BusinessMagazin

Tag: sferturi

  • Studiu: Creşterea economică va dinamiza activitatea fondurilor mutuale de investiţii din Europa

    Potrivit Deloitte, două treimi dintre respondenţi estimează că volumul tranzacţiilor va rămâne la un nivel similar, cel mai mare din ultimii trei ani. Aproape o treime (31%) estimează ca activitatea fondurilor de private equity să crească şi mai mult şi doar 2% estimează o încetinire – cel mai mic procent din ultimii cinci ani. De asemenea, două trimi dintre respondenţi (69%) estimează că se vor concentra mai mult pe tranzacţii în următoarele luni, similar cu rezultatele sondajului în ultimii doi ani.

    Estimările sunt susţinute de gradul mare de lichiditate al pieţelor, trei sferturi dintre respondenţi (72%) estimând că disponibilitatea accesului la finanţare va rămâne la acelaşi nivel în lunile ce vin. Procentul este în creştere de la două treimi (67%) în ultimul sondaj, când o cincime (21%) dintre participanţi estima o creştere a lichiditaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declaraţia prin care Halep îşi ameninţă toate rivalele de la Roland Garros. Prima reacţie după ce a eliminat-o pe Mertens şi s-a calificat în sferturi

    Cele 59 de minute în care a rezolvat meciul cu adversara din Belgia i-au conferit foarte multă încredere Simonei Halep. Favorita principală a început ca din tun a doua săptămână petrecută la Paris, intrând precum o tornadă pe teren.

    Simona s-a năpustit asupra adversarei şi a jucat la un nivel foarte ridicat, obţinând cu stil o calificare fulger: “Cred că a fost meciul perfect. A fost bine pe teren, totul a mers bine, a fost o zi grozavă şi un meci grozav. Mă simt în formă, simt că pot alerga oricât, simt că pot fi agresivă şi ştiu că a fost un meci bun. Nu ştiu la ce să mă aştept din partea antrenorului meu. Dar, dacă îmi va spune că trebuie să fac antrenament, îl voi face”, a declarat Simona, la finalul partide din optimi. 

    Citiţi continuarea pe www.prosport.ro

  • Magazine în loc de uzine. Trei sferturi din fostele platforme industriale deja valorificate imobiliar s-au transformat în proiecte de retail

    Industria grea a Bucureştiului a ajuns în ultimii 15-20 de ani la fier vechi sau, în cel mai bun caz, a fost mutată la marginea oraşului, iar pe terenurile fostelor fabrici au fost şi vor mai fi ridicate centre comerciale, o piaţă care cel puţin la nivelul Capitalei atrage mult mai multe investiţii decât producţia.
     
    Pe terenurile unor foste fabrici ca Tricodava, Vulcan, Electroaparataj, Laromet sau Textila Dacia vor apărea în următorii trei-patru ani noi centre comerciale, deşi oraşul pare deja împânzit de malluri şi hipermarketuri.
     
    „Printre punctele forte ale acestor platforme se numără accesibilitatea uşoară şi poziţionarea în oraş, dar şi faptul că au suprafeţe generoase care permit dezvoltarea unor proiecte ample. Aceste puncte forte devin relevante în funcţie de tipul proiectului care urmează să fie dezvoltat pe teren: pentru rezidenţial contează foarte mult zonele liniştite, dar şi proximitatea mijloacelor de transport în comun, piaţa de office are nevoie de cât mai multe mijloace de transport în comun, dar şi de un mix de retail diversificat, iar segmentul de retail cere densitate cât mai mare de consum”, explică Gabriel Simulescu, – associate director land division Knight Frank România.
     
    Un subiect important în rândul unora dintre aceste foste platforme îl reprezintă ecologizarea terenului, mai ales în cazul acelora unde s-au folosit substanţe toxice.
     

  • Sondaj IRES: Trei sferturi dintre români cred că lucrurile merg în direcţia greşită

    Astfel, 75% dintre cei care au fost intervievaţi consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România şi doar 17% consideră că lucrurile merg într-o direcţie bună.

    Dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 50 de ani, 81% consideră că că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România.

    Aproape 60% dintre respondenţi sunt deloc (19%) şi nu prea mulţumiţi (40%) de felul în care trăiesc, 36% sunt destul de mulţumiţi în timp ce doar 4% sunt foarte mulţumiţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DRAMATIC: Trei angajaţi din patru cred că trecerea CAS şi CASS în sarcina lor va duce la scăderea salariilor

    Majoritatea angajaţilor sunt de părere, potrivit unui sondaj Undelucram.ro, că nu vor fi ajutaţi de companiile pentru care lucrează să recupereze diminuarea estimată de 14% a salariului.

    Întrebaţi dacă se aşteaptă ca angajatorii să modifice salariul brut în aşa fel încât salariul net să nu fie afectat, 76% dintre participanţii la sondaj au răspuns negativ. În general, bărbaţii sunt mai optimişti în această privinţă (68% dintre ei nu se aşteaptă la mărirea salariului brut) decât femeile (86%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DRAMATIC: Trei angajaţi din patru cred că trecerea CAS şi CASS în sarcina lor va duce la scăderea salariilor

    Majoritatea angajaţilor sunt de părere, potrivit unui sondaj Undelucram.ro, că nu vor fi ajutaţi de companiile pentru care lucrează să recupereze diminuarea estimată de 14% a salariului.

