Tag: sectorul public

  • Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”

    Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.

    „Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.

    „E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”

    Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

    „De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

    De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

    „În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”

    Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.

    „Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”

    Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei

    România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

    În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.

    „Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

    O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”

    Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

    Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.

    „În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

    Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

    „De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

    Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

    „Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”

  • Senator USR: Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor în sectorul public. Documentul pe care l-ar fi trimis Eugen Teodorovici către toate instituţiille

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, ar fi trimis o notificare către toate instituţiile publice din ţară prin care semnalează că bugetul nu acoperă plata integrală a salariilor din sectorul public pentru trimestrul IV, şi le cere acestora reducerea numărului de angajaţi şi reducerea salariilor, potrivit unui document publicat pe Facebook de senatorul USR Vlad Alexandrescu.

    „Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor din sectorul public. Măsurile fiscale şi economice inconştiente adoptate de către guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani, sub oblăduirea infractorilor Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, au creat o criză bugetară majoră. Cheltuielile sunt în creştere, iar veniturile nu reuşesc să ţină pasul. Promisiunile electorale populiste şi măsurile fiscale care avantajează companiile şi instituţiile camarilei politice de la Bucureşti şi ale baronilor din teritoriu riscă să creeze un colaps bugetar în toamnă. În faţa unei astfel de crize, Orlando Teodorovici a trimis tuturor instituţiilor publice din ţară, inclusiv instituţiilor de cultură şi a institutelor de cercetare, o notificare prin care cere, în mod expres, <<reducerea numărului de angajaţi şi/sau reducerea cuantumului unor drepturi salariale>>”, scrie Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii din guvernul Cioloş.

    Mai mult, în documentul semnat de Eugen Orlando Teodorovici, şi adresat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se menţionează că Ministerul Finanţelor publice nu poate fi de acord cu majorarea cheltuielilor de personal deoarece ar afecta cheltuielile de investiţii.

    „Precizăm că Ministerul Finanţelor Publice nu poate fi de acorc cu majorarea cheltuielilor de personal cu ocazia rectificărilor bugetare întrucât acest lucru s-ar putea realiza numai cu afectarea procesului investiţional (reducerea cheltuielilor de investiţii)”, se arată în documentul citat.

    Senatorul USR notează că se cere „o austeritate cruntă” pentru a susţine un buget „fantasmagoric”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Senator USR: Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor în sectorul public. Documentul pe care l-ar fi trimis Eugen Teodorovici către toate instituţiille

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, ar fi trimis o notificare către toate instituţiile publice din ţară prin care semnalează că bugetul nu acoperă plata integrală a salariilor din sectorul public pentru trimestrul IV, şi le cere acestora reducerea numărului de angajaţi şi reducerea salariilor, potrivit unui document publicat pe Facebook de senatorul USR Vlad Alexandrescu.

    „Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor din sectorul public. Măsurile fiscale şi economice inconştiente adoptate de către guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani, sub oblăduirea infractorilor Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, au creat o criză bugetară majoră. Cheltuielile sunt în creştere, iar veniturile nu reuşesc să ţină pasul. Promisiunile electorale populiste şi măsurile fiscale care avantajează companiile şi instituţiile camarilei politice de la Bucureşti şi ale baronilor din teritoriu riscă să creeze un colaps bugetar în toamnă. În faţa unei astfel de crize, Orlando Teodorovici a trimis tuturor instituţiilor publice din ţară, inclusiv instituţiilor de cultură şi a institutelor de cercetare, o notificare prin care cere, în mod expres, <<reducerea numărului de angajaţi şi/sau reducerea cuantumului unor drepturi salariale>>”, scrie Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii din guvernul Cioloş.

    Mai mult, în documentul semnat de Eugen Orlando Teodorovici, şi adresat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se menţionează că Ministerul Finanţelor publice nu poate fi de acord cu majorarea cheltuielilor de personal deoarece ar afecta cheltuielile de investiţii.

    „Precizăm că Ministerul Finanţelor Publice nu poate fi de acorc cu majorarea cheltuielilor de personal cu ocazia rectificărilor bugetare întrucât acest lucru s-ar putea realiza numai cu afectarea procesului investiţional (reducerea cheltuielilor de investiţii)”, se arată în documentul citat.

    Senatorul USR notează că se cere „o austeritate cruntă” pentru a susţine un buget „fantasmagoric”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Câţi oameni lucrează la stat în România şi cu cât a crescut numărul lor de la începutul anului şi până acum

    Numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut în prima jumătate a anului acesta cu aproape 10.000, ajungând ca în luna iunie 2018 să lu­creze aproape 1,22 milioane de per­soane în sectorul public, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Companiile se REVOLTĂ: Tot mai mulţi angajaţi pleacă în sectorul public

    Numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut în prima jumătate a anului acesta cu aproape 10.000, ajungând ca în luna iunie 2018 să lu­creze aproape 1,22 milioane de per­soane în sectorul public, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CE menţine prognoza de 4,5% pentru creşterea PIB în România şi riscul de deficit excesiv în 2018

    Pentru anul 2019, prognoza CE de creştere economică pentru România a fost revizuită în jos, de la 4% în varianta de iarnă a prognozei (publicată în februarie) la 3,9% în varianta actuală.

    „Se estimează că creşterea PIB-ului real va încetini în 2018, dar va rămâne robustă. Piaţa muncii se aşteaptă să rămână rigidă pe parcursul orizontului de prognoză. Inflaţia a crescut la sfârşitul anului 2017 şi prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019. Se preconizează că deficitul bugetar va creşte semnificativ, în mare parte din cauza majorărilor salariale din sectorul public”, notează autorii prognozei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE vrea să investească 24 de mld dolari în inteligenţa artificială până la sfârşitul lui 2020

    Vicepreşedinte Comisiei Europene pentru piaţa unică digitală, Andrus Ansip, a declarat că Executivul UE îşi va majora investiţiile în cercetare şi dezvoltare cu 1,8 miliarde de dolari, sperând să obţină şi 3 miliarde de dolari din fondurile publice şi private.

    Ansip consideră că UE trebuie să recupereze, citând un studiu conform căruia UE a investit 4 miliarde de dolari în inteligenţă artificială, în anul 2016, comparativ cu Asia, care a investit 12 de miliarde de dolari şi SUA care a investit 23 de miliarde de dolari.

    Inteligenţa artificială este deja utilizată în domeniul roboticii, al sănătăţii şi fabricaţiei.

  • Aproape o treime dintre zboruri au fost anulate în Franţa, pe fondul grevei din sectorul public

    Conducerea aviaţiei civile naţionale a anunţat că toate companiile aeriene au fost nevoite să-şi reducă zborurile cu 30% pe majoritatea aeroporturilor, inclusiv Paris Charles de Gaulle, Paris Orly, Beauvais, Nisa şi Marsilia.

    Air France a precizat că va efectua toate zborurile de lungă distanţă de pe cele două aeroporturi din Paris, însă va opera doar 75% dintre zborurile pe distanţe scurte şi medii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro