BusinessMagazin

Tag: semiconductori

  • Samsung are probleme cu banii: Compania sud coreeană anunţă o scădere cu 35% a profitului în trimestrul al patrulea. „Samsung se pricepe foarte bine în a face semiconductoare, însă randamentul lor este sub cel al competitorilor direcţi precum TSMC”

    Samsung Electronics a anunţat marţi că se aşteaptă la o scădere cu 35% a profitului operaţional în trimestrul al patrulea din anul 2023, scrie CNBC.

    Analiştii considerau că majoarea preţurilor la semiconductori va scădea semnificativ pierderile companiei.

    Astfel, Samsung arată că pentru T4 profitul operaţional este probabil să fi fost 2,8 trilioane de woni sud coreeni, aproximativ 2,13 miliarde de dolari, în scădere cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când Samsung a raportat un profit de 2,43 trilioane de woni.

    Compania din Coreea de Sud este cel mai mare producător de chipuri de memorie la nivel mondial, componente care se găsesc în telefoane şi calculatoare.

    „Samsung se pricepe foarte bine în a face semiconductoare, însă randamentul lor este sub cel al competitorilor direcţi precum TSMC”, este de părere Cory Johnson, chief market strategist la The Futurum Group.

  • În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

    Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China. Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.

    Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

    În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

    Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

    Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

    Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

    Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

    Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

    Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.

    Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

    Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

    În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.

    În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

    Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective

    Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

  • Tensiunile în creştere dintre Occident şi China remodelează lanţul global de aprovizionare cu semiconductori: Marii producători de cipuri se vor extinde în Japonia pe măsură ce Occidentul îşi intensifică eforturile de consolidare a resurselor tehnologice

    Şapte dintre cei mai mari producători de semiconductori din lume au stabilit planurile de creştere a producţiei şi de aprofundare a parteneriatelor tehnologice în Japonia, în timp ce aliaţii occidentali îşi intensifică eforturile de remodelare a lanţului global de aprovizionare cu cipuri, pe fondul tensiunilor crescânde cu China, scrie Financial Times.

    În cadrul unei întâlniri fără precedent organizate la Tokyo cu prim-ministrul japonez Fumio Kishida, şefii marilor producători de cipuri, inclusiv Taiwan Semiconductor Manufacturing, Samsung Electronics din Coreea de Sud şi Intel şi Micron din SUA, au descris structura planurilor care ar putea contribui la transformarea Japoniei într-o putere în domeniul semiconductorilor.

    Micron a declarat că se aşteaptă să investească până la 500 de miliarde de yeni (3,7 miliarde de dolari) pentru a construi o uzină care să producă piese tehnologice de ultimă generaţie în Hiroshima.

    Samsung are în vedere, de asemenea, înfiinţarea unui centru de cercetare şi dezvoltare în valoare de 30 de miliarde de yeni în Yokohama, cu linii pilot pentru dispozitive semiconductoare. Oficiali guvernamentali japonezi au declarat că această mişcare a venit în urma unui dezgheţ în relaţiile dintre Tokyo şi Seul. Samsung nu a oferit niciun comentariu privitor la discuţiile oficiale.

    „Rolul Japoniei a crescut semnificativ pe măsură ce naţiunile îşi continuă efortul de consolidare a lanţurilor de aprovizionare”, a declarat Yasutoshi Nishimura, ministrul japonez al economiei, comerţului şi industriei, în urma întâlnirii cu directorii executivi ai marilor producători de cipuri. „Am reconfirmat potenţialul puternic al industriei japoneze a semiconductorilor.”

    Anunţul vine în contextul în care Japonia se pregăteşte să găzduiască un summit G7, în cadrul căruia securitatea economică va fi în centrul discuţiilor. Semiconductorii, în special, au apărut ca un domeniu de atenţie intensă pentru SUA şi aliaţi.

    Atenuarea tensiunilor de lungă durată dintre Coreea de Sud şi Japonia vine în contextul în care SUA au desfăşurat un capital diplomatic semnificativ pentru a îndemna la o aliniere mai strânsă între aliaţii săi din regiune, mai ales împotriva ameninţării percepute a puterii tehnologice şi militare în expansiune a Chinei.

    TSMC, cel mai mare producător de cipuri contractuale din lume, şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a face mai multe investiţii în Japonia, după ce a acceptat să construiască o nouă fabrică în prefectura Kumamoto din sud-vestul ţării.

    Nishimura a invocat, de asemenea, discuţiile cu Intel privind o mai mare cooperare cu producătorii japonezi de cipuri şi a declarat că a discutat despre cooperarea dintre Applied Materials, IBM şi Rapidus din Japonia.

    În temeiul unei legi privind securitatea economică pe care Japonia a adoptat-o anul trecut, guvernul a declarat semiconductorii drept un produs esenţial pentru viaţa de zi cu zi şi activitatea economică.

  • Analiză: Criza cipurilor poate duce, în lunile următoare, la opriri de producţie la Dacia şi Ford

    „Lanţurile de aprovizionare sunt rareori vizibile, mai puţin atunci când intră în dificultate, (producând probleme care, deseori, par a fi <in senin>. Lipsa circuitelor integrate (cipuri utilizând, la bază, semiconductori) a generat blocaje în industria auto românească (uzinele Dacia şi Ford) şi mondială, în ultimele trimestre. Piaţa se va re-echilibra în cele din urmă, dar lunile următoare, până la reglarea asimetriilor, pot aduce opriri sau diminuări semnificative, deşi temporare ale producţiei în domeniul auto, atât pentru Dacia şi Ford cât şi pentru furnizorii lor, sau alţi producători de componente”, explică într-o analiză de piaţă Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varşovia.

    Acesta explică faptul că, pur şi simplu din perspectiva priorităţii, producătorii au preferat să reorienteze cipurile, mai rare, spre domeniile unde valoarea adăugată este mai mare. În plus, producătorii auto, văzând prăbuşirea vânzărilor la începutul închiderii economiei, anul trecut, au redus comenzile şi stocurile; astfel, revenirea rapidă i-a pus într-o situaţie delicată: fără stocuri, şi fiind nevoiţi să concureze pentru cipuri cu alte domenii unde cererea era înaltă.

    „Piaţa producătorilor de cipuri este foarte concentrată: TSMC (Taiwan), SMIC (China) şi Samsung (Coreea de Sud) deţin împreună aproximativ trei sferturi din producţia mondială. Deşi fac eforturi pentru a majora producţia, abilitatea lor de a livra pe măsura dorinţelor pieţei e limitată din mai multe motive. Cererea mare de bunuri electronice de pe perioada pandemiei, de la telefoane, laptopuri şi camere web până la console de jocuri şi variate dispozitive electronice s-a adăugat la afectarea lanţurilor de aprovizionare”, susţine Claudiu Cazacu.

    El spune că peste toate acestea s-au adunat dificultatea de a instala noi capacităţi, mai ales pentru tehnologiile performante (cu densitate mare, eficiente energetic şi tehnic) şi sancţiunile impuse asupra producătorilor din China care au obligat unele companii să caute alternative.

    Pe un asemenea fundal, incidente diverse capătă o influenţă mare. În februarie, fabrica Samsung din Austin, Texas, a fost afectată de penele de curent, şi, recent, nu reluase încă întreaga producţie. Un incendiu la o fabrică din Japonia a Renesas, furnizor important în industria auto, ar putea avea efecte semnificative, mai ales într-o perioadă cu diferenţe mari între cerere şi ofertă la nivel global.

    „Grupul Volkswagen a declarat că producţia globală va fi, astfel, redusă cu 100.000 de unităţi. Continental, producător major de componente, este de asemenea afectat. În SUA, Toyota şi Honda au suferit şi de pe urma vremii nefavorabile. Ford, Honda, GM şi Renault, între multe alte nume din sector, au fost obligate să oprească producţia, pentru perioade de câteva zile, la diferite uzine din lumea întreagă. Toyota a oprit uzina din Cehia de pe 22 martie, VW va opri fabrica din Portugalia între 22 şi 28 martie. BMW are în vedere oprirea producţiei, deşi nu este încă hotărâtă. Estimările merg pe o reducere a vânzărilor auto, la nivel global, de 61 de mld. de dolari”, se mai arată în analiză.

    Conform acesteia, în România, Dacia şi Ford au fost forţate să oprească producţia, în câteva ocazii, în februarie şi martie. „Riscul unor noi perioade de oprire temporară a activităţii este cel puţin la nivel mediu, potrivit estimărilor noastre referitoare la situaţia ofertei de cipuri specializate. În ţara noastră, pe lângă producătorii auto menţionaţi, un ecosistem variat de producători de componente auto contribuie la PIB, aducând sectorul la aproximativ 10%. Livrările auto au o contribuţie majoră în cadrul exporturilor, apropiindu-se, ca şi în Slovacia, de jumătate din total. Având în vedere integrarea puternică a fabricilor de componente auto cu piaţa europeană, este posibilă o încetinire a activităţii şi chiar perioade temporare de oprire şi la nivelul acestora. În plus, Germania, unde sectorul auto este deosebit de important în peisajul industrial, este primul partener în cadrul schimburilor comerciale, prin urmare, o eventuală încetinire acolo ar avea efecte şi în ţară”, mai spune Claudiu Cazacu.

    Acesta susţine că implicaţiile se pot întinde şi în domenii de înaltă tehnologie.

    „Samsung a anunţat că încearcă o renegociere cu partenerii săi pentru că nu poate onora cererea, în timp ce seria nouă de telefoane Note ar urma să fie amânată. Potrivit unor estimări Trendforce, oferta globală de telefoane inteligente ar urma să fie redusă cu 5% în urma dificultăţilor de producţie ale Qualcomm. Piaţa se va re-echilibra în cele din urmă, dar lunile următoare, până la reglarea asimetriilor, pot aduce opriri sau diminuări semnificative, deşi temporare ale producţiei în domeniul auto, atât pentru Dacia şi Ford cât şi pentru furnizorii lor, sau alţi producători de componente”, se mai arată în analiză.