Pentru prima data de cand a pus bazele retelei de socializare
Facebook, antreprenorul Mark Zuckerberg a dezvaluit saptamana
trecuta secretele infrastructurii care tine in picioare imperiul de
600 milioane de utilizatori si venituri de peste un miliard de
euro. Cea mai mare parte din informatiile, fotografiile si
clipurile video publicate de utilizatori pe paginile retelei
sociale sunt astazi stocate pe sute de servere dintr-un nou centru
de date aflat in Prineville, un oras din statul Oregon, proiect
pentru care au fost necesare investitii estimate intre 125 si 150
de milioane de euro (180-215 milioane de dolari).
La inceput insa, cand singurii bani pentru finantarea afacerii
erau fondurile de care dispunea partenerul Eduardo Saverin, reteaua
a folosit servere inchiriate, de altfel metoda prin care pornesc la
drum cele mai multe afaceri care se bazeaza pe volume uriase de
informatie. De atunci, strategia lui Zuckerberg s-a schimbat
radical. Pe masura ce Facebook a atras tot mai multe fonduri de
investitii in actionariat si implicit si bani pentru dezvoltare,
antreprenorul a decis ca un centru de date propriu ar fi nu doar
mai ieftin, ci si mai eficient. Spre exemplu, serverele actuale
functioneaza cu placi de baza proiectate de la zero de specialistii
din departamentul tehnic de la Facebook, cat mai simplu, fara
componente vopsite, sloturi pentru upgrade sau suruburi inutile. In
ansamblu, serverele folosesc cu 22% mai putine materiale decat cele
obisnuite care se gasesc pe piata, au surse de alimentare eficiente
in proportie de 94,5%, iar probabilitatea sa apara probleme din
cauza unei caderi de electricitate este aproape nula, avand in
vedere ca serverele sunt conectate la transformatoare si sunt
sigure in proportie de peste 99,9%, dupa spusele lui
Zuckerberg.
Odata cu inaugurarea centrului de date din Prineville care se
adauga celorlalte doua centre din Ashburn, Virginia, si Silicon
Valley, California, costurile de operare cu serverele s-au diminuat
cu 24%. Cu toate acestea, Facebook a cheltuit anul trecut
aproximativ 35 de milioane de euro (50 de milioane de dolari) doar
pentru spatiul ocupat de centrele sale de date, cost mai mare fata
de nivelul de aproape 14 milioane de euro (20 de milioane de
dolari) din 2009. Semn ca centrul a fost extins asa incat sa faca
fata cresterii explozive a numarului de utilizatori ai retelei
ajuns la inceputul acestui an la 600 de milioane, triplu prin
comparatie cu situatia de acum doi ani.
In ultimii ani, cea mai mare parte a investitiilor realizate de
Facebook au fost facute din banii atrasi de la fondurile de
investitii, cu atat mai mult cu cat pana anul trecut veniturile
retelei din publicitate nu erau foarte ridicate raportat la nivelul
afacerilor din Silicon Valley. Cele peste 60.000 de servere din
centrele de date nu ar fi fost sustinute altfel, chiar si in
conditiile in care investitiile Facebook in infrastructura sunt
infime comparabil cu cheltuielile unor nume precum Microsoft, care
investeste 345 de milioane de euro (500 de milioane de dolari) in
fiecare centru de date nou, ori Google, care in 2008 a cheltuit
aproape 1,6 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru un
singur centru de date. Nimic de zis, necesitatile Facebook din
acest punct de vedere nu s-au ridicat pana acum la un asemenea
nivel, dar pe masura ce compania are nevoie de tot mai multe
servere pentru a sustine expansiunea, varianta inchirierii
centrelor de date devine mai putin fezabila decat detinerea unor
centre proprii.
Cu servere inchiriate au pornit cele mai multe dintre afacerile
bazate pe cantitati foarte mari de informatii atat din lume, cat si
din Romania. “Finantarea afacerilor care au nevoie de multe servere
si stocheaza cantitati foarte mari de informatie se face de regula
din businessuri colaterale, intrucat costurile apar de la bun
inceput, dar veniturile nu”, confirma Cristian Ditoiu, proprietarul
serviciului Transfer.ro, prin care consumatorii au posibilitatea sa
transmita online fisiere de mari dimensiuni care nu incap de regula
intr-un e-mail. Compania foloseste in prezent aproximativ 20 de
servere care insumeaza un spatiu de stocare de 100 TB, din care 70%
este folosit in permanenta de fisierele transferate pe care
compania le pastreaza o perioada dupa ce au fost transmise de
utilizatori.
Investitia initiala a fost insa destul de mare pentru o afacere
online din Romania. Ditoiu a pornit in prima faza o companie de
dezvoltare web, iar pe masura ce ideea unui serviciu de transfer de
fisiere a prins tot mai mult contur, achizitia de echipamente s-a
facut fara sa se stie exact care sunt necesitatile. “Am avut in
prima faza 150 de hard disk-uri, iar intreaga infrastructura si
platforma tehnica au inghitit poate 70.000 de euro”, spune
antreprenorul cu mentiunea ca n-a facut niciodata un calcul exact.
Banii au venit din surse proprii, mai exact din proiecte online
anterioare pe care le-a vandut.
