BusinessMagazin

Tag: sefia dna

  • Candidat la şefia DNA: Laura Codruţa Kovesi a fost revocată fără motive întemeiate

    Crin Bologa: Kovesi a fost revocată după aprecierile lui Tudorel Toader

    Potrivit procurorului, solicitarea lui Tudorel Toader nu a avut la bază un control de management

    La revocare, Toader a prezentat un raport care conţinea 20 puncte de „acte şi fapte” analizate


    Candidatul la şefia DNA, Crin Nicu Bologa, a declarat, marţi, că revocarea Laurei Codruţa Kovesi a fost făcută „prin prisma aprecierilor ministrului Justiţiei de atunci” şi că solicitarea lui Tudorel Toader nu a avut la bază un control de management.

    Candidatul la şefia DNA, Crin Nicu Bologa, a spus, marţi, în timpul audierilor de la CSM, că Laura Codruţa Kovesi a fost revocată fără motive întemeiate.

    „Cererea de revocare nu a fost motivată de un control de management. Revocarea s-a făcut prin prisma aprecierilor ministrului Justiţiei de atunci. Când soliciţi revocarea, trebuie făcută o analiză de specialişti”, a spus Bologa la interviul de la CSM.

    Procurorul care vrea să conducă DNA a subliniat, însă, că un şef de parchet poate fi înlăturat din funcţie cu motive solide.
    „Aici apar părerile nejustificate. S-a ajuns la achitări şi toate au fost puse în cârca procurorilor DNA. Prin această manipulare s-a ajuns ca încrederea cetăţenilor să scadă. În concluzie, demersul de revocare nu a avut la bază o analiză a specialiştilor”, a mai punctat Crin Nicu Bologa.

    La revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA, fostul ministru Tudorel Toader a prezentat un raport care conţinea 20 puncte de „acte şi fapte” analizate.
     

  • Procurorul Adina Florea, nominalizată de Toader la şefia DNA, a primit AVIZ NEGATIV la CSM. Un singur vot favorabil în Secţia de procurori

    Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au avizat-o negativ, luni, pe Adina Florea pentru funcţia de procuror-şef DNA, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei. Surse din Consiliu au declarat pentru MEDIAFAX că votul a fost de 6 la 1.

    “În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Adina Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii, remis luni MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Justiţiei a publicat lista celor şase candidaţi pentru şefia DNA

    Procurorul Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 – mai 2013, adjunct al Procurorului General, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Ulterior, între mai – august 2013, a fost numită consilier al Procurorului General de atunci, respectiv Tiberiu Niţu. În ianuarie 2016, în perioada scandalului privind OUG 13, Gabriela Scutea deţinea funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce legătură este între ministrul Justiţiei Tudorel Toader şi prima candidată la şefia DNA

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, pentru agenţia de presă Mediafax, că Paula Tănase, procuror în Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, şi-a depus candidatura la selecţia organizată de Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al DNA.

    Paula Tănase a absolvit Facultatea de Drept de la Iaşi în 1996, al cărei rector este Tudorel Toader. Acesta a fost, începând cu 1990, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar acolo.

    Procuroarea din Galaţi este vicepreşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România.

    Potrivit calendarului anunţat de ministerul Justiţiei, lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul ministerului şi se vor publica pe pagina de internet a acestuia pe 29 august 2018, urmând ca procurorii participanţi la selecţie să susţină, în perioada 03 – 05 septembrie 2018, un interviu cu Tudorel Toader, iar pe 6 septembrie să fie anunţate rezultatele selecţiei.

    Este cea de-a doua campanie de selecţie demarată de instituţia condusă de Tudorel Toader pentru conducerea DNA, după ce ministrul Justiţiei a anunţat că niciunul dintre cei patru candidaţi înscrişi în prima rundă nu întruneşte condiţiile necesare. Cei patru candidaţi înscrişi pentru postul de procuror-şef DNA şi care au fost respinşi de Tudorel Toader au fost Florentina Mirică, procuror-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA, Cristian Lazăr, procuror şef adjunct la Secţia urmărire penală din cadrul Parchetului General, Marius Iacob, procuror şef adjunct al DNA şi Elena Grecu, procuror şef serviciu în structura centrală a DNA, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BREAKING | Ministerul Justiţiei anunţă cea de-a DOUA selecţie pentru şefia DNA. Noua procedură lansată va dura o lună de zile

    Astfel, între 06.08 – 06.09. 2018, Ministerul Justiţiei organizează, la sediul său din Bucureşti, selecţia procurorilor pentru numirea în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29.08.2018.

    Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 03 – 05.09.2018, un interviu cu ministrul justiţiei care constă în:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Tudorel Toader nu vrea niciunul dintre candidaţii pentru şefia DNA. Procedura va fi reluată

    “În cadrul procesului de selecţie s-a apreciat că niciunul dintre candidaţi nu îndeplineşte cerinţele necesare desemnării pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situaţiei actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanţelor manageriale”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiţiei.

    Astfel, instituţia condusă de Tudorel Toader anunţă că nu se va face o propunere de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi că procedura va fi reluată.

    Practic, va urma o nouă perioadă de înscrieri şi apoi interviurile susţinute de următorii candidaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o candidatură la şefia DNA. Marius Iacob, fost adjunct al lui Kovesi, s-a prezentat la Ministerul Justiţiei pentru a se înscrie în cursă

    Procurorul DNA Marius Iacob este cel de-al doilea candidat care şi-a depus candidatura, luni, pentru ocuparea funcţiei de şef al DNA.

    „Am venit să-mi depun candidatura. Atât am de spus”, a declarat Marius Iacob la intrarea în Ministerul Justiţiei.

    Alt procuror care şi-a depus candidatura luni dimineaţă, pentru conducerea DNA, este Florentina Mirică.

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni dimineaţă, că procurorul-şef ce va urma la DNA va trebui să reorganizeze Direcţia în acord cu noile legi ale justiţiei.

    “Avem aproape 2.950 de procurori, unii sunt tineri şi nu au condiţia cel puţin legală. Sunt două elemente în evaluare, este elementul obiectiv, spre exemplu, de îndeplinire a condiţiei de vechime în profesie şi elementul personal, poate unii îşi doresc să se angajeze la această mare, mare responsabilitate. Procurorul şef care va veni va trebui să reorganizeze DNA în acord cu noile legi ale justiţiei pentru că nu poţi să mai ai un procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie, ăla care spune să suspenzi deciziile CCR şi să-l pui procuror la DNA.

    S-a introdus o limită de vârstă. Va trebui să reorganizeze, să reaşeze DNA în parametrii competenţelor legale, constituţionale, să facă o evaluare managerială şi atunci vom vedea. Dacă doamna Jurma îşi doreşte această responsabilitate, şi-o asumă, vedem ce se va întâmpla. Am făcut apel către procurorii care doresc această responsabilitate să se înscrie pentru a repune DNA în limitele legii”, a afirmat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

  • Cine este Florentina Mirică, primul procuror care şi-a depus candidatura la şefia DNA

    Florentina Mirică este primul procuror care şi-a depus candidatura, în ultima zi de înscriere la concursul pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX surse judiciare.

    Ea a instrumentat dosare controversate. Printre acestea se numără şi cel al lui Gabriel Oprea, fost ministru de interne. De altfel, în dosarul în care este investigat Gabriel Oprea, dar şi fostul ministru de Interne Petre Tobă şi fostul şef al Direcţiei de Informaţie şi Protecţie a MAI, Florentina Mirică a fost şi cercetată disciplinar, fiind acuzată că a divulgat date confidenţiale din dosar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ce avere are Anca Jurma, cea care îi ia locul Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA

    Anca Jurma a fost delegată de către procurorul general Augustin Lazăr pentru a ocupa funcţia de procuror-şef interimar al DNA, după revocarea Laurei Codruţa Kovesi, potrivit unui anunţ al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Anca Jurma a îndeplinit, pe parcursul a două mandate, atribuţiile de procuror-şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a fi numită ulterior consilier al procurorului şef.

    Ea este procuror şef în cadrul DNA din 2002. Înainte, Jurma a fost procuror în cadrul Parchetului General.

    Şi-a finalizat studiile în cadrul Facultăţii de drept de la Universitatea din Bucureşti în perioada 1986-1990. După această diplomă a urmat o serie de cursuri de drept comparat în Belgia şi a trecut printr-o serie de programe educaţionale orientate spre lupta anti-corupţie în Italia, potrivit CV-ului. (Vezi CV-ul aici)

    Potrivit declaraţiei de interese completate în data de 29.05.2017, Anca Jurma deţine calitatea de membru în Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Anticorupţie şi în Asociaţia Română de3 Cercetare a Dreptului Comunitar. (Vezi aici declaraţia de interese)

    Anca Jurma deţine două terenuri intravilane în judeţul Dâmboviţa, cumpărate împreună cu soţul ei – Jurma Octavian Silviu – în 1999, respectiv 2003, de 1.200 de metri pătraţi, respectiv 1.400 de metri pătraţi, potrivit declaraţiei de avere completate la data de 29 mai 2017. În plus, aceasta a moştenit un teren agricol de 7 hectare în 2015, situat în judeţul Vrancea.

    În privinţa proprietăţilor imobiliare, Anca Jurma şi soţul ei deţin pe terenurile din Dâmboviţa un imobil de 70 de metri pătraţi, nefuncţional, şi încă unul de 30 de metri pătraţi nefuncţional.

    În plus, ea mai deţine integral din 2006 un apartament în Bucureşti, din 2006, cu suprafaţa de 85,6 metri pătraţi, obţinut prin donaţie de la părinţi şi un apartament în Braşov, cu dimensiunea de 73 de metri pătraţi, primit moştenire în 2015.

    Declaraţia de avere arată patru autoturisme, Dacia Logan din 2005, Ford Fiesta din 2010, Volkswagen Up din 2014 şi Mazda 2 din 2015.

    La momentul completării declaraţiei de avere, Anca Jurma avea un cont curent deschis la BCR în 2001, cu 867 de euro şi două depozite la Banca Pentru Locuinţe din 2011 şi 2012, cu 37.489 de lei, respectiv 33.481 de lei.

    Jurma mai are şi două asigurări de viaţă la BCR, ambele din 2012, una de 23.147 de lei şi una de 12.000 de euro. În plus, are două plasamente în fondul de investiţii al BCR, unul de 15.500 de lei din 2012 şi unul de 40.070 lei din 2013.

    Declaraţia mai arată încă patru depozite, dintre care unul la UniCredit, deschis din 2012, de 34.500 de lei, unul la Bancpost, deschis în 2013 cu 146.700 de lei şi încă două depozite în euro, deschise în 2009 tot la Bancpost, cu 27.000 de euro, respectiv 10.587 de euro. Tot la Bancpost, Jurma are şi un cont curent, deschis în 2016, cu 3.390 de lei.

    Anca Jurma are un cont curent cu 1.812 lire sterline la gigantul bancar HSBC, deschis în 2017 şi unul de pensie privată la AVIVA, deschis în 2006, a cărui valoare nu a fost menţionată. (Vezi declaraţia de avere).

    Potrivit declaraţiei de avere, Jurma încasează de la OECD 2.650 de euro pe an şi de la GRECO 1.050 euro pe an, ambele fiind considerate costuri de transport, cazare şi diurnă.

    Salariul net încasat la DNA este de 166.647 de lei pe an, adică 13.887 de lei pe an. Aceasta mai încasează venituri brute din chirie de 25.692 lei pe an, adică 2.141 de lei pe lună.

     

     

     

  • Iohannis a REVOCAT-O pe Kovesi de la şefia DNA, la o lună de la decizia CCR/ Purtătorul de cuvânt: Preşedintele a semnat astăzi decretul

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant că respectă Constituţia şi legile ţării şi a acţionat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare a doamnei Laura Codruţa Kövesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază că lupta împotriva corupţiei nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. Corupţia afectează viaţa fiecărui cetăţean şi dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal sau de grup, iar deturnarea resurselor publice şi blocarea luptei anticorupţie se traduce prin lipsa de spitale, şcoli, autostrăzi, administraţie publică eficientă”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al preşedintelui României.

    Şeful statului a atras atenţia că, indiferent de numele procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, această instituţie are obligaţia să-şi continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanţă.

    “Klaus Iohannis consideră că România nu poate face paşi înapoi de la statutul de ţară în care domneşte legea şi în care supremaţia Constituţiei este respectată. În România, lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue. Niciuna dintre instituţiile implicate în lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare.Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că România este şi trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca şi democraţia autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia şi alegerea fiecărui cetăţean de a respecta, mai presus de orice, Constituţia şi legile acestei ţări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură şi o diminuare a statului de drept”, a mai spus Dobrovolschi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro