BusinessMagazin

Tag: sesiune

  • Codul fiscal, salarizarea, bugetul şi votul prin corespondenţă, pe agenda sesiunii

    Codul Fiscal, o problemă rămasă nesoluţionată după ce legea adoptată de Parlament în iunie a fost retrimisă de preşedintele Iohannis spre reexaminare, va fi primul care va intra în discuţia Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, chiar din primele zile ale sesiunii.

    În condiţiile în care legea prevede o relaxare fiscală, pusă sub semnul întrebării de şeful statului, sub aspectul sustenabilităţii măsurilor şi în contextul european dificil al crizei din Grecia, actul normativ a ţinut agenda negocierilor politice din această vară, partidele parlamentare ajungând în cele din urmă la un acord, astfel încât reexaminarea legii ar urma să treacă fără probleme de votul celor două Camere.

    În baza acordului convenit de liderii partidelor parlamentare, Comisia de buget a Senatului a adoptat, în unanimitate, cu o zi înaintea sesiunii ordinare, toate amendamentele stabilite la reuniunea liderilor, între acestea fiind reducerea etapizată a TVA – la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017.

    Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că noul Cod Fiscal se află într-o procedură accelerată în Parlament, fiind aşteptat să treacă de plenul Senatului marţi, iar joi de cel al Camerei Deputaţilor, astfel încât să poată fi promulgat de preşedinte până lunea viitoare.

    Salariile demnitarilor versus salariile bugetarilor

    Un alt subiect care ar trebuie să fie tranşat în sesiunea septembrie-decembrie este ordonanţa prin care au fost majorate salariile mai multor categorii de demnitari, printre care preşedintele, premierul, preşedintele Senatului şi al Camerei Deputaţilor, dar şi membrii Birourilor permanente ale celor două Camere. Ordonanţa a stârnit şi nemulţumire în rândul unor parlamentari care s-au simiţit “discriminaţi”, avansându-se chiar scenariul unor iniţiative legislative prin care să-şi majoreze indemnizaţiile.

    Iniţial, premierul Victor Ponta anunţase că va anula actul normativ, în aşa fel încât salariile demnitarilor să fie discutate odată cu noua lege a salarizării bugetarilor, însă ordonanţa este în vigoare.

    PSD a stabilit luni ca ordonanţa privind majorarea salariilor demnitarilor să fie discutată în Parlament în acelaşi timp cu Legea salarizării bugetarilor. Şi copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, după şedinţa BPN de sâmbătă, că liberalii au decis, în mod formal, să respingă în Parlament ordonaţa privind creşterea salariilor demnitarilor, afirmând că aceste majorări trebuie discutate în acelaşi timp cu Legea salarizării bugetarilor.

    Ordonanţa îşi produce însă efectele până la o decizie a Parlamentului.

    Discuţiile privind o nouă legea a salarizării bugetarilor vor avea loc după ce, tot prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul Ponta a decis deja majorarea cu 25% a salariilor personalului din sistemul medical. Proiectul se află în faza negocierilor dintre ministrul Muncii Rovana Plumb şi sindicate, deşi ar fi trebuit să fie finalizat.

    Săptămâna trecută, Liviu Dragnea ceruse miniştrilor Muncii şi Finanţelor, Rovana Plumb şi EugenTeodorovici, să prezinte o analiză privind stadiul proiectului. “Noi discutăm de legea salarizării tuturor bugetarilor, ceea ce este foarte corect şi trebuie să vedem dacă reuşim să o adoptăm, să facem proiectul de lege, sau, până îl facem, categorie cu categorie primeşte majorări salariale”, a susţinut Dragnea.

    Deşi liderii partidelor parlamentare au susţinut că vor încerca să ajungă la un consens în privinţa salarizării bugetarilor (un subiect sensibil şi cu impact electoral), luni seară, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a susţinut că PNL nu va mai cădea în capcana PSD şi va cere studii de impact referitoare la sustenabilitatea legii, atunci când aceasta va fi prezentată, criticând Executivul pentru faptul că legea nu a fost definitivată.

    Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pe 2016 sunt alte legi importante, iar guvernul ar trebui să trimită proiectul către Parlament până la 15 noiembrie.

    Votul prin corespondenţă, marea restanţă

    Cea mai mare restanţă este legată tocmai de prioritatea zero anunţată la începutul anului, după alegerile prezidenţiale marcate de proteste ale românilor din afara graniţelor, care au avut dificultăţi majore în exercitarea dreptului la vot.

    La Parlament sunt înregistrate nu mai puţin de patru proiecte pe această temă, însă partidele nu au ajuns la un acord în sesiunea trecută, cu toate că au votat toate celelalte modificări ale legislaţiei electorale, convenite şi în cadrul unor consultări care au avut loc la Palatul Cotroceni-legea partidelor, legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, legea alegerilor locale şi legea alegerilor parlamentare.

    Declaraţiile reprezentanţilor Puterii şi Opoziţiei arată că partidele se poziţionează în continuare diferit în această problemă. PSD l-a mandatat pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să trimită proiectul privind “principiile legii votului prin corespondenţă” către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru ca abia apoi să înceapă discuţiile în Parlament.

    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de Cod Electoral, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, a spus că parlamentarii şi AEP nu trebuie să omită opinia celor din Diaspora în privinţa legii votului prin corespondenţă, iar proiectul liberalilor este singurul care conţine prevederi agreate de cetăţenii români din străinătate.

    Voicu, preşedintele Comisiei de Cod electoral, a mai spus că partidele trebuie să se mobilizeze la începutul sesiunii parlamentare pentru a adopta cât mai rapid legea votului prin corespodenţă, până cel mai târziu la începutul lunii noiembrie, pentru a putea fi aplicată la viitoarele alegeri lesgialtive.

    Legea Big Brother, convenită la Cotroceni şi păstrată la sertar

    Agenda sesiunii ar putea fi completată de controversata Lege Big Brother, deşi liderii partidelor parlamentare nu au mai amintit nimic despre acest proiect de lege, cu o istorie veche (propunerile anterioare fiind respinse de Curtea Constituţională).

    La începutul lunii mai, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni convocate de preşedintele Iohannis, liderii partidelor parlamentare şi-au asumat, prin semnătură, un proiect prezentat de Administraţia Prezidenţială (care nu are drept de iniţiativă legislativă).

    “Liderii partidelor politice au semnat o iniţiativă legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. (…) Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului”, preciza Administraţia Prezidenţială.

    Deşi acordul a fost semnat la începutul lunii mai şi documentul a fost transmis Parlamentului, proiectul se află abia la comisiile de resort ale Senatului, primă cameră sesizată.

    Recent, pe 27 august, prezent la Conferinţa organizată de Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale pe tema Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, Klaus Iohannis a declarat că armoniziarea legislaţiei în domeniul securităţii este o prioritate.

    “Personal văd câteva priorităţi până la finele acestui an, toate implicând dialog şi parteneriat între diferite instituţii. În primul rând, Strategia Naţională de Apărare va trebui urmată şi dublată de un plan de aplicare (…) În al doilea rând, va trebui să ne gândim la unificarea, corelarea şi actualizarea legislaţiei în domeniu. Acest rol revine partidelor şi Parlamentului, dar ca preşedinte sunt serios preocupat ca România să aibă un cadru normativ coerent, clar şi adaptat realităţilor în materie de securitate naţională”, declara Iohannis.

    Cum rămâne cu moţiunea de cenzură

    Liberalii au cerut, în repetate rânduri, demisia lui Victor Ponta, strângând şi 1,2 milioane semnături în acest sens. Cu toate acestea, discursul liderilor PNL referitor la schimbarea guvernului şi o eventuală moţiune de cenzură a cunoscut nuanţării, în condiţiile în care PNL nu făcut progrese în privinţa unei noi majorităţi parlamentare şi în pofida faptului că, pe anumite subiecte, a avut sprijinul UNPR (inclusiv la discuţiile privind reexaminarea Codului Fiscal).

    La începutul lunii august, copreşedintele PNL Alina Gorghiu declara că, după ce va începe sesiunea parlamentară, PNL va iniţia, probabil, discuţii cu UNPR, UDMR şi “cu cine doreşte” pentru o moţiune de cenzură, pentru a sancţiona Guvernul care merge “cu căruţa din gard în gard”.

    Ulterior, după acordul liderilor partidelor parlamentare pe tema Codului Fiscal, întrebată dacă mai are rost o moţiune de cenzură a PNL, Gorghiu a spus că nu ştie ce va fi în viitor, adăugând că despre moţiunea de cenzură se va discuta “când va fi cazul”.

  • Amnistierea pensionarilor şi a mamelor nu a mai fost votată. Sesiunea extraordinară a Senatului, suspendată din lipsă de cvorum după ce ACL a părăsit sala

    După votul pentru proiectul de reducere a CAS, o parte a senatorilor ACL au părăsit sala de plen a Senatului.

    ”(Am părăsit sala) dintr-un motiv foarte simplu, când am încercat să luăm cuvântul ni s-a refuzat, deşi e împotriva Regulamentului. Au vrut oamenii să spună de ce au votat, să-şi motiveze votul şi li s-a refuzat, deşi Regulamentul permite acest lucru. Nu se poate să pui pumnul în gură unor parlamentari într-o sesiune parlamentară convocată în plen (…) A fost o revoltă spontană a oamenilor când au văzut o încălcare de Regulament flagrantă pe care o face preşedintele de şedinţă”, a explicat vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu gestul senatorilor ACL.

    Senatorii au votat proiectul Guvernului pentru transpunerea directivelor europene în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale şi în Legea petrolului, care, în urma retragerii din plen a senatorilor ACL, nu a întrunit numărul minim necesar pentru adoptare.

    Legea a fost votată cu 84 de voturi ”pentru”, fiind necesare 86 de voturi pentru adoptare.

    Actul normativ urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a comentat gestul colegilor din opoziţie, care au părăsit lucrările plenului.

    ”Vreau să spun foarte clar, cei care au lipsit de la votul pe acest proiet de modificare a legii energiei au lipsit nejustificat şi vor fi în măsură să producă un grav prejudiciu României (…) Faptul că Senatul astăzi, în ultimă instanţă, era în măsură să adopte această propunere, integrală, lipsa de la vot va genera, pe zi de întârziere, peste 30.000 de euro, daune impuse de Comisia Europeană, împotriva României”, a spus Corlăţean.

    Preşedintele de şedinţă, Ioan Chelaru, a anunţat, după citirea catalogului, că în sală sunt prezenţi 84 din cei 86 de senatori, număr insuficient pentru asigurarea covrumului, astfel că declară închisă sesiunea extraordinară.

    Pe ordinea de zi a acestei sesiuni extraordinare se mai aflau proiectele privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor.

  • Zgonea: Reducerea CAS, discutată într-o sesiune extraordinară a Camerei, pe 2-3 iulie

    Zgonea a arătat, după şedinţa Biroului Permanent al Camerei, că proiectul de lege privind reducerea CAS a venit la Camera Deputaţilor şi are termen de depunere a raportului pânâ pe 30 iunie.

    “30 iunie este termenul pentru reducerea CAS astfel încât să-l introducem pe ordinea de zi în sesiune extraordinară. Părerea mea e că pe 2-3 iulie va fi (sesiune extraordinară – n.r.) la Cameră şi la Senat pentru CAS, pentru Acordul de asociere al Republicii Moldova şi, bineînţeles, pentru o eventuală neconstituţionalitate a legii cu privire la capacitatea Guvernului de a emite Ordonanţe pe perioada verii”, a precizat Zgonea.

    Întrebat când crede că va fi aplicată reducerea CAS, Valeriu Zgonea a arătat că “depinde când vine raportul”, dar speră ca promulgarea legii să aibă loc la 1 octombrie. “Depinde când vine raportul. Eu cred că de la 1 octombrie, ea este în putere pentru Guvernul României. Din discuţia pe care am avut-o cu prim-ministrul, domnia sa a spus că există rezerve la buget pentru a aplica legea, dacă se întoarce de la Preşedinţie (…). Noi am făcut un calcul că la 1 octombrie ar trebui să fie promulgată şi ea să poată să fie un beneficiu pentru cetăţenii României”, a adăugat Zgonea.

    Proiectul de lege prin care Guvernul propune reducerea cu 5% a cotelor plătite de angajatori pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat a fost adoptat, marţi, de Senat, în forma propusă de Executiv.

    Prin proiect se prevede că această cotă va scădea de la 20,8 la 15,8% pentru condiţii normale de muncă, de la 25,8 la 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă şi de la 30,8 la 25,8% pentru condiţii speciale de muncă. Prevederile se aplică începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2014, se mai arată în proiect.

    Guvernul a argumentat, în expunerea de motive, că promovarea acestui proiect a fost determinată de existenţa pe piaţa muncii a unei mari presiuni fiscale asociată nivelului ridicat al contribuţiilor de asigurări sociale care alimentează bugetul asigurărilor sociale de stat şi care determină necesitatea diminuării sarcinii fiscale suportate de angajator, dat fiind că două treimi din contribuţia datorată la bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă contribuţia angajatorului.

    Senatul a adoptat acest proiect, cu 109 voturi “pentru” şi o abţinere, în calitate de primă Cameră sesizată.

  • Parlamentarii se întorc astăzi din vacanţă. Care sunt priorităţile legislative?

    Camera Deputaţilor şi Senatul încep, luni, cea de a doua sesiune ordinară a Parlamentului din anul 2013, priorităţile puterii vizând reorganizarea administrativă şi modificarea Constituţiei, în timp ce opoziţia a menţionat că ţintele ei legislative sunt centrate pe crearea de locuri de muncă.

    Senatul se convoacă de luni în a doua sesiune ordinară a anului 2013. Preşedintele Senatului a convocat Biroul Permanent luni, ora 14.00, iar grupurile parlamentare se vor întruni la ora 15.00. Senatorii se vor întruni în plen de la ora 16.00, la sediul din Palatul Parlamentului.

    De asemenea, Camera Deputaţilor este convocată în a doua sesiune ordinară a anului 2013 luni, la ora 14.00. Şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor va avea loc luni, începând cu ora 13.00.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, în deschiderea BPN al PSD, reunit la Mamaia, că din toamnă trebuie să se modifice Legea 315/1998 privind regiunile de dezvoltare în sensul formării regiunilor înainte de a primi statutul constituţional prin revizuirea Legii fundamentale.

    Premierul a spus că proiectul cel mai important din această toamnă este declanşarea efectivă a descentralizării.

    “Poate proiectul cel mai important din această toamnă, proiect politic, guvernamental, parlamentar, îl constituie declanşarea efectivă a procesului de descentraliare şi de pregătire a regiunilor”, a subliniat Ponta.

    Legat de modificarea Constituţiei, premierul Victor Ponta a declarat, că din punctul său de vedere, proiectul Comisiei de revizuire a Constituţiei reprezintă o reformă de care era nevoie a sistemului politic şi constituţional şi că anul viitor se poate merge în orice moment la referendum.

    O altă prioritate a USL o reprezintă Legea referendumului, despre care CC a stabilit că este constituţională în măsura în care prevederile ei se aplică după un an de la intrarea în vigoare.

    Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, la reuniunea grupurilor parlamentare ale USL, că în primele săptămâni ale sesiunii parlamentare trebuie adoptată din nou Legea referendumului, pentru a fi trimisă a doua oară preşedintelui Traian Băsescu, acesta având astfel obligaţia de a o promulga.

    În 29 mai, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 221 de voturi “pentru”, 73 de voturi “împotrivă” şi 2 abţineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenţă la referendum la 30%.

    Iniţiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Bogdan Ciucă, modifică Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar şi introducerea condiţiei unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor.

    Opoziţia a atacat la Curtea Constituţională legea, iar Curtea a decis că actul normativ este constituţional în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii.

    Preşedintele Băsescu a declarat, ulteriror, că termenul fixat de CC este “greşit calculat” şi “nu are niciun Dumnezeu”.

    Preşedintele a cerut Parlamentului reexaminarea legii care prevede validarea referendumului cu participare de cel puţin 30% şi cu cvorum al voturilor valabil exprimate de cel puţin 25%, pe motiv că în această formă nu se asigură o reprezentativitate suficientă.

    Pe de altă parte, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, recent, că la începerea sesiunii parlamentare va interpela Ministerul Justiţiei pentru ca DNA să prezinte o situaţie a anchetelor legate de “vechea guvernare”.

    Priorităţile legislative ale opoziţiei par a fi legate, potrivit declaraţiilor reprezentanţilor acesteia, de nevoia de locuri de muncă.

    Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a spus că în viitoarea sesiune parlamentară priorităţile PDL sunt centrate pe crearea locurilor de muncă, altele vizând domeniul educaţiei.

    El a amintit că PDL a depus în Parlament două proiecte de lege în acest sens, dintre care unul se referă la constituirea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Investitorilor.

    Blaga şi-a declarat speranţa că această iniţiativă va fi susţinută li de putere, mai ales că nu este nevoie de fonduri publice pentru constituirea ei.

    Rămâne de văzut în ce măsură discuţiile putere-opoziţie pe teme sociale şi economice, anunţate de ambele părţi, vor avea cu adevărat loc şi ce rezultate vor avea.

    De asemenea, rămâne de văzut în ce măsură parlamentarii USL vor fi diciplinaţi şi vor avea o prezenţă bună la lucru pentru a susţine priorităţile Uniunii şi în ce măsură Guvernul va reuşi să producă la timp un proiect de buget pentru 2014.

  • O hârtoapă pe drumul spre Schengen

    Acest amendament, contestat de MJ şi CSM şi sortit să fie demolat la CCR dacă ar fi rămas în text, este ultimul vestigiu din planul USL de a demonta “sistemul băsist” din justiţie, un alt vestigiu pierdut pe parcurs fiind propunerea pesedistului Florin Iordache ca informaţiile obţinute de SRI în dosare de siguranţă naţională să nu poată fi folosite în dosare de corupţie.

    Cu acest vot ar urma să se încheie aprobarea pachetului de legi ale justiţiei asumate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care condiţionează progresul spre aderarea la spaţiul Schengen. Până acum, PSD şi PDL au fost contra amendamentului Chiuariu, în timp ce PNL a continuat să-l susţină alături de UDMR, PPDD şi minorităţi.

  • Ponta anunţă că Parlamentul se reuneşte în sesiune extraordinară din 21 ianuarie, inclusiv pe buget

    Anunţul a fost făcut de premier în şedinţa de Guvern, în contextul în care acesta spunea miniştrilor că intenţionează să discute despre proiectul de buget pentru acest an cu toate grupurile parlamentare, precum şi cu instituţiile financiare internaţionale.

    “Începând cu data de 15 avem discuţiile cu creditorii noştri internaţionali pe proiectele pe care noi le avem şi am discutat cu cei doi preşedinţi ai Parlamentului, începând cu 21 ianuarie Parlamentul va fi înapoi la treabă, în sesiune extraordinară. Asta înseamnă pentru fiecare dintre dumneavoastră nu doar bugetul, ci tot ceea ce aveţi din partea de ordonanţe simple, legi urgente de aprobat în Parlament, să luaţi legătura cu comisiile parlamentare pentru a putea adopta aceste legi în Parlament”, le-a spus Ponta miniştrilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Priorităţile Guvernului în noua sesiune legislativă

    Proiectele de legi au fost incluse, în vederea aprobării, în Lista priorităţilor legislative ale Guvernului pentru cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2012. Executivul va aproba şi va propune Parlamentului luna octombrie ca dată de finalizare a procedurii legislative pentru proiectul de lege pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România. Până în decembrie ar urma să fie adoptat şi un proiect de lege privind exercitarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară şi/sau alternativă, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Practicienilor de Medicină Complementară şi/sau Alternativă din România.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BACALAUREAT 2012, sesiunea de toamnă: Peste 3.900 de contestaţii în Capitală

    Potrivit sursei citate, au fost depuse 3.942 de contestaţii, în condiţiile în care peste 9.000 de candidaţi au fost declaraţi respinşi.

    Rezultatele finale ale examenului vor fi afişate în 5 septembrie, după soluţionarea contestaţiilor.

    Promovabilitatea la sesiunea de toamnă a bacalaureatului în Capitală a fost, înainte de depunerea contestaţiilor, de 18,52%, aproape egală cu cea de anul trecut (17,82%), au precizat duminică, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), după centralizarea rezultatelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul a coborât spre 4,4 lei/euro la începutul sesiunii

    Moneda naţională s-a apreciat la începutul sesiunii interbancare, iar primele transferuri au coborât cotaţiile până la 4,4010 lei/euro, după care cursul a revenit pe creştere uşoară, aproape de 4,41 lei/euro.

    La deschidere, euro era cotat la 4,4060 – 4,4070 lei, în scădere faţă de cotaţiile de la finalul şedinţei precedente, de 4,4200 – 4,4215 lei/euro. Potrvit dealerilor, unii jucători au mizat pe intervenţia BNR şi au încercat să ducă rata de schimb sub 4,4 lei/euro, dar nivelul minim a fost de 4,4010 lei/euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Sesiune extraordinară a Parlamentului. Geoană a propus invitarea preşedintelui Băsescu în plen

    Din partea Guvernului sunt prezenţi premierul Emil Boc, dar şi miniştrii Internelor, Traian Igaş, Educaţiei, Daniel Funeriu, Culturii, Kelemen Hunor, Dezvoltării, Elena Udrea, Transporturilor, Anca Boagiu, Muncii, Sulfina Barbu. Şedinţa este condusă de către preşedintele Senatului, Vasile Blaga.

    Mai multe pe mediafax.ro