BusinessMagazin

Tag: SEZON ESTIVAL

  • Anotimpurile mai puţin toride, noul sezon estival? Căldura extremă ameninţă să dea peste cap turismul din Europa

    Temperaturile de vară în creş­tere dramatică înregistrate în sudul Europei ar putea determina o schimbare de durată a obiceiurilor turiştilor, mai mulţi dintre aceştia alegând destinaţii mai răcoroase sau luându-şi concediile în primăvară sau toamnă pentru a evita căldura extremă, anticipează organisme şi experţi din domeniul turismului, potrivit Reuters.

    Date ale European Travel Com­mission (ETC) arată că numărul ce­lor care speră să călătorească în re­giu­nea mediteraneeană în perioada iunie-noiembrie a scăzut deja cu 10% faţă de anul trecut, când tempera­turile extrem de ridicate au dus la secete şi incendii.

    Destinaţii ca Cehia, Danemarca, Irlanda şi Bulgaria au înregistrat între timp o creştere a interesului.

    „Anticipăm că pe viitor condiţiile meteo imprevizibile vor avea un im­pact mai mare asupra deciziilor turiş­tilor în Europa“, a declarat Miguel Sanz, directorul ETC.

    Un raport al comisiei arată de a­se­menea că 7,6% dintre turişti consi­deră acum vremea extremă drept un motiv major de îngrijorare pentru că­lătoriile din perioada iunie-no­iem­brie. Cererea de călătorii a crescut din nou în forţă în această vară, turiştii lăsând în urmă ani de restricţii pandemice, iar companiile de travel spun că tempera­turile extrem de ridicate nu au dus la multe anulări. Deocamdată.

    Însă lucrurile s-ar putea schimba, cu valurile de căldură devenind din ce în ce mai apăsătoare.

    „Cercetările noastre recente indică o scădere a numărului de persoane interesate să călătorească în august, luna de vârf, în timp ce mai mulţi europeni se gândesc la călătorii în toamnă“, potrivit lui Sanz.

    Turişti din Roma au declarat pentru Reuters că s-ar gândi de două ori înainte de a rezerva o călătorie acolo din nou în iulie.

    Ministrul italian al mediului avertiza recent că turiştii străini vor călători mai mult în primăvar şi toamnă şi vor alege destinaţii mai răcoroase.

    În Spania, o cerere ridicată este aşteptată în destinaţii din nordul ţării şi pe insule, unde temperaturile de vară tind să fie mai scăzute, relevă un raport al asociaţiei naţionale de turism Exceltur.

    Iar astfel de reorientări de-abia de-acum încep să se manifeste, în condiţiile în care schimbările climatice vor da peste cap vacanţele oamenilor, scrie Lara Williams, editorialist Bloomberg.

    Cei care-şi iau concediile în vară ar putea opta în creştere pentru zone mai răcoroase, sau alternative la vacanţele tipice pe plaj sau în oraşe cum ar fi regiunile muntoase. Călătoriile pentru aventură reprezintă un sector în creştere, aşteptat să se extindă cu o rată anuală de 15,2% între 2022 şi 2030.

    Însă şi astfel de călătorii sunt afectate de schimbările climatice, de la incendii mai frecvente şi căderi imprevizibile de zăpadă la sezoane ploioase mai intense.

    Criza climatului dă deopotrivă peste cap şi iernile.

    Industria va trebui să se pregătească să se adapteze, în opinia Larei Williams.

  • Una dintre cele mai iubite destinaţii turistice ale românilor ridică restricţiile COVID pentru sezonul turistic de vară

    Grecia a anunţat miercuri că restricţiile privind pandemia, cum ar fi purtarea măştii în interior şi certificatele COVID, vor fi ridicate pe perioada sezonului turistic de vară, iar autorităţile vor lua în considerare posibilitatea de a le reinstitui în septembrie, relatează Reuters.

    Infecţiile cu coronavirus în Grecia s-au atenuat în ultimele săptămâni, autorităţile înregistrând marţi 15.000 de infecţii şi 64 de decese. Dintr-o populaţie de 11 milioane de locuitori, aproximativ 72% sunt complet vaccinaţi.

    Sezonul turistic estival începe în Grecia de obicei după Paştele ortodox, care anul acesta cade pe 24 aprilie. Grecia se aşteaptă la un număr mare de vizitatori în acest an, iar oficialii prevăd venituri care vor atinge 80% din nivelurile din 2019, un an record înainte ca pandemia să oprească călătoriile.

    Ministrul Sănătăţii, Thanos Plevris, a declarat că decizia de a relaxa restricţiile s-a bazat “pe datele epidemiologice şi pe sugestiile experţilor”.

    De la 1 mai până la 31 august, publicul nu va mai fi nevoit să prezinte certificate de vaccinare sau de îmbolnăvire cu coronavirus pentru a intra în spaţii închise sau deschise, cum ar fi restaurantele, iar autorităţile iau în considerare, de asemenea, ridicarea cerinţei de a prezenta un certificat digital COVID pentru a intra în ţară.

    În plus, purtarea măştilor în interior nu va mai fi obligatorie începând cu 1 iunie, iar elevii se vor întoarce la cursuri după vacanţa de Paşte fără a mai fi nevoie să prezinte în mod regulat teste negative.

    Plevris a precizat că toate măsurile vor fi reevaluate în septembrie.

    Grecia, una dintre cele mai populare destinaţii turistice de vară din sudul Europei, a atras peste 33 de milioane de vizitatori în 2019, majoritatea din Marea Britanie şi Germania. Industria reprezintă aproximativ o cincime din economie şi angajează unul din cinci oameni.

  • NEWS ALERT Anunţ oficial. Data de la care masca nu mai este obligatorie pe plajă

    „Să putem să fim pe litoral, pe plajă, fără mască, să putem să fim la restaurant la capacitate maximă în anumite condiţii, la hotel la fel. Am discutat mai multe măsuri. Di partea industriei (Horeca – n.r.) am primit mai multe propuneri şi soluţii foarte bune pe care le vom pune mâine (vineri – n.r.) pe agenda comitetului interministerial. Promisiunea mea e că vom avea aceste soluţii la timp aprobate, ca să putem să începem de la 1 iunie o primă etapă de relaxare, apoi de la 1 august o altă etapă. Toată lumea a înţeles că nu putem să redeschidem total de la 1 iunie”, spune Florin Cîţu.

    El spune că reprezentanţii industriei Horeca susţin campania de vaccinare.

    „Cred că pentru 1 iunie putem să vorbim deja de eliminarea purtatului măştii pe plajă. Însă aici este un cosens, am venit cu o condiţie – o distanţare pe plajă între şezlonguri, cu care industria e de acord”, conchide premierul.

     

  • Amenzi de peste 200.000 de lei, date în acest sezon estival de către inspectorii sanitari veterinari

    Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Dumitru Băiculescu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că în cadrul “Comandamentului Sezon Estival 2015”, care a funcţionat în perioada 15 iunie – 31 august, au acţionat medici veterinari din cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Constanţa şi medici veterinari detaşaţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În această perioadă, au fost verificaţi 1.847 de operatori din industria alimentară, printre aceştia aflându-se 831 de restaurante, 312 magazine alimentare, 165 de unităţi fast-food, 99 de unităţi tip bufet, 82 de laboratoare de cofetărie-patiserie, 75 de braserii, 79 de baruri, dar şi 23 de tabere şcolare, unităţile verificate aflându-se în Năvodari, Mamaia, Eforie, Costineşti şi Mangalia.

    Dumitru Băiculescu a afirmat că în urma controalelor au fost date 200 de amenzi în valoare de 201.400 de lei.

    “În urma controalelor s-au constatat neconformităţi cu privire la manipularea, depozitarea, comercializarea în condiţii necorespunzătoare a produselor alimentare, etichetarea necorespunzătoare a acestora, neasigurarea trasabilităţii produselor alimentare, precum şi comercializarea produselor alimentare neconforme sau în spaţii neaprobate/neigienizate sanitar-veterinar. Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, au fost date 200 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 201.400 de lei”, a spus preşedintele ANSVSA.

    El a menţionat că perioada Comandamentului Sezon Estival 2015 au fost confiscate şi retrase de la vânzare 38.077 kilograme de carne şi produse din carne, 9.308 kilograme lapte şi produse lactate, 10.692 de kilograme de peşte şi produse din peşte şi 715 kilograme de ouă. Valoarea totală a acestor produse alimentare este de 559.467 lei.

    De asemenea, în perioada de desfăşurare a Comandamentului Sezon Estival 2015 au fost cinci suspiciuni de toxiinfecţii alimentare, nefiind confirmată niciuna până în acest moment, a mai spus Dumitru Băiculescu.