Leone au anunţat, la 14 august, când a fost înmormântat medicul Modupeh Cole, că 32 de infirmiere au murit în urma infectării cu virusul Ebola de la sfârşitul lunii mai, ceea ce înseamnă aproape 10% din persoanele decedate în ţară din cauza febrei hemoragice.

    Şeful serviciilor medicale din Sierra Leone, doctorul Brima Kargbo, a vorbit, în Parlament, despre nerecunoştinţa populaţiei. “Există un sentiment de respingere a existenţei Ebola şi o ostilitate faţă de angajaţii din sănătate”, a afirmat el.

    Saffa Kemoh, membru al echipei din Ministerul Sănătăţii care se ocupă cu înmormântarea victimelor epidemiei de Ebola la Kailahun, spune că prietenii îl evită, iar familia l-a renegat. “M-au anunţat că nu-mi vor mai permite să intru în casă. M-au dat afară”, spune tânărul în vârstă de 22 de ani.

    Ella Watson-Stryker, în vârstă de 34 de ani, organizator în cadrul Medici fără Frontiere, care participă la lupta împotriva Ebola de la anunţarea epidemiei în Guineea, în martie, îşi arată revolta faţă de această nedreptate. “Aceste persoane au foarte multe probleme cu apropiaţii lor. În cazul unui membru al echipei mele, tatăl său a refuzat să mai vorbească cu el. Într-un alt caz, familia i-a spus că trebuie să doarmă afară şi nu a mai fost primit la masă”, a explicat ea. “Cu timpul, oamenii încep să înţeleagă şi stigmatizarea se reduce”, adaugă Saffa Kemoh, care atrage atenţia că “situaţia este foarte dificilă”.

     

  • Cei doi miliardari romani care detin tari in africa. Plus: Misteriosul roman care are o mina de diamante in Sierra Leone

    Proiectul Tonkolili apartine African Minerals Limited (AML),
    companie prezidata de Frank Timis. Acesta, prin compania sa Timis
    Diamond Corporation, detinea pe 24 iulie un pachet de 12,44% din
    actiunile African Minerals Limited. Este al doilea pachet de
    actiuni ca marime, dupa o alta companie, care detine 13,1% din
    actiunile African Minerals.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Alro: Exista un roman care detine o mina de diamante in Sierra Leone

    Sierra Leone este un stat din vestul Africii recunoscut pentru
    resursele de diamante, oxid de titan si bauxita.
    “Pentru informatiile dumneavostra exista o mina de diamante in
    Sierra Leone detinuta de un roman. Nu stiu cine este proprietarul,
    mi-au spus si mie colegii de acolo care au aflat de la localnicii
    din zona. Mina de diamante este situata la 30 km de noi, dar
    accesul este foarte greu pentru ca trebuie sa treci printr-o zona
    muntoasa si prin jungla”, a declarat Gheorghe Dobra, directorul
    general al Alro Slatina.

    Cititit mai multe pe www.zf.ro