    Întrebaţi dacă se aşteaptă ca angajatorii să modifice salariul brut în aşa fel încât salariul net să nu fie afectat, 76% dintre participanţii la sondaj au răspuns negativ. În general, bărbaţii sunt mai optimişti în această privinţă (68% dintre ei nu se aşteaptă la mărirea salariului brut) decât femeile (86%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei sferturi dintre români vor pensii de peste 500 de euro, însă o treime dintre ei nu economisesc deloc

    Anul 2017 marchează 10 ani de existenţă a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanţa acestui sistem pentru contributori şi pentru economie. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câştigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit aceloraşi date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.

    „Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generaţie, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluţiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populaţiei, migraţia tinerilor şi scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituţiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activităţi economice, venituri pentru stat şi noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

    Trei din patru români aşteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viaţa activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor faţă de sistemul de pensii, desfăşurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.

    Deşi trei sferturi dintre români îşi doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenţi, adică mai bine de o treime, nu economiseşte deloc, în timp ce 36% din respondenţi pun deoparte mai puţin de 300 de lei pe lună, adică puţin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenţi a declarat că economiseşte peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceţi economii mai mari decât faceţi deja”, 70% din respondenţi au afirmat că veniturile reduse şi doar
    circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.

    „Românii au aşteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrâneţe, deşi în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrâneţe fără griji, iar diferenţa între aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susţinerea economiei României şi în acelaşi timp adresează o nevoie socială acută pentru populaţie pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, preşedintele APAPR.

    Şi Europa se confruntă cu provocarea menţinerii unui sistem sustenabil de pensie, în condiţiile în care raportul dintre populaţia de peste 64 de ani şi populaţia activă va creşte de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiţii, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.

    Dacă în 2013, populaţia Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În acelaşi timp, va creşte şi gradul de îmbătrânire a populaţiei: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forţei de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajaţi (în prezent), la 202 milioane de angajaţi, în 2016.

    Ţările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată ţara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda şi de Australia.

    „O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile şi sustenabile. Experienţa statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanţa pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esenţiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-şi doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuaţi dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizaţiei PensionsEurope.

  • Trei sferturi dintre români vor pensii de peste 500 de euro, însă o treime dintre ei nu economisesc deloc

    Anul 2017 marchează 10 ani de existenţă a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanţa acestui sistem pentru contributori şi pentru economie. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câştigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit aceloraşi date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.

    „Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generaţie, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluţiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populaţiei, migraţia tinerilor şi scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituţiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activităţi economice, venituri pentru stat şi noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

    Trei din patru români aşteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viaţa activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor faţă de sistemul de pensii, desfăşurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.

    Deşi trei sferturi dintre români îşi doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenţi, adică mai bine de o treime, nu economiseşte deloc, în timp ce 36% din respondenţi pun deoparte mai puţin de 300 de lei pe lună, adică puţin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenţi a declarat că economiseşte peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceţi economii mai mari decât faceţi deja”, 70% din respondenţi au afirmat că veniturile reduse şi doar
    circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.

    „Românii au aşteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrâneţe, deşi în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrâneţe fără griji, iar diferenţa între aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susţinerea economiei României şi în acelaşi timp adresează o nevoie socială acută pentru populaţie pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, preşedintele APAPR.

    Şi Europa se confruntă cu provocarea menţinerii unui sistem sustenabil de pensie, în condiţiile în care raportul dintre populaţia de peste 64 de ani şi populaţia activă va creşte de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiţii, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.

    Dacă în 2013, populaţia Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În acelaşi timp, va creşte şi gradul de îmbătrânire a populaţiei: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forţei de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajaţi (în prezent), la 202 milioane de angajaţi, în 2016.

    Ţările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată ţara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda şi de Australia.

    „O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile şi sustenabile. Experienţa statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanţa pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esenţiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-şi doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuaţi dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizaţiei PensionsEurope.

  • ULTIMA ORĂ! Declaraţii SUPERBE făcute de Simona Halep după victoria cu Daria Kasatkina: ”Ştiţi ce am simţit înaintea meciului cu Şarapova?”

    După victoria de vineri, din sferturi, Simona vorbit despre jocul ei. “A fost un meci excelent. Cred că am jucat mult mai bine decât la Wuhan. Am schimbat tactica şi a funcţionat destul de bine. Mi-am făcut jocul. Am jucat solid, constant. Am muncit mult – cred că asta se vede acum şi mă face să am încredere în loviturile mele. Pot folosi bine direcţii diferite şi am şi forţă. Am servit bine astăzi, am început să simt jocul. Pentru că am încredere, simt că pot să controlez fiecare minge în parte. Ies pe teren pentru a lua fiecare minge în parte”, a spus Simona, pentru site-ul WTA.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • 72% dintre companii spun că au nevoie de cel puţin 6 luni pentru implementarea split TVA

    „Având în vedere nevoia companiilor private pentru un timp mai îndelungat de adaptare şi un eventual risc de infringement al legislaţiei comunitare în materie de TVA, întrucât autorităţile nu s-au consultat în prealabil şi cu Comisia Europeană, considerăm că ar fi oportun ca Guvernul să ia în calcul extinderea perioadei în care plata defalcată de TVA poate fi adoptată în mod opţional de companii şi renunţarea la impunerea obligatorie a acestui sistem” , a declarat Daniel Anghel, lider impozite şi taxe indirecte PwC ECE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro