BusinessMagazin

Tag: secui

  • Preşedintele Partidului Civic Maghiar: Pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie

    În ciuda gerului de minus 20 de grade Celsius, aproximativ 400 de persoane au participat, miercuri, la Siculeni, la comemorarea secuilor ucişi în 1764 de trupele imperiale austriece.

    La manifestare au participat, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, deputatul UDMR Korodi Attila, senatorii Tanzos Barna şi Antal Istvan, consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pal, precum şi secretarul de stat în Guvernul Ungariei Potápi Árpád.

    “Eu cred că pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie. Dacă mă gândesc că după 25 de ani încă nu am obţinut această autonomie, pe care am avut-o şi în vremea comunismului, atunci am putea să fim pesimişti, dar dacă mă gândesc la faptul că avem rezultate, dacă mă gândesc la alegerile prezidenţiale, unde s-a văzut foarte clar că se simte nevoia unei schimbări, se simte curentul, aerul european. Într-o ţară europeană din comunitatea europeană, dacă ne gândim că din cele 28 de ţări în majoritatea există comunităţi care au autonomie, atunci e normal ca aceste norme europene să fie respectate şi la noi”, a declarat Biro Zsolt.

    El a mai spus că după 250 de ani de la masacrul de la Siculeni şi după 25 de ani de la la Revoluţia din 1989 este normal să “dea glas atât aspiraţiilor, cât şi cerinţelor poporului maghiar, sprijinite şi de Guvernul maghiar”.

    De altfel, sprijinul Guvernului de la Budapesta pentru “aspiraţiile de autonomie ale secuilor” a fost reconfirmat de către secretarul de stat ungar Potápi Árpád, responsabil cu politica de solidaritate natională, prezent la eveniment.

    În discursul său, Potápi Árpád a dezvăluit celor prezenţi că este “foarte legat” de evenimentele tragice de la Siculeni, fiind descendentul unei familii de secui care, în urma masacrului din 1764, s-a refugiat într-unul din cele cinci sate maghiare din Bucovina, iar în 1944 s-a mutat în Ungaria.

    De asemenea, Potapi a mai spus că Executivul de la Budapesta va aloca peste 17 milioane de forinţi pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a Monumentului eroilor martiri de la Siculeni.

    Senatorul UDMR Tanczos Barna a afirmat, la rândul său, că mesajul evenimentelor din 1764 vizează păstrarea identităţii maghiarilor şi a dreptului la autonomie.

    “Evenimentele petrecute în urmă cu 250 de ani şi cele care au urmat masacrului ne transmit un mesaj clar în ceea ce priveşte păstrarea identităţii, păstrarea dreptului la autonomie, păstrarea obiceiurilor, a limbii şi a culturii secuilor de pe aceste meleaguri. Celor care vin în urma noastră, copiilor, nepoţilor, strănepoţilor noştri, trebuie să le transmitem acelaşi mesaj: să reziste, să trăiască şi să muncească pe aceste meleaguri, exact aşa cum au muncit şi au trăit înaintaşii nostri”, a spus senatorul Tanczos.

    Deputatul UDMR Korodi Attila a precizat că istoria de secole a Ardealului şi a Secuimii arată că “acţiunile în forţă” asupra comunităţii maghiare au reuşit să o “întărească” şi să îi confere “putere, credinţă şi devotament” faţă de moştenirea strămoşească.

    La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a explicat că masacrul de la Siculeni este considerat de secui “un eveniment negru”, impus de către forţele austriece împotriva voinţei locuitorilor din regiune, “care aveau libertate, aveau autonomie” în schimbul “păzirii graniţelor imperiului”.

    Discursurile au fost urmate de depuneri de coroane şi jerbe la Monumentul “Siculicidium”, iar manifestările comemorative s-au încheiat cu intonarea imnului Ungariei şi a imnului secuilor.

    Potrivit istoricilor, “masacrul de la Siculeni” (în limba latină Siculicidium, adică “uciderea de secui”) a fost o execuţie în masă, organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli care s-au împotrivit încorporării în nou-înfiinţatele regimente secuieşti. Acţiunea a fost ordonată de Nikolaus von Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei.

    Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morţilor, dar Michael Conrad von Heidendorf, procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor şi pedepsirea “răzvrătiţilor”, a apreciat că este vorba despre 400 de morţi.

  • CSM, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc: Agresiune la principiile statului de drept

    “Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, joi, de CSM.

    Punctul de vedere al CSM a fost făcut public “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

    În acelaşi comunicat, CSM ţine să reamintească, indiferent de iniţiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană, mai multe prevederi ale Constituţiei.

    Astfel, Consiliul redă articolul 152 al legii fundamentale, potrivit căruia “dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

    CSM reaminteşte şi mai multe prevederi constituţionale privind înfăptuirea justiţiei în România, printre care şi cele legate de statutul judecătorilor şi cel al procurorilor şi de instanţele judecătoreşti.

    În acest context, sunt citate prevederi conform cărora “este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.

    CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.

    Reprezentanţii UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară” iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc „vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

    “Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia”, se menţionează în forma respectivă de proiect.

    De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

    “Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional”, se mai arată în proiect.

    Reprezentanţii Uniunii au propus ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

    “Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arată în proiect.

    În proiectul se psrecizează şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

    Conform proiectului, autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean “compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct”.

    Iniţiatorii proiectului au menţionat că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României “pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare”.

    “Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională. Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă”, se mai arată în proiect.

    Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

  • Dacă e martie, sunt secuii

    Potenţialul populist al temei etnice e uriaş şi aduce foloase pentru toate părţile implicate: pentru preşedinte, fiindcă are ocazia să demonstreze ce prăpăd înseamnă aducerea ungurilor la guvernare, dar şi pentru premierul Victor Ponta, care are ocazia să-i amintească liderului de la Cotroceni de amiciţia sau măcar tăcerea sa faţă de reprezentanţii secuilor sau ai ungurilor cu alte ocazii când aceştia sfidau politica statului român.

    Foloase aduce şi pentru campania electorală a unor fruntaşi de partide din teritoriu, cum ar fi Dorin Florea de la PDL, care a promis că el nu va mai permite niciun marş în Târgu-Mureş, oraşul unde e primar. În fine, o atitudine comună a lui Băsescu şi Ponta (secondaţi de Antonescu) contra Jobbik şi a propagandei separatiste are darul de a paraliza, pe moment, orice fel de revendicare a UDMR în raport cu partenerii de guvernare (după cum indirect a recunoscut Gyorgy Frunda când a spus că propaganda Jobbik în Ardeal face rău comunităţii maghiare din România).

    Cert e, de asemenea, că agitaţia pe tema autonomiei secuilor, centrate ca de obicei în jurul datei de 15 martie, oferă opiniei publice un nou subiect de discuţie, mai suculent decât mişcările electorale ale momentului – PSD dezbătând la infinit candidatura lui Ponta la prezidenţiale, preşedintele Băsescu susţinând deschis Mişcarea Populară şi PNL încercând să facă figură de arbitru al guvernării după exemplul UDMR. În realitate, nimeni nu ştie cum să rezolve odată pentru totdeauna chestiunea autonomiei pentru secui (susţinuţi tot mai pregnant de autorităţile şi de partidele din Ungaria): pe de o parte, atât Băsescu, cât şi Ponta au dreptate când reafirmă că drepturile de care se bucură minoritatea maghiară din România sunt un exemplu în UE, pe de altă parte niciunul dintre politicieni nu-şi poate permite să închidă discuţia despre autonomia Ţinutului Secuiesc, nu doar din cauza lobby-ului unguresc din diaspora, cât mai ales din cauze politice interne: niciun partid românesc nu-şi poate permite să ignore electoratul de etnie maghiară şi multiplele lui expresii politice, chiar dacă numai unul dintre aceste partide, UDMR, are puterea de a influenţa guvernarea, atât în perioadele când e la putere, cât şi atunci când e în opoziţie.

  • Reforma Constituţiei se întoarce, la pachet cu un nou plan de regionalizare

    În acelaşi timp, conducerea PSD a discutat şi varianta regionalizării prin împărţirea teritoriului în zece regiuni, urmând să repornească procesul de reformă administrativă prin noi discuţii cu UDMR, PPDD şi PDL. Ponta a precizat că din toamnă ar trebui să se modifice legea din 1998 privind regiunile de dezvoltare, în aşa fel încât regiunile să fie deja formate înainte de revizuirea Constituţiei.

    Conform noului plan, regiunea Sud-Est ar urma să fie împărţită în două (Dobrogea cu judeţele Constanţa şi Tulcea şi Sud-Est cu Brăila, Buzău, Galaţi şi Vrancea), în timp ce regiunea nou-înfiinţată se va numi Sibiu (Sibiu, Alba, Hunedoara), distinctă de regiunea Braşov (Braşov, Mureş, Harghita şi Covasna).

    Liberalii, prin vocea fruntaşului Klaus Iohannis, au precizat că varianta PSD nu a fost discutată încă în PNL. Cât despre reacţia maghiarilor, rămâne valabilă iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) de a organiza în 27 octombrie un marş de protest faţă de proiectul de regionalizare şi pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, prin formarea unui lanţ viu de 45 de kilometri în Covasna, pe DN 11, între comunele Breţcu şi Chichiş.

  • Gura păcătosului “nem tudom” grăieşte

    Bucuroşi că au găsit un teren unde să-şi exercite retorica nefolosită în propria campanie electorală, cei din USL şi PDL s-au întrecut într-adevăr în declaraţii fără niciun efect asupra lui Kover, dar menite să impresioneze publicul şi UDMR: Vasile Blaga şi Roberta Anastase au cerut amânarea vizitei, iar Victor Ponta şi Ioan Rus au ameninţat cu declararea lui Kover persona non grata. La sfârşitul campaniei electorale, premierul Ponta le-a mulţumit miniştrilor şi prefectului de Harghita pentru “modul ferm, dar, în acelaşi timp, extrem de raţional în care am gestionat provocarea construită de către preşedintele Parlamentului maghiar exact în perioadă de campanie electorală. A fost evident o provocare şi cred că reacţia autorităţilor române a fost fermă, dar, în acelaşi timp, a fost extrem de responsabilă şi raţională, pentru că ideea era tocmai să nu răspundem la provocare şi să escaladăm un posibil conflict”.

    Fanii USL au acuzat, cu indignare patriotică, neintervenţia preşedintelui Băsescu, care a tăcut pe tot parcursul incidentului, ferindu-se să se implice. La mitingul de vineri de încheiere a campaniei electorale, probabil din acelaşi patriotism indignat, fanii USL au ciuntit tocmai imnul naţional, sărind precum Marcel Pavel peste partea cu “Triumfător în lupte, un nume de Traian”.

  • Tokes cheama comunitatile maghiare din Bazinul Carpatic sa continue lupta pentru autonomie

    Tokes Laszlo a declarat in deschiderea dezbaterii pe tema “Locul
    autonomiilor comunitare in sistemul colaborarii nationale” ca este
    pentru prima oara dupa opt ani, cand, alaturi de FIDESZ, maghiarii
    pot relua lupta pentru autonomie. El l-a citat pe “premierul
    natiunii”, Orban Viktor, care a chemat maghiarimea la unitate.
    “Premierul natiunii, Orban Viktor, a declarat ca suntem impreuna
    pentru ca ne leaga autonomia, autodefinirea si sangele natiunii,
    iar eu sunt in deplin acord cu el”, a spus Tokes. El a vorbit apoi
    despre formarea Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, cadru
    institutionalizat pentru lupta in vederea obtinerii autonomiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro