Restaurarea a inceput in 1993, la un an dupa ce catedrala a fost
inclusa in patrimoniul UNESCO. Lucratorii si artizanii au reparat
domul cu diametru de 31,3 metri si caligrafiile lui aurite, au
curatat fatadele si au intarit zidurile cu 50 de tone de plumb,
pentru a preveni daunele estimate in urma urmatorului cutremur
care, conform unor experti, ar urma sa loveasca Istanbulul oricand
in urmatorii 30 de ani.
Catedrala a fost construita de imparatul bizantin Iustinian, despre
care istoria spune ca s-ar fi mandrit, in 537, ca a reusit sa-l
depaseasca pe insusi Solomon si templul sau legendar. Pentru
constructie au fost folosite cele mai scumpe materiale – marmura
verde de Tesalia, porfir de Egipt, roca neagra de Bosfor, coloanele
de marmura ale templului zeitei Artemis din Efes, aur si pietre
pretioase pentru mozaicuri. Dupa cucerirea Constantinopolului in
1435 de catre Soliman Magnificul, acesta a ordonat ca bazilica sa
fie transformata insa in moschee.
Asa au fost acoperite fetele ingerilor din mozaicuri, fiindca
islamul interzice rugaciunea in fata unor reprezentari cu chip
uman. Aceste chipuri au fost acum eliberate de restauratori de sub
acoperamintele lor metalice, dupa cum au fost scoase la lumina si
capodoperele lasate de epoca otomana – caligrafiile murale cu
numele lui Allah si ale celor opt profeti.
“A trebuit sa le restauram in situ, pentru ca erau prea mari sa fie
scoase si apoi reintroduse pe poarta. Asa am descoperit si noi ca
au fost realizate de la bun inceput in incinta”, declara pentru
El Pais Melike Oscam, reprezentanta a muzeului Sfanta
Sofia.
La anul, aici se va putea vizita si baptisteriul, situat in atriul
catedralei, ca si fantana baptismala din secolul al VI-lea, taiata
intr-un singur bloc de marmura si folosita de crestini pentru
botezuri colective. Cladirea fusese transformata in secolul al
XVI-lea in pravalie si apoi in mausoleu pentru siltanii Mustafa I
si Ibrahim.
Haluk Dursum, directorul muzeului, spune ca in 2011 se va deschide
si biblioteca sultanului Mahmud I si lucrarile de arta de pe
plafoanele galeriei superioare, acoperite in secolul al XIX-lea cu
scopul de protectie a mozaicurilor. “Intentia noastra este sa
aratam toate etapele prin care a trecut Sfanta Sofia, asa incat nu
se poate spune niciodata ca munca noastra se termina”, a comentat
seful muzeului.