Tag: Sergiana

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România 2021. Diana Zahariea, general manager Sergiana – 050

    A fost numită în funcţia actuală la sfârşitul anului 2017, potrivit informaţiilor disponibile pe LinkedIn.

    S-a alăturat companiei cu circa 1.400 de angajaţi şi un istoric de peste două decenii în vara anului 2008, deţinând, anterior poziţiei actuale, rolul de executive director.

    Este absolventă a Universităţii Transilvania din Braşov.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România 2021. Diana Zahariea, general manager Sergiana – 050

    A fost numită în funcţia actuală la sfârşitul anului 2017, potrivit informaţiilor disponibile pe LinkedIn.

    S-a alăturat companiei cu circa 1.400 de angajaţi şi un istoric de peste două decenii în vara anului 2008, deţinând, anterior poziţiei actuale, rolul de executive director.

    Este absolventă a Universităţii Transilvania din Braşov.

  • Antreprenori locali. Sergiana: Am căutat să păstrăm ritmul de investiţii pe care ni l-am propus înainte de declanşarea pandemiei. Am deschis două magazine şi un restaurant

    Grupul Sergiana include operaţiuni de retail şi producţie, agricultură, creşterea animalelor şi activităţi HoReCa.

    Grupul Sergiana cu sediul în judeţul Braşov a deschis în acest an două ma­ga­zine, ajungând la o reţea de 58 de unităţi ope­rate pe trei formate – supermar­ke­turi, proximitate şi magazine specializate în vânzarea de carne şi preparate din car­ne. Totodată, compania a lansat un pro­gram de livrări pentru reţeaua de comerţ.

    Grupul Sergiana include pe lângă operaţiunile de retail şi producţie, agricultură, creşterea animalelor şi activităţi HoReCa. E vorba de un total de circa 1.400 de salariaţi. „Referitor la investiţii, Sergiana a căutat să păstreze ritmul pe care şi l-a propus înainte de declanşarea pandemiei. Astfel, chiar şi în sectorul HoReCa, Sergiana a finalizat proiectul unui nou restaurant tradiţional, restaurant care a fost deschis în cel mai  nou centru comercial din oraş, AFI Braşov, a cărui inau­gurare a avut loc în octombrie“, spun reprezentanţii companiei. Tot în AFI, Sergiana este prezentă cu partea de produse din carne în standul dedicat producătorilor locali.

    Ce impact a avut pandemia asupra businessului? Acest eveniment s-a resimţit diferit în ceea ce priveşte diferitele activităţi din grup.

    „În mod cert, ca în toată lumea, pandemia a lovit industria ospitalităţii, deci şi restaurantele din grup suportă reculul drastic înregistrat de acest domeniu.“ Ca o reacţie de limitare a efectelor crizei sanitare, activitatea acestora s-a orientat parţial către sectorul de livrări. Partea de comercializare a cărnii şi a produselor din carne, comerţul cu produse alimentare, a avut o evoluţie pozitivă. În termeni comparativi cu anul trecut, în primele 9 luni din 2020 businessul a înregistrat o creştere medie a vânzărilor de 9%.

  • Meat from head to tail

    The biggest problem that Tudor Neculoiu, owner of meat producer Sergiana, had with a representative of the Romanian authorities, occurred when a quality control officer wanted to fine him because the amount of soybean contained was not featured on the salami label. The incident took place in one of the three stores which Tudor Neculoiu had opened in Bucharest, in an attempt to develop in Bucharest the Sergiana butchery model tested in 27 stores in Brasov and the surrounding area.

    ”Eventually, the inspector understood that we weren’t using soybeans or other additives in our charcuterie, and left us alone,” Tudor Neculoiu recalls about his experience with Bucharest – a market he has not placed a lot of faith in, anyway, given that he has already closed two of the three stores here, and that the Capital is not on the list of future openings. ”In the provinces, the market is the preferred place for shopping, but we discovered that in Bucharest – which is a very difficult market, anyway, primarily as far as supply is concerned – things are quite different; everybody goes to the supermarket for shopping,” says Neculoiu, who thinks a lot of the charm of the traditional way of shopping is lost in this way.

    The word ”traditional” is echoed throughout the interview that BUSINESS Magazin did with Tudor Neculoiu. Tradition is in fact what inspired him to go into business in the first place, and his first plan took shape when Tudor Neculoiu was travelling across Europe with a traditional folk dance ensemble: ”When I saw the Bavaria and the Tirol area, I realised it was very similar to the place where I was born, Poiana Marului, and I realised that Romanians could also make money from rural tourism”. Neculoiu at the time was dreaming of building a tourism complex which would include a bakery, a milk plant and a charcuterie plant, in order to offer traditional products to foreigners coming to the Brasov area, like he had seen done in Western Europe.

    In the early 1990s, he opened a bakery in Poiana Marului, whose profit he invested in a meat plant. The projects grew, but tourists failed to rush in. Because his dream of having a business in tourism did not come true, the businessman thought about turning it into something else, so, over a 20-year period, he built a group of companies which includes a pig farm, a slaughter house, a charcuterie plant, a 27-store chain and 5 restaurants.

  • De ce nu se gasesc mezelurile Sergiana in hypermarket

     

    Cea mai mare problema pe care a avut-o Tudor Neculoiu, proprietarul producatorului de carne Sergiana, cu un reprezentant al autoritatilor a fost anul trecut, cand un inspector de la controlul calitatii a vrut sa il amendeze pentru ca nu scrisese cantitatea de soia din salam pe eticheta. Incidentul avea loc in unul dintre cele trei magazine pe care Tudor Neculoiu le deschisese in capitala, in incercarea de a dezvolta si in Bucuresti modelul de macelarie Sergiana testat in 27 de magazine din Brasov si imprejurimi.
     
    “Pana la urma, doamna inspector a inteles ca noi nu folosim soia sau alti aditivi in mezeluri si ne-a lasat in pace”, isi aminteste Tudor Neculoiu episodul din experienta bucuresteana, piata in care oricum nu isi mai pune mari sperante, dat fiind ca deja a inchis doua dintre cele trei magazine si nu a mai pus capitala pe lista de deschideri viitoare. “In provincie, piata reprezinta locul predilect pentru cumparaturi, insa am descoperit ca in Bucuresti – care oricum este o piata foarte dificila, mai ales din punctul de vedere al aprovizionarii – lucrurile nu stau deloc asa; toti oamenii merg la supermarket”, spune Neculoiu, care crede ca in acest fel se pierde mare parte din farmecul modului traditional de a face cumparaturi.
     
    Cuvantul “traditional” este ca un ecou in tot interviul pe care BUSINESS Magazin l-a avut cu Tudor Neculoiu. Ideea de traditional a fost si cea care l-a inspirat sa intre in afaceri, iar primul plan in acest sens s-a conturat in perioada cand Tudor Neculoiu calatorea prin Europa cu ansamblul de dansuri populare de la Preoteasa: “Cand am vazut zona Bavariei si a Tirolului mi-am dat seama ca seamana foarte mult cu locul unde m-am nascut eu, Poiana Marului, si am zis ca putem face si noi in Romania bani din agroturism.” Neculoiu visa la acel moment sa construiasca un complex turistic dotat cu o brutarie, o fabrica de lapte si una de mezeluri, pentru a oferi strainilor veniti in zona Brasovului produse traditionale, asa cum vazuse el ca se facea in Europa
    de Vest.
     
    La inceputul anilor ’90, a deschis o brutarie in Poiana Marului. Profitul acesteia a fost apoi investit intr-o fabrica de carne si proiectele s-au dezvoltat, insa turistii nu s-au grabit sa vina. Pentru ca visul de a face turism nu a devenit realitate, omul de afaceri s-a gandit sa il transforme si a construit in aproape doua decenii un grup de companii care cuprinde o ferma de porci, un abator, o fabrica de mezeluri, un lant de 27 de magazine proprii si cinci restaurante.
     
    “Ne lipseste doar productia de cereale pentru a avea afaceri complet integrate, dar zona nu se preteaza la asa ceva”, spune Neculoiu. Ferma de porci, Europig, a fost cumparata de la AVAS printr-un proces
    de lichidare, Neculoiu asociindu-se cu un om de afaceri italian, care detine in prezent 49% din ferma. Din ferma, animalele sunt taiate la abatorul propriu si ajung apoi la fabrica Sergiana Prodimpex din Poiana Marului, iar produsele din fabrica sunt distribuite in magazinele proprii sau in magazine de proximitate, dar si in bucatariile din restaurantele grupului.
     
    Tot de traditie este vorba si in faptul ca omul de afaceri tine mai mult ca la orice la retetele lui si la modul lor de preparare, chiar daca acest lucru face produsele sale mai scumpe cu 10-15% decat ale altor producatori. Principalul motiv al costului mai mare este faptul ca Neculoiu foloseste materialul genetic si carnea din ferma sa pentru productie, iar cei mai multi producatori locali aleg sa importe carnea, pentru ca preturile sunt mai mici. Cris-Tim, de exemplu, desi are patru ferme de crestere a animalelor, importa 95% din carnea folosita la fabricarea mezelurilor, alegand sa vanda carnea din ferme neprocesata in magazinele proprii. Un revers al medaliei de care beneficiaza acum Neculoiu este o minima dependenta de curs.
     
    Preturile gamei Sergiana sunt insa si mai mari decat pragul superior pe care il accepta hipermarketurile pentru a primi produsele. “In toate cererile de intrare in marile magazine raspunsul a fost la unison: nu ne intereseaza reteta, noi vrem pret”, povesteste Neculoiu. Dificultatile despre care vorbeste Tudor Neculoiu sunt un vechi mar al discordiei intre producatori si comercianti, producatorii spunand ca taxele de raft, de intrare si de promotie cerute de marile lanturi le scad drastic profitabilitatea. La mijlocul anului trecut, producatorii din industria alimentara si comerciantii au semnat un Cod de Bune Practici, care nu a fost insa agreat de toti producatorii si care nici nu are deocamdata caracter de lege. 
     
    Cu toate acestea, omul de afaceri recunoaste ca nu va putea evita la nesfarsit comertul modern, mai ales ca doreste sa ajunga la o acoperire nationala cu produsele Sergiana. Adrian Iordache, business manager la compania de cercetare de piata si consultanta InterBiz Group, considera ca, pentru acest tip de producatori, reteaua proprie de magazine este foarte importanta, pentru ca le asigura rulajul imediat de bani cu adaosuri mai mici, dar ca este o solutie pe termen scurt, deoarece compania nu poate avea crestere organica.
     
    “Pe de alta parte, depinde ce strategie au: daca vor sa ramana la nivel regional sau vor sa se extinda in toata tara. In acest al doilea caz, intrarea cu produsele in retelele de comert modern este o conditie absolut necesara pentru ca acestea, pe langa acoperire nationala, le ofera si notorietate”, spune Adrian Iordache, care subliniaza ca multinationalele din domeniul alimentar se axeaza pe distributia in retelele mari de comert tocmai din aceste motive.

    Tudor Neculoiu: “Desi e criza, eu vreau sa merg pe aceeasi idee, sa fabric aceleasi produse, chiar daca sunt mai scumpe”