BusinessMagazin

Tag: Sergiu Negut

  • De la o discuţie la o bere între prieteni, la o companie de 220 de milioane de dolari în numai trei ani

    Teodor Blidăruş, programator de meserie şi Sergiu Neguţ, profesor în business development, au pus bazele companiei FintechOS în toamna lui 2017. Ideea însă a venit puţin mai devreme, în urma unei discuţii între prieteni – la bere.

    În toamna lui 2017 noi ne-am întâlnit, ca băieţii, la o bere şi am discutat că toată această treabă cu accelerarea transformării digitale a băncilor şi asigurărilor pe care o făceam cu echipe de programatori s-ar putea face mult mai fain dacă am crea o tehnologie care să permită cumva celor care ştiu să facă servicii financiare să modeleze, să configureze, să dezvolte şi să lanseze în piaţă aplicaţii financiare complexe. Aceasta este tehnologia FintechOS”, povesteşte Sergiu Neguţ, cofondator, CFO şi COO al FintechOS. Compania a finalizat o rundă de investiţii de 60 de milioane de dolari şi a ajuns la o evaluare de aproximativ 220 de milioane de dolari în aprilie 2021.

    Prima investiţie, de tip seed, a venit pentru FintechOS în 2018 şi compania a fost evaluată atunci la 8,3 milioane de dolari. În 2019, compania a anunţat o nouă rundă de finanţare de aproximativ 14 milioane de dolari şi a ajuns la o evaluare de peste 48 milioane de dolari. Astfel, de la prima finanţare şi până acum, în mai puţin de trei ani, FintechOS a crescut de 26 de ori.

    „Când am lansat FintechOS în 2017, anticipam că soluţiile existente pentru nevoile de transformare digitală a sectorului financiar vor avea dificultăţi în a livra rezultate tangibile. Noi am venit cu o abordare nouă şi unică, care permite lansarea de produse şi servicii într-un timp foarte scurt, pe toate canalele, într-un mod complet automatizat şi personalizat. Evenimentele din ultimul an doar au mărit presiunea asupra industriei de a evolua – şi, ca rezultat, vedem o cerere în creştere pentru platformele noastre. Cea mai recentă rundă de investiţii ne va ajuta să creştem în ritmul alert de care au nevoie clienţii noştri la nivel global”, spune Teodor Blidăruş, co-fondator şi CEO al FintechOS.

    Teodor Blidăruş, cofondator şi CEO FintechOS:„Când am lansat FintechOS în 2017, anticipam că soluţiile existente pentru nevoile de transformare digitală a sectorului financiar vor avea dificultăţi în a livra rezultate tangibile. Noi am venit cu o abordare nouă şi unică, care permite lansarea de produse şi servicii într-un timp foarte scurt, pe toate canalele, într-un mod complet automatizat şi personalizat.”

    Povestea

    Programator de meserie, Teodor Blidăruş a terminat Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Încă din timpul facultăţii s-a angajat la o companie de software, pentru care a lucrat 9 ani şi a coordonat echipe în implementarea de soluţii de automatizare. În 2006 a fondat compania de software Softelligence, specializată în soluţii IT pentru managementul relaţiilor cu clienţii. În 2019, ultimele date publice, compania avea afaceri de 8,3 milioane de dolari şi 93 de angajaţi.Teodor Blidăruş a fost preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS) între 2013 şi 2015 şi mai apoi între 2016 şi 2020.

    Sergiu Neguţ a absolvit o facultate de ştiinţa calculatoarelor la Universitatea Politehnica Bucureşti în 1995 şi, în paralel, începând cu 1992 a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Are mai multe cursuri de formare, printre care unul la Harvard Business School. A fost membru în boardul mai multor companii antreprenoriale, printre care Softelligence, potrivit CV-ului său de pe LinkedIn. Predă la Maastricht School of Management cursuri pentru antreprenori şi cursuri de fuziuni şi achiziţii. Povestea FintechOS începe în toamna lui 2017 pe valul accelerării digitalizării din sectorul financiar. Compania atrage repede atenţia investitorilor din IT şi în 2018 atrage prima investiţie externă importantă care îi propulsează la valoarea la peste 8 milioane de dolari, pentru ca în 2019 să atragă o investiţie de 14 milioane de dolari. Printre investitorii de atunci s-a numărat şi Earlybird Ventures, fondul de investiţii care a descoperit UiPath.

    „Fix ce a însemnat să introduci o interfaţă vizuală de tip Windows în utilizarea calculatoarelor acum 30 de ani, asta este ce se întâmplă în momentul acesta în lansarea de produse şi servicii bancare în piaţă cu o tehnologie inovativă”, descrie Sergiu Neguţ activitatea FintechOS. El adaugă că primii care au crezut în companie au fost cei de la Gapminder, apoi Launchub din Bulgaria. În 2020 FintechOS a avut venituri recurente, indicatorul la care se uită fondurile de investiţii, de aproape 7,5 milioane de dolari, cu aproape 300 de angajaţi. Runda de finanţare serie B de 60 milioane de dolari, care a propulsat evaluarea companiei la 220 de milioane de dolari, a fost condusă de Draper Esprit, un fond cu investiţii în companii din tehnologie, căruia i s-a alăturat Early Bird, OTB Ventures, Gapminder Ventures si Launchub. Compania a mai obţinut o finanţare de 2 milioane de dolari de tip seed a Gapminder Ventures şi una de 14 milioane de dolari în 2019. Draper Spirit şi Early Bird se află şi printre finanţatorii primului unicorn românesc, UiPath. FintechOS este prezentă cu birouri în Marea Britanie, Olanda şi Bucureşti şi are activitate în 20 de ţări. Compania îşi propune, odată cu finalizarea rundei de finanţare, extinderea către piaţa asiatică, nord-americană şi africană.

    Sergiu Neguţ, cofondator, CFO şi COO al FintechOS:„Noi avem ambiţia de a crea o companie de tehnologie care să aibă o amprentă globală. Investiţiile posibile pentru o companie tânără nu mai erau suficiente şi a trebuit să ieşim către un univers mai larg de investitori şi clienţi. Toţi acţionarii pe care i-am avut în seria precedentă au contribuit la runda din prezent cu maximul cu care puteau să contribuie.”

     

     

  • Opinie Sergiu Neguţ: Cum mai staţi cu sănătatea?

    SERGIU NEGUŢ este fost director al operatorului de servicii medicale private Regina Maria, în prezent transformation partner în cadrul buticului de consultanţă Wanted Transformation.

    Şi pe nepusă masă, suntem martorii unui eveniment fără precedent. Statul, prin vocea autorizată a ministrului sănătăţii, anunţă că nu va mai plăti din fondurile asigurărilor sociale serviciile prestate de spitalele private. Este vorba de ceva mai puţin de 10% din bugetul total aferent serviciilor spitaliceşti. Adică o sumă de ordinul a 100 milioane euro anual sau mai puţin de 3% din bugetul total al sănătăţii. O sumă mult mai mică decât volumul plăţilor informale sau al costului medicamentelor şi consumabilelor achitate de pacienţi pentru că lipsesc în spitalele de stat. Este evident pentru oricine urmăreşte cifrele că suma este mult prea mică pentru a putea schimba în vreun fel echilibrul financiar al spitalelor de stat. În plus, miza pare surprinzător de mică, faţă de piaţa medicamentelor, a programelor naţionale, ba chiar a oricărui tip important de achiziţii făcute de sistemul medical de stat din surse desigur private.

    Iniţiativa ministerială este surprinzătoare pentru că, până acum, nimic nu părea să o anunţe. Ani de zile, laboratoarele spitalelor publice au trecut sub administrare privată, cu o creştere spectaculoasă a performanţei medicale. Au urmat centrele de imagistică şi poate vă amintiţi cu doar câţiva ani în urmă cum arătau aparatele RMN sau CT din proprietatea statului, astăzi înlocuite aproape peste tot de subcontractori privaţi cu dotare la nivel occidental. Sistemul de dializă din România a devenit sustenabil şi civilizat prin subcontractarea către lanţuri private de dializă a aproape întregului buget al programului naţional de profil. Chiar sistemul de medici de familie este un sistem semi-privat, pentru că medicii sunt profesionişti independenţi, plătiţi per capita şi per serviciu din fondurile casei de sănătate.

    Nu doar că istoria de la noi părea că merge în direcţie privată, dar şi convergenţa către modelul european indica un trend similar. În ţările europene, modelele de colectare şi gestiune a fondurilor publice pentru sănătate sunt foarte diferite de la o ţară la alta. În schimb, când vine vorba de plata serviciilor medicale din aceste fonduri către furnizori, nu există nicio diferenţiere între operatorii publici şi cei privaţi. Mai mult, există structuri complexe de proprietate şi administrare a spitalelor, care presupun diferite forme de parteneriat între autorităţi centrale sau locale, asociaţii profesionale sau organizaţii religioase şi companii private. Există însă un principiu fundamental, în care pacientul îşi poate alege medicul şi clinica, în limita unor sume acoperite şi cu respectarea unor liste de priorităţi. Pornind de la acest principiu, ponderea spitalelor private, prin prisma numărului de paturi sau a cotei din cheltuielile publice, se situează la niveluri importante, de la 25-35% în majoritatea ţărilor europene până la peste 60% în Benelux, cu doar câteva ţări nordice şi est-europene având o pondere mai scăzută de 10%. Nu miră pe nimeni că marile spitale private europene (Générale de Santé, Asklepios, Capio) ajung să atragă din fondurile publice ale ţărilor lor plăţi pentru servicii de circa o mie de ori mai mari decât fondurile plătite astăzi de CNAS către cele mai importante spitale private din România.

    În ciuda succesului indiscutabil al trecerii serviciilor medicale plătite din contribuţii publice în gestiune privată şi în ciuda contrazicerii unui principiu acceptat la nivel european, ministrul sănătăţii insistă că limitele bugetare impun eliminarea decontării serviciilor din spitalele private. Există aici o neînţelegere. Se creează iluzia că serviciile prestate în spitalele private sunt cumva în plus faţă de sistemul de stat. Că dacă n-ar fi nevoie să plătim servicii la privat, ar rămâne mai mult pentru serviciile de la stat. Numai că serviciile medicale în privat nu sunt în plus faţă de cele de la stat, ci în locul acestora. O apendicectomie făcută la privat e bună făcută şi nu mai ajunge pe masa de operaţii de la stat. În acest fel, nivelul de încărcare a spitalelor publice scade, deci spitalele ar trebui să treacă la restrângeri de activitate. Ceea ce nu ar fi tocmai rău, pentru că deşi per intervenţie sistemul CNAS are aceleaşi costuri în public şi privat, în plus bugetul central varsă bani din taxe în spitalele publice, dar colectează bani din taxe de la spitale private. Iar aici începe critica cea mai serioasă a ministrului din partea adepţilor liberalismului economic, care nu uită că trebuie încurajate iniţiative care mai degrabă produc decât consumă bani, deci mai degrabă private decât de stat.
    Spitalul privat din România are o ciudăţenie faţă de omologul său occidental. Câştigă destul de mulţi bani, adesea cei mai mulţi, din plăţi directe ale pacienţilor, lucru nemaivăzut în lumea occidentală. De aceea, spitale deschise de acţionari occidentali sau sub controlul unor manageri occidentali în România nu au avut succes economic, pentru că occidentalilor le ia mult timp să înţeleagă cum funcţionează un sistem în care banii nu vin preponderent de la sistemul de asigurări sociale, ci din buzunarul privat. Şi acesta este unul din motivele pentru care liderul pieţei, MedLife, afirmă că are o poziţie neutră faţă de această măsură, dacă urmează să fie implementată, pentru că afacerea sa nu depinde de fondurile de la Casă la fel de mult ca a altor competitori. Impactul ar putea fi dramatic însă pentru acele spitale private, preponderent din provincie, care au făcut efortul de a se eficientiza economic, operaţional şi medical pentru a nu cere coplată din partea pacienţilor sau a limita coplata la o sumă identică plăţilor informale de la stat. Pentru aceste spitale care concurează acum umăr la umăr cu statul, efectul ar putea fi devastator.

    Mai există un impact al acestui anunţ pentru mediul de business şi investiţii. Un spital înseamnă investiţii mari care trebuie amortizate, iar veniturile cele mai importante ar trebui să fie cele din sistemul public de asigurări de sănătate, cel puţin în cutuma occidentală, de unde vin banii pentru investiţii. Deci vom vedea mai puţine investiţii noi în domeniul spitalicesc şi, posibil, nefinalizarea unora din investiţiile aflate în curs pentru care această decizie invalidează modelul economic. Asta este o veste rea pentru pacienţi, dar aproape bună pentru operatorii medicali mari care şi-au ridicat deja spitalele private şi nu s-ar bucura de o creştere a concurenţei pe piaţă.

    Ministrul sănătăţii îşi asumă decis să navigheze contra curentului european, a experienţei româneşti de până acum, a comunităţii de afaceri şi de investiţii şi a principiilor liberale pentru o sumă echivalentă cu 3% din bugetul sănătăţii, pe care să o verse în sacul fără fund al deficienţelor spitalelor de stat. Speranţa sa este că, poate, operatorii privaţi nu vor fi serios afectaţi pentru că vor putea colecta mai mulţi bani de la clienţii lor afluenţi. Şi, poate, electoratul sărac va fi fericit să constate că celor care-şi permit spitale mai scumpe le va fi refuzat accesul la fondurile pe care le plătesc în proporţie covârşitoare. Un risc mare însă prin prisma precedentului creat. Ce ar putea urma? Ca dializa să treacă înapoi la stat? Ca medicamentele să fie compensate în funcţie de forma de proprietate a producătorului? Sau, de ce nu, ca locuitorii din cartierele centrale să nu mai beneficieze de salubritate, pentru că îşi permit să aibă contracte private?

    În vreme ce la noi istoria se scrie cu un pas înainte şi doi înapoi, cel mai mare operator de servicii medicale din Polonia, LuxMed, a fost preluat pentru o sumă de circa 400 de milioane de euro de cel mai mare asigurător privat britanic, BUPA. Asta este o veste bună pentru pacienţii polonezi şi ar putea fi în câţiva ani o veste bună pentru industria de sănătate din România. Cu condiţia să păstrăm convergenţa cu un model occidental. Pentru că altfel nu ne rămâne decât să sperăm, fiecare pentru el, la noroc şi sănătate.

  • Cum a crescut cifra de afaceri a Centrul Medical Unirea cu 72%

    Cea mai mare investitie a fost cea de 5,5 milioane euro in
    Maternitatea Regina Maria, deschisa in decembrie 2008. Recordul de
    crestere l-a inregistrat activitatea chirurgicala in cadrul CMU, cu
    aproximativ 1000 de interventii in spitalele Arcul de Triumf si
    Regina Maria. Astfel, activitatile spitalicesti au contribuit cu
    peste 2.2 milioane euro in ultimul an.

    Anul 2009 a insemnat pentru Centrul Medical Unirea, in primul
    rand, dezvoltarea pe orizontala, prin inaugurarea catorva centre
    medicale in Bucuresti si in provincie. Este vorba de: CMU Sema Parc
    – Bucuresti, CMU Floreasca – Bucuresti, CMU Avamedica – Constanta,
    CMU Motilor – Cluj, CMU Sunrise – Ploiesti, precum si achizitia
    participatiei majoritare la CIM Bacau – o investitie de aproximativ
    1 milion de Euro. De asemenea, am deschis prima banca de celule
    stem cu depozitare exclusiv in Romania.

    “A fost un an bun pentru Centrul Medical Unirea, in primul rand
    pentru ca afacerea noastra este una solida, cu accent pe cresterea
    organica, preponderent autofinantata. Capitalul provenit din
    preluarea de catre fondul de investitii 3i a unei participatii de
    49% a fost destinat unei extinderi fara precedent pe piata
    serviciilor medicale private. In 2010, tot ce inseamna profit este
    destinat sustinerii de noi investitii. Nu am fi putut sa facem
    toate achizitiile si investitiile din ultimii ani fara a utiliza
    toate resursele financiare disponibile”, a declarat Wargha Enayati,
    Director general Centrul Medical Unirea.

    2010 va inseamna pentru CMU si cea mai mare tranzactie a anului,
    estimata la cateva zeci de milioane de Euro, prin intrarea unui nou
    fond de investitii. CMU a alocat un buget de investitii de 20 de
    milioane de Euro dintre care 10 milioane de Euro vor fi investiti
    in deschiderea primului spital greenfield specializat pe chirurgie
    din Bucuresti, planificat a fi inaugurat in vara-toamna anului
    2011.

    “In ultimii 2 ani, am fost foarte activi pe piata achizitiilor
    si a operatiunilor de tip greenfield. Suntem direct interesati de
    extinderea in tara si in Bucuresti. La ora actuala CMU este
    furnizorul cu cea mai mare retea proprie de policlinici: 11 in
    Bucuresti si 8 in tara. Continuam sa purtam negocieri cu operatori
    locali pentru eventuale achizitii in orasele cele mai mari din
    tara. Ca si pana acum, ne vom asigura finantarea din surse propriu
    precum si din imprumuturi si din fonduri puse la dispozitie de
    investitorii nostri. Este un mix care ne-a asigurat si pana acum
    potentialul de extindere si diversificare”, a afirmat Sergiu Negut,
    director general adjunct.

  • CMU: Piata serviciilor medicale private va depasi 400 mil. euro in 2009

    La ora actuala, oficialii CMU cifreaza piata serviciilor medicale private la 350 de milioane de euro, adica 5% din totalul pietei medicale din Romania, ceea ce indica “potentialul foarte mare de crestere pe termen mediu”, potrivit informatiilor emise de acestia. Acestia au mai precizat ca, momentan, serviciile medicale private sunt concentrate in Bucuresti in proportie de aproximativ 80%, tendinta generala fiind de extindere a acestora la nivel local.

    Compania a raportat, in perioada ianuarie-15 februarie 2009, o crestere de 85% a incasarilor pe segmentul individual fata de aceeasi perioada a anului trecut; majorarea s-a datorat investitiilor realizate de companie pe segmentul de retail (“fee-for-service”, adica plata per serviciul prestat – n. red.), in deschiderea noilor capacitati de diagnosticare si tratament, precum si a Spitalului de Obstretica Ginecologie “Regina Maria”.

    “Anul acesta, business-ul nostru are doua directii strategice: consolidarea pozitiei de lider pe segmentul corporate (abonamente platite de companii pentru angajatii acestora – n. red.), precum si cea pe segmentul de retail […] Suntem increzatori ca aceste doua directii ne vor ajuta sa atingem tinta de business pentru anul avesta, de 16,5 milioane de euro”, a declarat Sergiu Negut, directorul executiv al CMU.

    De asemenea, compania isi va continua programul investitional de 20 de milioane de euro alocat anul trecut pentru derularea mai multor investitii. Principalii factori care vor contribui la ascensiunea veniturilor operatorului de servicii medicale private vor fi, potrivit reprezentantilor acestuia, proiectele de retail (Spitalul de Obstretica si Ginecologie “Regina Maria”, Centrul de Imagistica, noile policlinici din afara Bucurestiului si Banca de Celule Stem).

    Aflati aici mai multe detalii despre planurile CMU in 2009.