BusinessMagazin

Tag: sezon rece

  • Pacient, caut medicamente. În plin sezon rece, în cabinetele medicilor de familie nu se mai găsesc vaccinuri pentru copii, iar farmaciile nu mai au medicamente uzuale

    ♦ Preţurile prea mici la medicamente pentru ca producătorii să le mai susţină şi modul în care sunt create legile pot fi cele două diagnostice ale problemei lipsei medicamentelor ♦ Părinţii caută vaccinuri pentru nou-născuţi, dar medicii nu le mai primesc de luni de zile ♦ Ministerul Sănătăţii se ocupă de achiziţia vaccinurilor, care ajung prin direcţiile de sănătate publică în cabinetele medicilor de familie.

    Lipsa medicamentelor este o problemă care continuă de luni bune, iar specialiştii, de la medici la farmacişti, atrag atenţia asupra riscului la care sunt expuşi copiii, mai ales. Care este motivul pentru care am ajuns în situaţia de a nu mai găsi me­dicamente sau vaccinuri?

    Unul dintre motive este preţul prea mic la medicamente, care îi de­termină pe producători să nu mai adu­că produsele ieftine în România, piaţa medicamentelor bazându-se pe impor­turi. În urma creşterii costurilor de fa­bricare, dar şi din cauza faptului că în România este reglementat cel mai mic preţ la medicamente din Uniune, pro­ducăto­rii decid să nu mai pună pe pia­ţă medicamentele la care ies în pierdere.

    „Primul motiv este preţul, Româ­nia are la o gamă foarte mare de medicamente cel mai mic preţ din Uniunea Europeană, la produsele unde preţul este stabilit de Ministerul Sănătăţii. Cheltuielile cu aceste medi­ca­mente crescând, de la hârtie, plastic, energie, preţul rămânând fixat, produ­cătorii aleg să nu-l mai producă pentru ţara respectivă“, a spus pentru ZF Cristina Pavel, preşedinte al Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    De la Nurofen, Panadol, Augmen­tin, Zinat, gamele pentru copii, medi­camente destinate unor probleme on­cologice pentru pacienţi, inclusiv anti­inflamatoare sunt printre produsele despre care farmacista a menţionat că se găsesc greu sau deloc în farmacii.

    Dincolo de politica legată de preţ, şi legea este uşor de interpretat, mai atrage atenţia farmacista. Astfel, fieca­re producător trebuie să notifice A­gen­ţia Naţională a Medicamentului de re­tragerea unui medicament de pe piaţă cu un an înainte. Cristina Pavel explică ce se întâmplă, de fapt, în piaţă.

    „Am semnalat autorităţilor că ar trebui regândit modul în care este definit medicamentul deficitar pentru că în acest moment producătorii anun­ţă discontinuitate la acele medi­ca­men­te la care ştiu că au probleme de fa­bricaţie şi care nu se găsesc deloc. Ei aducând 1.000 de cutii dintr-un ne­ce­sar de 200.000, nu notifică medicamen­tul pentru discontinuitate şi Ministerul Sănătăţii sau Agenţia Medicamentului nu au neapărat o imagine privind lipsa din piaţă a acestui medicament“, a spus Cristina Pavel.

    Soluţia propusă de reprezentanta AFIE este ca autorităţile să ia măsuri atunci când mai multe entităţi, de la farmacii, la pacienţis au medici, din mai multe zone ale ţării anunţă lipsa aceluiaşi medicament.

     

    Vaccinurile, de negăsit

    Vaccinul hexavalent care se administrează la două, patru şi unsprezece luni de viaţă în cazul bebeluşilor, este de negăsit în piaţă. Acest ser imunizează organismul împotriva unor boli ca difteria, tetanosul, tusea convulsivă, poliomielita, hepatita B. Fără vaccin, copiii sunt expuşi acestor boli.

    Şi vaccinul ROR – care protejează împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei, este greu de găsit. Ministerul Sănătăţii nu a oferit, până la închiderea ediţiei, răspunsuri la întrebările ZF privind situaţia stocurilor de vaccin pentru copii şi a soluţiilor de deblocare a acestei crize.

    „În cazul rujeolei, este foarte posibil să asistăm la creşterea numărului de cazuri în rândul copiilor nevaccinaţi. La hexavalent este un risc mare pentru copiii care nu au primit nicio doză de vaccin, cei de două luni, pentru că există riscul apariţiei tusei convulsivă, situaţie în care sugarii dezvoltă o formă destul de severă şi de cele mai multe ori ajung în terapie intensivă. Mamele se pot vaccina cu un vaccin trivalent în timpul sarcinii, astfel încât protecţia să se transfere şi bebeluşului. Un alt risc este ca în cazul în care apare o epidemie în Europa, avem această expunere. Deocamdată nu este cazul, sper să nu se întâmple“, a spus pentru ZF Gindrovel Dumitra, medic de familie şi membru al Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNFM).

    El a precizat că situaţia din prezent a mai fost şi în anii trecuţi când au lipsit vaccinuri „cu lunile“.

    „Este o problemă în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Pentru vaccinuri, din punctul meu de vedere, ar trebui să existe o procedură separată, având în vedere că sunt produse biologice, greu accesibile pe piaţă şi care au nevoie de previzionare a consumului. Trebuie cercetată problema şi luată o măsură. Cumpărăm prea puţin“, a explicat medicul.

    Vaccinurile sunt achiziţionate de către stat, prin Ministerul Sănătăţii, în baza unui necesar stabilit la nivel naţional. Ulterior, ajung la medicii de familie prin intermediul direcşiilor de sănătate publică, iar doctorii cheamă pacienţii pentru imunizare.

  • STUDIU De ce răcim mai des în sezonul rece? Cercetătorii au aflat motivul şi ne oferă soluţia pentru a ne proteja

    „Este pentru prima dată când avem o explicaţie biologică, moleculară în ceea ce priveşte un factor al răspunsului nostru imunitar înnăscut care pare să fie limitat de temperaturile mai scăzute“, a declarat rinologul Dr. Zara Patel, profesor de otorinolaringologie şi chirurgie a capului şi gâtului la Stanford University School of Medicine din California. Ea nu a fost implicată în noul studiu.

     
    De fapt, reducerea temperaturii din interiorul nasului cu doar 5 grade Celsius ucide aproape 50% din miliardele de celule care luptă împotriva virusurilor şi bacteriilor din nări, potrivit studiului publicat marţi în The Journal of Allergy and Clinical Immunology.
     
    „Aerul rece este asociat cu o creştere a infecţiilor virale, deoarece, în esenţă, aţi pierdut jumătate din imunitate doar prin acea mică scădere a temperaturii“, a declarat rinologul Dr. Benjamin Bleier, director al secţiei de otorinolaringologie de la Massachusetts Eye and Ear şi profesor asociat la Harvard Medical School din Boston.
     
    „Este important să ne amintim că acestea sunt studii in vitro, ceea ce înseamnă că, deşi se foloseşte ţesut uman în laborator pentru a studia acest răspuns imunitar, nu este un studiu care se desfăşoară în interiorul nasului real al cuiva“, a declarat Patel într-un e-mail. „Adesea, concluziile studiilor in vitro sunt confirmate in vivo, dar nu întotdeauna”.

    Pentru a înţelege de ce se întâmplă acest lucru, Bleier şi echipa sa şi coautorul Mansoor Amiji, care conduce departamentul de ştiinţe farmaceutice de la Universitatea Northeastern din Boston, au pornit într-o vânătoare de detectivi ştiinţifici.

    Explicaţia ştiinţifică

    Un virus respirator sau o bacterie invadează nasul, principalul punct de intrare în organism. Imediat, partea din faţă a nasului detectează germenul, cu mult înainte ca partea din spate a nasului să fie conştientă de intrus, a descoperit echipa.
     
    În acel moment, celulele care căptuşesc nasul încep imediat să creeze miliarde de copii simple ale lor însele, numite vezicule extracelulare, sau EV-uri.
     
    „EV’s nu se pot diviza aşa cum o pot face celulele, dar sunt ca nişte mici versiuni mini de celule special concepute pentru a merge şi a ucide aceşti viruşi”, a spus Bleier. „EV’s acţionează ca momeli, astfel încât acum, când inhalezi un virus, acesta se lipeşte de aceste momeli în loc să se lipească de celule”.
     
    Acele “Mini Me’s” sunt apoi expulzate de celule în mucusul nazal, unde opresc germenii invadatori înainte ca aceştia să ajungă la destinaţie şi să se înmulţească, potrivit CNN.
     
    „Aceasta este una dintre, dacă nu chiar singura parte a sistemului imunitar care părăseşte corpul pentru a merge să lupte cu bacteriile şi viruşii înainte ca aceştia să ajungă efectiv în organism“, a spus Bleier.
     
    Odată create şi împrăştiate în secreţiile nazale, miliardele de EV-uri încep apoi să înghesuie germenii răpitori, a spus Bleier. „Acesta este modul în care organismul absoarbe aceşti viruşi inhalaţi, astfel încât să nu poată intra niciodată în celulă în primul rând”.

    O creştere mare a puterii imunitare

    Atunci când este atacat, nasul creşte producţia de vezicule extracelulare cu 160%, a constatat studiul. Au existat diferenţe suplimentare: EV-urile aveau mult mai mulţi receptori pe suprafaţa lor decât celulele originale, sporind astfel capacitatea de oprire a virusului a miliardelor de vezicule extracelulare din nas.
     
    Celulele din organism conţin, de asemenea, un ucigaş viral numit micro ARN, care atacă germenii invadatori. Cu toate acestea, EV-urile din nas conţineau de 13 ori mai multe secvenţe de micro ARN decât celulele normale, a constatat studiul.
     
    Aşadar, nasul vine la luptă înarmat cu nişte superputeri suplimentare.

    Dar ce se întâmplă cu aceste avantaje atunci când vine vremea rece?

    Pentru a afla, Bleier şi echipa sa au expus patru participanţi la studiu la temperaturi de 4,4 grade Celsius, timp de 15 minute, iar apoi au măsurat condiţiile din interiorul cavităţilor lor nazale.
     
    „Ceea ce am descoperit este că, atunci când eşti expus la aer rece, temperatura din nas poate scădea cu până la 5 grade Celsius. Iar acest lucru este suficient pentru a anula, în esenţă, toate cele trei avantaje imunitare pe care le are nasul”, a spus Bleier.
     
    De fapt, acel pic de răceală din vârful nasului a fost suficient pentru a scoate din luptă aproape 42% din veziculele extracelulare, a spus Bleier.
     
    „În mod similar, aveţi aproape jumătate din cantitatea acelor microARN-uri ucigaşe în interiorul fiecărei vezicule şi puteţi avea o scădere de până la 70% a numărului de receptori de pe fiecare veziculă, ceea ce le face mult mai puţin lipicioase”, a spus el.
     
    Ce efect are acest lucru asupra capacităţii dumneavoastră de a lupta împotriva răcelii, gripei şi a Covid-19? Reduce la jumătate capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecţiilor respiratorii, a spus Bleier.

    Care este soluţia?

    Purtarea unei măşti vă poate proteja de aerul rece care vă poate reduce imunitatea, spune un expert. „Nu numai că măştile vă protejează de inhalarea directă a viruşilor, dar este ca şi cum aţi purta un pulover pe nas”, a spus el.
     
    Patel a fost de acord: „Cu cât puteţi menţine mai cald mediul intranazal, cu atât mai bine va putea funcţiona acest mecanism de apărare imunitară înnăscută. Poate încă un motiv în plus pentru a purta măşti!”.
     
    În viitor, Bleier se aşteaptă să vadă dezvoltarea unor medicamente nazale topice care să se bazeze pe această revelaţie ştiinţifică. Aceste noi produse farmaceutice vor “în esenţă, vor păcăli nasul să creadă că tocmai a văzut un virus”, a spus el.
     
     

     

  • Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a convocat luni la minister inspectorii generali şcolari din ţară pentru o informare cu privire la condiţiile care trebuie asigurate în şcoli pe perioada sezonului rece

    „Vor fi asigurate condiţii de funcţionare a şcolilor în perioada sezonului rece! Am convocat astăzi, la Bucureşti, toţi inspectorii şcolari generali din toate judeţele României pentru a comunica instrucţiuni clare în legătură cu condiţiile asigurate în toate şcolile din ţară pe perioada sezonului rece”, a anunţat luni Sorin Cîmpeanu.

    Conform acestuia, Guvernul asigură plata diferenţelor de preţ pentru orice eventuală fluctuaţie a costului la energie.

    Ministrul susţine că nu se justifică sub nicio formă iniţiativele izolate, la nivel local, care doresc să includă reducerea temperaturii în şcoli sau chiar trecerea în online a sistemului de învăţământ.

    „Toate inspectoratele şcolare judeţene vor lua legătura cu autorităţile locale pentru a se asigura de respectarea dreptului la educaţie.Aceste demersuri vor fi realizate în coordonare cu prefecturile”, a mai transmis ministrul Educaţiei.

    Acesta arată că proiectul „România Educată” prevede creşterea de 4 ori a costului standard pentru cheltuielile materiale din care se acoperă cheltuielile cu energia.