BusinessMagazin

Tag: seismic

  • Fost primar: Bucureştiul rămâne capitala europeană a riscului seismic

    Fostul primar general al Capitalei îşi exprimă nemulţumirea faţă de faptul că nu s-au mai consolidat clădiri şi că şantierele din 2020 sunt încă nefinalizate, în ciuda programului „Bucureşti Trainic”, demarat în timpul mandatului său.

    „48 de ani de Marele Cutremur din 1977! Încă un an a trecut. Nu a mai fost consolidat vreun bloc pericol public, un teatru sau vreo clădire şubredă a unui spital”, scrie Firea pe Facebook.

    „Am vorbit despre asta, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, încă de luna trecută. Aminteam şi atunci de politicienii aflaţi vremelnic la conducerea Capitalei şi care uită că un seism poate lovi oricând, iar orice zi pierdută poate costa multe vieţi”, mai adaugă fostul edil.

    Potrivit fostului primar, în ultimii 4-5 ani, s-au făcut mai multe documentaţii şi expertize şi mai puţine consolidări, în ciuda fondurilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

    „În mai puţin de trei ani, am consolidat 10 clădiri şi am lăsat în lucru alte 10 de imobile şubrede. Alte 150 de clădiri au fost incluse în program şi erau în diferite etape: expertizare, proiectare, punere în siguranţă, autorizare. Am refăcut 15 faţade ale unor clădiri istorice din Centrul Capitalei. Cine spune contrariul doar nega evidenţa!”, adaugă Firea.

    „Nu vreau să induc panica, dar seismologii spun că oricând pământul se poate cutremura din nou puternic. Trebuie doar să fim pregătiţi”, conchide fostul edil.

    Pe 4 martie 1977, cel mai mare seism din România, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu peste 1.500 de morţi şi alte 11.000 de persoane rănite.

     

  • Vrei să ştii dacă îţi trimiţi copilul la o şcoală cu risc seismic? Ministerul Educaţiei publică lista şcolilor cu risc seismic

    Ministerul Educaţiei va publica în fiecare vineri lista şcolilor cu risc seismic, aşa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităţilor de învăţământ în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR).

    Liceul Teoretic Bilingv „Miguel Cervantes” Bucureşti, Sectorul 1, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Bucureşti, sectorul 1, Grădiniţia „101 Dalmaţieni” Bucureşti, Sectorul 4, Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia” Bucureşti, Sectorul 4, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Bucureşti, Sectorul 4, Şcoala Gimnazială nr. 308 Bucureşti, Sectorul 4, Şcoala Gimnazială nr. 96 Bucureşti, Sectorul 4, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei”, Bucureşti, Sectorul 6 sunt doar câteva dintre unităţile de învăţământ din Bucureşti care sunt încadrate în risc 1 seismic.

    De vineri, Ministerul Educaţiei va face cunoscută, prin afişare pe site-ul instituţiei, situaţia clădirilor aşa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităţilor de învăţământ în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR).

    „Lista cuprinzând încadrarea/neîncadrarea clădirilor într-o clasă de risc seismic va fi publicată în fiecare zi de vineri, cu datele actualizate în cursul săptămânii”, anunţă Ministereul Educaţiei.

    Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, lista cuprinde informaţiile introduse la nivelul instituţiilor/unităţilor de învăţământ preuniversitar privind starea tuturor clădirilor, fie că acestea sunt în conservare/în uz/cu activitate didactică relocată/în reabilitare/consolidare.

    „Lista cuprinde informaţii privind toate clădirile aparţinând instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar, indiferent de destinaţie. Precizăm că menţiunea Altă destinaţie face referire la clădiri care pot fi ateliere/magazii/anexe etc, neîncadrându-se în categoriile săli de clasă/laboratoare, cămin, cantină, grupuri sanitare, sală de sport”, mai arată Ministerul.

    Lista făcută publică de Ministerul Educaţiei în 21 februarie 2023 s-a bazat pe informaţiile introduse în SIIIR la acel moment şi a inclus doar clădirile în uz încadrate în RS1 şi care necesită intervenţie rapidă, iar diferenţele sunt din cauza actualizărilor ulterioare operate în SIIIR.

    Ministerul Educaţiei face apel la autorităţile publice locale, în calitate de administratori ai clădirilor, să pună la dispoziţia unităţilor de învăţământ, acolo unde există, actele oficiale care atestă o situaţie distinctă faţă de informaţiile din SIIIR, pentru corecta informare atât a comunităţii educaţionale, cât şi a opiniei publice.

  • Ciucă despre prevenirea cutremurelor: Avem rafturile pline de proiecte

    Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, a prezentat, miercuri, planurile şi măsurile ministerului în domeniul prevenirii seismelor.

    Cseke a menţionat partea legislativă, legea fiind schimbată cu privire la procedura de evaluare şi expertizare a clădirilor susceptibile de risc seismic, dar şi în privinţa finanţării şi da derulării a programelor de investiţii de la bugetul de stat.

    „Acest program de investiţii din bugetul de stat are câteva noutăţi importante: în primul rând, statul acordă o finanţare nerambursabilă tuturor proprietarilor, indiferent de forma de proprietate, pentru că principalul nostru mesaj şi obiectiv este acela de a salva şi de a ocroti viaţa persoanelor. În al doilea rând, am introdus în finanţare, în acest program, pe lângă blocurile de locuinţe şi clădirile publice şi avem aici infrastructura critică a statului. În al treilea rând, este vorba de introducerea la finanţare şi a clădirilor expertizate cu risc seismic 2, în condiţiile în care până acum erau doar cele din de risc seismic 1”, a spus Cseke.

    Legat de finanţarea din PNRR a lucrărilor de consolidare, Cseke a afirmat că există o finanţare disponibilă de 550 de milioane de euro, din care contractat la zi 441 de milioane euro. Practic, sunt 168 de contracte încheiate pentru consolidarea a 238 de clădiri în întreaga zonă expusă riscului seismic din România.

    „În ceea ce priveşte programul pe bugetul de stat, este în derulare ca apel de proiecte şi se va închide în 20 februarie. Avem în platformă 290 de solicitări de consolidări de clădiri publice respectiv blocuri de locuinţe. La 1 martie cel târziu ordinul de Ministru va fi aprobat pentru introducerea solicitărilor în acest program”, a adăugat ministrul.

    Prin Compania Naţională de Investiţii sunt 57 de lucrări în curs de execuţie, care valorează 3 miliarde de lei.

    Legat de măsuri, Ministrul Dezvoltării propune monitorizarea acestor investiţii „pentru a le putea impulsiona şi, dacă este cazul, ajuta”. Cseke a menţionat, de asemenea, dispoziţia dată Inspectoratului de Stat în Construcţii de a asigura o verificare sistematică a acestor lucruri lucrări astfel încât criteriile de calitate să fie respectate.

    În replică, premierul Ciucă a spus: „de regulă nu ne lipsesc aceste planuri şi documentaţii, putem spune că avem rafturile pline de astfel de dosare. Important este ca partea practică să se întâmple. De aceea am considerat că este nevoie ca toate instituţiile statului să intensifice întreaga activitate”.

    Un grup interinstituţional se va înfiinţa de joi, coordonat de premier, din care vor face parte mai multe ministere, printre care Ministerul Dezvoltării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor şi al Culturii, dar şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Asociaţia Oraşelor, a municipiilor, a comunelor şi Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Universitatea Tehnică de Construcţii.

    Grupul se va ocupa de prevenire şi de pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă.