Decizia premierului Viorica Dăncilă pentru numirea lui Toni Greblă în funcţia de secretar general al Guvernului a fost publicată luni în Monitorul Oficial. Preşedintele PSD Liviu Dragnea confirmase numirea lui Toni Greblă, fost judecător CCR, la Secretariatul General al Guvernului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Marius Carabulea a activat, în perioada 2013-2014, în Ministerul Muncii, în funcţia de consilier personal al fostului ministru delegat pentru Dialog Social, Doina Pană.
Ulterior, Carabulea s-a transferat la Ministerul Dezvoltării Regionale unde a fost consilier principal. În iulie 2017, a devenit consilier de stat în aparatul de lucru al primului-ministru.
Carabulea preia postul de secretar general adjunct de la Roxana Bănică, aceasta fiind promovată, vineri, ca secretar general al Guvernului, în locul lui Mihai Busuioc, desemnat preşedinte al Curţii de Conturi.
Oferta Siveco România a fost depusă în asociere cu Expert One Research SRL Bucureşti.
La licitaţie au mai depus oferte consorţiile formate din Power Net Consulting, Evolva Trend Consultant şi Romair Consulting, respectiv Computas IT România, Iquest Technologies, Cloud Soft, Digisign, Matrix Business Consulting şi Soft Business Union.
Prin anunţul de atribuire, licitaţia a fost estimată la 16,9 milioane de lei (TVA inclusă).
Siveco va furniza infrastructura hardware şi software necesare pentru realizarea proiectului, respectiv a serviciilor de dezvoltare şi implementare a sistemului informatic (analiza cerinţelor, proiectare, implementare, testare sistem informatic, inclusiv portal web, precum şi instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi a celui care va asigura mentenanţa sistemului informatic dezvoltat), inclusiv servicii de consultanţă în domeniul managementului de proiect.
“Obiectivul general al proiectului este eficientizarea activităţii interne a Secretariatului General al Guvernului (SGG) în vederea fundamentării deciziilor Guvernului, prin optimizarea cooperării cu instituţiile administraţiei publice centrale cu care SGG interacţionează”, se arată în anunţul de participare.
Contractul va avea o durată de 12 luni şi va fi finanţat din surse de la bugetul de stat şi fonduri europene.
Siveco România a fost înfiinţată în 1992 şi este unul dintrei cei mai mari producători locali de aplicaţii software.
Conform datelor Registrului Comerţului, valabile la 14 august, acţionarii societăţii erau Siveco Netherlands BV (Olanda) – 42,7365%, Siveco International SA – 32,9167%, Irina Socol – 11,1168%, Alexandru Mihail Rădăşanu – 7,7184%, Florian Gabriel Ilia – 2,7189%, Siveco România SA – 2,5155%, Aurora Ecaterina Crusti – 0,1386% şi Daniela Bichir – 0,1386%.
În luna septembrie a acestui an, Irina Socol şi Aurora Crusti au fost arestate preventiv, la cererea procurorilor de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.
Potrivit unor surse judiciare, Siveco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme “fantomă”, dintre care unele ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.
Două luni mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti a înlocuit măsura arestării preventive cu arestul la domiciliu pentru fostul preşedinte al Siveco, Irina Socol, cercetată pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, instanţa dispunând ca aceasta să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere.
Un complet de la Secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti (TB) le-a dat câştig de cauză, în 13 iunie, celor 23 de inspectori guvernamentali, ale căror raporturi de serviciu au încetat în iulie 2013, ca urmare a reorganizării Secretariatului General al Guvernului, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, avocatul Răzvan Vasiliu.
Casa de avocatură care îi reprezintă în instanţă pe inspectorii guvernamentali a arătat că aceştia au dat în judecată Secretariatul General al Guvernului, pe prim-ministrul Victor Ponta şi Guvernul. În urma prezentării probelor, instanţa a admis contestaţiile formulate de avocaţi şi a dispus reintegrarea reclamanţilor în funcţiile publice deţinute anterior, respectiv acelea de inspectori guvernamentali în cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Avocatul Răzvan Vasiliu a precizat că, în plus, Tribunalul Bucureşti i-a obligat pe cei trei pârâţi să plătească fiecărui reclamant câte o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat aceştia de la data eliberării din funcţie şi până la reintegrarea efectivă.
“Ne bucură această decizie, deoarece ea reprezintă o binevenită întoarcere la normalitate. Să nu uităm că drepturile angajaţilor sunt garantate de lege, indiferent de angajatorul pe care aceştia îl au. Iar în cazul instituţiilor publice, ne aşteptăm cu atât mai mult la o respectare riguroasă a legii”, a mai spus Răzvan Vasiliu.
Avocatul a adăugat că, anterior pronunţării acestor decizii, Tribunalul Bucureşti a dispus suspendarea executării deciziilor privind eliberarea din funcţie a celor 23 de inspectori guvernamentali.
“Hotărârea poate fi atacată cu recurs”, a precizat casa de avocatură, într-un comunicat de presă.
Guvernul anunţa, în 26 iunie 2013, că va disponibiliza angajaţi din zece ministere, prin eliminarea a aproape 3.000 posturi ocupate, echivalent a patru la sută din numărul de angajaţi, va desfiinţa posturile vacante din administraţia centrală şi locală, nu şi de la cabinetul demnitarilor, şi va reduce numărul funcţiilor de conducere la 12 la sută.
Tăierea posturilor ocupate a fost anunţată pentru Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne (inclusiv prefecturi), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţei Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei (inclusiv inspectoratele şcolare), Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii (inclusiv direcţiile de sănătate publică) şi Ministerul Transporturilor.
Prin reorganizarea aparatului administrativ, Executivul estima o economie la bugetul de stat de 45 milioane de lei în anul 2013 şi 108 milioane de lei în fiecare dintre următorii patru ani.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) au precizat că Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) funcţionează în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG), iar proiectul a fost transmis Finanţelor deoarece presupune anumite modificări ale Codului Fiscal care trebuie avizate de către acest minister.
Un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, obţinut şi prezentat, luni, de MEDIAFAX, relevă că veniturile obţinute de către persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor şi cluburilor de poker nu vor mai fi impozitate de Guvern, cu argumentul că autorităţile nu pot afla câştigul acestora.
Conform documentului, “eventualele” reduceri ale veniturilor bugetare rezultate din neimpozitarea acestor venituri urmează să fie compensate cu încasările “provenite din modificarea taxelor” prevăzute de legislaţia în materie pentru desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc, “legislaţie ce urmează a fi aplicată odată cu intrarea in vigoare a acestei ordonanţe”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti i-au reţinut, joi, pe Marcel Cristian Păvăleanu, Victoria Enică, Cecilia Cristina Stroe, Bogdan Ionuţ Şerban şi Elena Giluela Ştefănescu şi Emilia Loredana Dobre pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al instituţiei, anchetatorii vor cere instanţei arestarea preventivă a acestora.
Anchetatorii au stabilit că în perioada 2012 – 2013 inculpaţii au făcut achiziţii şi livrări de mărfuri şi servicii prin aproximatriv 60 de societăţi comerciale din Bucureşti şi judeţul Prahova, unele de tip “fantomă”, pentru a nu plăti sumele datorate statului pentru operaţiunile comerciale derulate, producând în acest fel un prejudiciu de 149.800.000 lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Programul Internship@Gov.ro are drept misiune formarea unui corp de elită alcătuit din studenţi şi tineri absolvenţi cu potenţial, în vederea îmbunătăţirii calităţii actului de guvernare şi a pregătirii acestuia pentru o carieră ulterioară în administraţia publică centrală şi locală din România. Programul îşi propune să ofere tinerilor experienţă profesională în acest sens şi aptitudini de guvernare, fiind gândit în aşa fel încât tinerii să înţeleagă mecanismul de funcţionare de la nivel central în vederea integrării lor în sistem.
Stagiile de practică desfăşurate la Palatul Victoria se întind pe durata a două luni (iulie-septembrie) şi sunt neremunerate. În acest interval, stagiarii lucrează respectând programul de lucru al departamentului în care sunt repartizaţi, în general între intervalul orar 9-17, de luni până vineri. Stagiile debutează cu o conferinţă introductivă privind activităţile Guvernului României, respectiv cele ale Cancelariei Prim-ministrului şi ale Secretariatului General al Guvernului. La final, stagiarii sunt repartizaţi în cadrul departamentelor sau serviciilor care i-au selectat. Fiecare stagiar se află sub responsabilitatea unui îndrumător.
Pentru a fi incluşi în program, tinerii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetăţenie română; să aibă vârsta de până la 25 de ani la momentul debutului programului; să fie studenţi ori tineri absolvenţi ai programelor universitare de licenţă; să cunoască bine cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională; să aibă cunoştinţe de bază în domeniul IT (respectiv cunoştinţe avansate pentru aplicaţii la Direcţia Servicii Online şi Design).
Candidaţilor ce vor fi aleşi pentru lista scurtă li se vor solicita materiale justificative suplimentare în sprijinul aplicaţiei lor. Formularul de aplicaţie poate fi accesat din pagina de internet internship.gov.ro.
Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor este 1 iulie 2013 inclusiv. Aplicaţiile primite ulterior nu vor fi luate în considerare.
Tinerii selectaţi vor fi repartizaţi, în raport cu competenţele acestora, într-una dintre următoarele structuri din interiorul Palatului Victoria: Cancelaria Primului-ministru sau Secretariatul General al Guvernului.
“Din dorinţa de a asigura transparenţa, Regia Autonomă a Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RA-APPS), prin intermediul Secretariatului General al Guvernului, a stabilit ca ziua de duminică, 29 iulie 2012, să fie Ziua Porţilor Deschise la Vila Dante, strada Dante Alighieri, intrarea din Bdul Mircea Eliade, cu acces prin strada Ivan Sergheevici Turgheniev.
Publicul va avea acces între orele 10.00-20.00. Linii de transport în comun: Autobuze: 301, 282,182,135. Metrou: Staţia Aviatorilor.”
Ulterior, preşedintele suspendat Traian Băsescu a replicat atacului USL, spunând că de fapt Victor Ponta, după ce a devenit şef al Guvernului, este cel care ar fi vrut să intre în posesia Vilei Dante.
Serviciile vor fi asigurate in baza unui acord-cadru pe care SGG
il va incheia cu trei firme. “Scopul acordului-cadru este
achizitionarea de servicii de transport aerian ocazional de
pasageri si servicii conexe pentru anul 2011”, se arata in
documentatia aflata in posesia MEDIAFAX. Acordul-cadru va avea o
durata de 24 luni, pentru intervalul februarie 2011-februarie
2013.
Deplasarile sunt programate catre 50 de mari orase ale lumii,
printre care Barcelona (20 deplasari estimate), Amsterdam,
Lisabona, Madrid, Milano, Munchen, Paris, Praga, Venetia, Zurich
(cate 10 calatorii in fiecare dintre aceste orase), Baku, Montreal,
Moscova (cate 3 deplasari), Beijing, Innsbruck, Londra, Los
Angeles, New York, Roma, Salzburg, Sankt Petersburg, Shanghai,
Valencia, Washington (cate 5 calatorii), Istanbul si Viena (cate 25
deplasari), Budapesta si Bruxelles (cate 50 deplasari), Toronto (4
calatorii).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro