BusinessMagazin

Tag: sere

  • Fără lalele din Amsterdam. Criza gazelor afectează serele olandeze

    Proprietarul de sere Pieter Wijnen ar vrea să se concentreze pe cultivarea legumelor, dar de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie, viaţa lui se învârte în jurul preţurilor la gaz şi electricitate, mai degrabă decât în jurul ardeiului sau al castraveţilor, scrie Reuters.

    “O seră ca aceasta, pe timp de iarnă, trebuie să o încălzeşti”, a spus el despre unitatea sa de 32 de hectare din provincia Limburg din sudul Olandei, care oferă 11 milioane de kilograme de ardei gras pe an, dintre care mulţi ajung în supermarketurile germane.

    “Când preţurile vor creşte, şi vor fi mult mai mari decât cele cu care suntem obişnuiţi, atunci trebuie să ne schimbăm planurile”.

    Printre alte măsuri, Wijnen reduce suprafaţa pe care o va menţine caldă la Wijnen Square Crops în această iarnă şi cultivă mai puţini castraveţi, mai mari – şi vinde surplusul de electricitate pe care îl generează înapoi la reţea pentru a acoperi costurile.

    Serele au contribuit la transformarea Olandei în al doilea mare exportator agricol din lume, după Statele Unite. Dar industria de 8 miliarde de euro a crescut cu gaze ieftine, iar acum se confruntă cu o criză care va grăbi trecerea la alte surse de energie şi ar putea duce la falimentul multor companii.

    În condiţiile în care Rusia a restricţionat livrările de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale pentru invazia sa în Ucraina, preţurile europene au crescut de 20 de ori faţă de nivelul de acum un an.

    Grupul industrial Glastuinbouw Nederland spune că până la 40% dintre cei 3.000 de membri ai săi se află în dificultate financiară. Acest lucru ar putea însemna mai puţine fructe, legume şi flori în afara sezonului în supermarketurile europene, iar producţia s-ar putea muta în ţări mai calde precum Spania, Maroc şi Kenya.

    Până de curând, serele olandeze foloseau în jur de trei miliarde de metri cubi de gaz pe an, adică aproximativ 8% din totalul naţional. Această cantitate a scăzut pe măsură ce au devenit disponibile alternative regenerabile, dar amploarea scăderii din acest an este mai degrabă un semn de suferinţă decât de adaptare, spun cultivatorii.

    Potrivit Statisticii locale, consumul de gaz al industriei a scăzut cu 23% în anul terminat în iunie.

    “Un număr mare de cultivatori aleg să îşi închidă afacerea pentru că nu se aşteaptă la nicio schimbare pe termen scurt”, a declarat Michel van Schie de la Royal HollandFlora, cooperativa care administrează cea mai mare licitaţie de flori din lume în Aalsmeer, la sud de Amsterdam.

    Supermarketurile au redus preventiv comenzile de flori cu aproximativ o treime, în aşteptarea faptului că consumatorii vor cheltui mai puţin, a adăugat el.

    Industria olandeză a serelor este profund legată de gazele naturale din cauza moştenirii câmpului de gaze Groningen, care a fost cel mai mare din Europa timp de decenii, până când producţia a fost redusă în anii 2010 din cauza cutremurelor pe care le-a declanşat.

    Unele sere mai mari, cum ar fi cea a lui Wijnen, dispun de centrale de cogenerare care ard gazul pentru a crea atât căldură, cât şi electricitate – un sistem eficient cu o capacitate de 2,4 gigawaţi distribuită la nivel naţional, aproximativ 14% din totalul olandez.

    Multe sere au nevoie de căldură mai mult decât de electricitate şi pot vinde energia electrică în exces în perioadele de vârf.

    Unele sere au investit în biomasă pentru căldură, deşi lemnul devine tot mai scump sau nu mai este disponibil. Câteva au încălzire geotermală. Toate utilizează energia solară pentru încălzire şi creşterea plantelor – efectul de seră iniţial.

    “Fiecare cultivator este unic, ceea ce face foarte greu să tragem concluzii cu privire la această criză”, a declarat analistul Rabobank Cindy van Rijswick, adăugând că unele sere olandeze cu contracte de gaze ieftine ar putea prospera.

    În timp ce producţia de la Groningen s-a oprit, Wijnen a investit 30 de milioane de euro într-un proiect geotermal şi în instalaţii de biomasă. Dar, în mod ironic, instalaţiile sale de cogenerare cu gaz sunt în prezent un colac de salvare.

    “Nu am nevoie de toată energia electrică, dar piaţa are nevoie de energia electrică scumpă, aşa că producem energie electrică, o vindem la reţea, iar apoi căldura este uneori destul de ieftină pentru mine”, a spus el.

    Cu toate acestea, Van Rijswick de la Rabobank a declarat că actuala criză ar putea remodela industria, cu o posibilă inversare a tendinţei către producţia locală – care a contribuit la stimularea sectorului serelor.

    “Este ca şi cum ne vom întoarce din nou în istorie, cu Spania producând iarna, iar ţările din nordul Europei producându-şi propriile legume pe timpul verii. Unii oameni spun că poate aşa ar trebui să fie.”

  • Războiul tomatei. „De ce aduc fabricile locale de conserve roşii din Turcia şi China când noi producem zeci de mii de tone în sere şi solarii şi le putem livra?“

    ♦ Primarul comunei Matca, cel mai mare bazin legumicol din România, spune că producţia de tomate din zonă nu este cumpărată de fabricile de profil, care preferă să importe din Turcia sau China. ♦ Comuna Matca se află la 13 kilometri distanţă de una dintre cele mai mari fabrici de conserve din România, Comtec Foods din Tecuci cu brandul Olympia, deţinută de investitori din Turcia.

    Pe lângă faptul că ajung foarte greu pe rafturile marilor retaileri, legumele româneşti nu au căutare nici în industria alimentară. Primarul comunei Matca, cel mai mare bazin legumicol cu 1.500 de hectare de solarii, a spus într-o emisiune ZF Investiţi în România! că producătorii locali sunt defavorizaţi de marile fabrici de conserve, care preferă să importe din Turcia sau China.

    „În PNRR puteau include investiţii în principalele bazine precum Matca sau Oltenia cu depozite şi o fabrică de procesare. De ce să aducem din Turcia sau China pastă de roşii când noi aici avem legume proaspete şi bune. Legumicultorii pun legumele în cutii sau saci şi aşteaptă cumpărătorul. Noi pu­nem roşiile în baxuri de banane în anul 2022. Întrebăm că de ce nu vin cei din afară să cum­pere, dar noi nu avem condiţii de export“, a spus Gheoghe Marin, primarul co­munei Matca, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF&CEC Bank.

    Lipsa depozitelor cu temperatură controlată din proximitatea bazinelor legumicole, dar şi a centrelor de procesare sau disponibilitatea ambalajelor pentru transport pun presiune pe producătorii locali, care trebuie să vândă marfa imediat după recoltare. „Ar fi foarte necesară o fabrică de procesare a legumelor. Dar ca prioritate întâi ar fi o piaţă. Noi avem un teren unde ne desfacem marfa, de 20 de ani, dar acolo nu este piaţa acoperită, nu există umbră. La peste 30 de grade Celsius nu este normal. Am depus la Compania Naţională de Vânzări un proiect pentru a construi piaţa aici, noi fiind cel mai mare bazin legumicol din ţară şi multă marfă ajunge la export. Depozitele ar fi o soluţie foarte bună, de ele se vorbeşte de 20 de ani, dar nu se întâmplă niciodată nimic, rămân la stadiu de vorbă şi promisiuni. Primăria nu poate construi aşa ceva pentru că nu sunt fonduri“, a spus Gheoghe Marin.

    De partea cealaltă, procesatorii explică faptul că pentru anumite produse au nevoie de legume cultivate într-un anumit mod, iar acestea nu sunt întotdeauna disponibile în proximitate.

    “În primul rând, domnul primar ştie unde avem noi fabrica? Nu putem să folosim roşii din solarii, pentru că dintr-o roşie normală nu ies 50 ml de suc de roşii şi brix-ul roşiilor din solar este foarte mic, iar noi lucrăm cu un brix mare. Noi avem nevoie de roşii din câmp. De câte ori a fost domnul primar la noi şi de unde ştie de unde folosim roşii? Noi am cumpărat castraveţi de la Matca, dar nu putem să luăm toate legumele care sunt produse în Matca, pentru că nu avem ce face cu ele”, a explicat Laurenţiu Capmare, director general adjunct, Contec Foods, deţinut de antreprenorii Levent Atin şi Geaner Aifun Suliman, care are în portofoliu mărcile Olympia şi Winmark şi este cunoscut pentru muştarul de Tecuci şi unul dintre cei mai mari producători de conserve de legume-fructe din România şi unul dintre cei mai importanţi angajatori din Tecuci.

    Din Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară, care are circa 1.500 de hectare cu solarii, o treime din suprafaţa României, şi 4.000 de producători, castraveţii recoltaţi pleacă zilnic spre Polonia, Republica Moldova şi Ucraina, pentru că retailerii din România le cer preţ standard şi constanţă fermierilor, susţin aceştia.

    Mircea Marius Filimon, proprietarul companiei Marivla Vegetable, care exportă anual 6.000 de tone de legume declara anterior pentru ZF că retailerii doresc contracte pentru un preţ standard, în timp ce producţiile de legume sunt diferite de la o săptămână la alta şi costurile de producţie şi transport, cresc. Filimon a precizat că fermierii mari din Matca ar face parteneriate cu retailerii, dacă ar exista mai multă flexibilitate, însă el susţine că ar trebui să existe mai multă aplecare spre producătorii mici, care reprezintă numărul cel mai mare şi care se asociază cu dificultate.

    Daniel Ciuhureanu, fermier care face parte din grupul Brateşleg, format din şase companii producătoare de legume, care realizează circa 10.000 de tone anual, a spus recent la emisiunea ZF Produs în România că fermierii nu mai pot susţine costurile crescute cu energia, îngăşămintele şi lipsa forţei de muncă. Astfel, majoritatea legumelor ajung pe tarabele din piaţa angro de la Matca, aflată la 10 km distanţă de oraşul Tecuci şi 50 km distanţă de oraşul Galaţi.

    Suprafaţa cu solarii din Matca este de circa 1.500 de hectare, potrivit fermierilor din acea zonă, iar suprafaţa spaţiilor protejate este de circa 4.500 de hectare la nivel naţional, din care suprafaţa ocupată cu sere este de aproximativ 365 ha, conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii de la direcţiile pentru agricultură judeţene.

    Principalele legume cultivate la Matca în solarii sunt roşiile şi castraveţi cornichon, urmate de ardei gras şi vinete, iar în câmp se cultivă cu precădere varză şi pepeni.

  • Legumele româneşti îşi fac loc în supermarketuri

    Programul, lansat sub denumirea “Dor de gust”, este o iniţiativă a Asociaţiei Cultivatorilor de Legume, cu sprijinul Organizaţiei Interprofesionale PRODCOM Legume-Fructe şi al Centrului de Comunicare al Fermierilor din România.

    Grupul Agricover va asigura platforma operaţională a programului, respectiv suportul logistic, tehnic, financiar şi de management al riscului. Legumele sunt produse în ferme din zonele legumicole Vidra, Izbiceni, Dracea, Nuci, Lunguleţu, Gheorghe Doja şi Măriuţa.

    Participanţii la program asigură că legumele sunt crescute pe pământ, în câmp sau sere, iar tot procesul de producţie este trecut printr-un control strict al calităţii prin analize fizico-chimice şi fişe de cultură.

  • Ministerul Agriculturii va acorda compensaţii de 1,9 milioane euro pentru serele şi solariile distruse de zăpadă

    Datele direcţiilor agricole judeţene arată că au fost afectate unităţi de producţie din 31 judeţe, zăpada şi viscolul spărgând geamuri de sere cu o suprafaţă de 1,35 milioane mp şi rupând folii din plastic pentru solarii de 2,55 milioane mp. Au fost afectaţi peste 2.950 de producători agricoli, din care 79 sunt deţinători de sere. “Pentru a reduce impactul acestor pierderi asupra activităţii producătorilor de legume, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru alocarea de sume compensatorii prin acordarea unui ajutor de minimis care să compenseze valoarea estimativă a pagubelor produse la materialele de acoperire a spaţiilor protejate. Ajutorul se acordă în conformitate cu regulamentul CE 1535/2007, iar cuantumul maxim nu depăşeşte echivalentul în lei a 7.500 euro pe beneficiar, adică 33.000 lei”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Mai multe pe mediafax.ro