BusinessMagazin

Tag: sectorul constructiilor

  • Pe hârtie, România este plină de proiecte, dar realitatea este alta: Veriga slaba din economie, sectorul construcţiilor, este la al treilea an consecutiv de scădere

    În ultimii zece ani, lucrările de construcţii au consemnat doar doi ani de creştere, ceilalţi opt fiind de scădere, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cea mai mare cădere a suferit-o anul trecut sectorul rezidenţial, cu o scădere de 23,6%.
     
    De la o pondere cu două cifre în PIB înainte de criză, sectorul construcţiilor s-a diminuat până spre 5% din Produsul Intern Brut, în ultimii ani.
     
    Dacă, în ultimii ani, sectorul a fost tras în jos de lipsa lucrărilor inginereşti (lucrările mari de infrastructură de care se ocupă statul), anul trecut a venit rândul sectorului rezidenţial să însemne „piatra de moară“ de gâtul sectorului construcţiilor.
     

  • Vitacom Electronics: sectorul construcţiilor susţine creşterea pieţei de electro-retail din Iaşi

    Această creştere a influenţat pozitiv afacerile Vitacom Electronics din regiune, compania înregistrând în 2017 un volum al vânzărilor de aproximativ 8.500 de produse comercializate, peste 50% dintre acestea adresându-se segmentului rezidenţial. Cele mai mari vânzări s-au înregistrat pe partea de conectică, iluminat, securitate, smart living şi timp liber. O cerere foarte mare a fost raportată pentru camerele video de supraveghere. Creşterea volumelor din vânzări a coincis cu sezonul construcţiilor, fără a exclude lunile octombrie şi noiembrie, atunci când noile locuinţe au fost date spre folosinţă.

    Pentru anul 2018, Vitacom Electronics vizează o creştere de cel puţin 20% a volumelor pentru reprezentanţa din Iaşi, respectiv peste 10.000 de articole şi produse comercializate. Obiectivul companiei este ca peste 50% din acest volum să fie reprezentat de produsele pentru segmentul rezidenţial, în linie cu rezutatele din 2017.

  • România a înregistrat în decembrie cea mai mare rată de creştere a construcţiilor din Europa

    În ansambul uniunii, creşterea faţă de noiembrie 2017 a fost de 0,6%.

    Faţă de decembrie 2016, creşterea sectorului în UE este de 0,5%. În perioada menţionată cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria, cu 35%, Slovenia cu 21,2% şi Polonia, cu 18,3%, iar cele mai mari scăderi în Spania, cu 13,4% şi Bulgaria, cu 4,1%.

  • România se îndreaptă către o nouă criză. Peste 3.000 de firme de construcţii au închis porţile anul acesta

    Piaţa construcţiilor din România se îndreaptă cu paşi repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul românilor la credite, avertizează analiştii de la KeysFin, într-un studiu privind situaţia de pe piaţa de profil din România. Efectele vor fi resimţite la nivel general, în economie, pentru că sectorul construcţiilor angrenează un număr semnificativ de afaceri conexe. Efectul instabilităţii creditării au afectat puternic şi sectorul construcţiilor: peste 3.000 de firme au închis porţile în primele luni ale acestui an.

    Mai exact, 3146 de societăţi care activează în domeniul construcţiilor au fost declarate inactive în primele şase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent.

    Numărul companiilor care activează în domeniu a scăzut şi el, drastic, cu peste 3.800 de firme, de la 35.208 în 2015 la 31.334 în primele şase luni din 2016. Spre comparaţie, în 2010 erau înregistrate 33.857 de firme de construcţii.

        „Datele sunt relevante privind situaţia din sectorul construcţiilor, mai ales în domeniul rezidenţial, unde mare parte dintre şantiere au intrat în conservare, pe fondul blocajului finanţării. Legea dării în plată şi dificultăţile înregistrate de Programul Prima Casă au făcut ca băncile să îşi revizuiască politicile de acordare a creditelor, iar rezultatele s-au văzut în nivelul tot mai scăzut de contractare a locuinţelor noi”, spun analiştii de la KeysFin.

    Şi numărul autorizaţiilor de construcţii a scăzut semnificativ faţă de anii trecuţi. Dacă în 2014, la nivelul lunii iulie erau înregistrate 26.038 autorizaţii, iar în 2015 erau raportate 26.393, în acest an, numărul acestora a scăzut cu 728, la 25.665 de autorizaţii.

    În aceste condiţii, firmele de construcţii au fost nevoite să reducă activitatea şi inclusiv personalul. Astfel s-a ajuns ca numărul mediu al angajaţilor să coboare în acest an la 156.257 salariaţi, faţă de 163.306 în 2015 şi 170.653 cât erau în 2010. Faţă de anul 2011, forţa de muncă din acest domeniu a scăzut cu 34.291 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Asociaţia Română de Factoring: “În 2014 construcţiile au accesat cea mai mare parte a finanţărilor de tip factoring, în valoare de peste 520 milioane de euro”

    “Luând în considerare evoluţia faţă de 2013, când construcţiile au reprezentat 32,8% din totalul operaţiunilor de factoring intern, ponderea de doar 23,82% de anul trecut vine pe fondul scăderii investiţiilor publice si a marilor proiecte de dezvoltare şi infrastructură. In acest context, multe firme din constructii si-au redus activitatea si personalul, au intrat in somaj tehnic sau chiar insolventa, pe acest sector, rata de neporformanta situandu-se la aproximativ 28-30% (cf BNR). Datorită specificului sau direct dependent de mersul afacerilor, putem spune că, în general, evoluţia factoringului este o oglindă fidelă a felului în care funcţionează si a etapelor prin care trec diferitele sectoare ale economiei. Iar acest lucru se vede foarte bine şi în domeniul construcţiilor care a raportat contracţii consistente în 2014 faţă de 2013. Totuşi domeniul reprezintă un potenţial imens pentru finanţări prin factoring, atat in zona privata, cat si în zona contractelor cu statul, cu conditia ca termenele si conditiile de plată contractuale sa fie respectate”, explică Bogdan Roşu.

    După sectorul construcţiilor, o pondere importantă din totalul operaţiunilor de factoring a obţinut-o domeniul FMCG, urmat de auto&echipamente (11,74%) şi agricultură&produse alimentare (10,29%). În 2013 ponderea FMCG în totalul operaţiunilor de factoring a fost de 12,3%, în timp ce domeniile auto&echipamente au înregistrat  12,1%, iar sectoarelor agricultură&produse alimentare de 9,4%. “În a doua parte a anului 2014 am înregistrat un uşor reviriment al consumului pe baza creşterii încrederii populaţiei, dar şi a deblocării unor disponibilităţi financiare, mai ales în sectorul bugetar. Toate acestea se reflectă cel mai bine în creşterile parametrilor care măsoară evoluţia factoringului în FMCG”, mai adaugă Bogdan Roşu.

    Studiul realizat de ARF are la bază informaţii furnizate de membrii asociaţiei (Access Financial Services IFN, Banca Comerciala Romana S.A., Banca Transilvania S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank S.A., Raiffeisen Bank S.A, Romfactor S.R.L., Unicredit Tiriac Bank S.A.), precum şi de la alte instituţii financiare non-membre.

    Factoringul este o operaţiune financiară care are la bază un contract încheiat între o parte (Furnizor) şi o altă parte (Factor), în baza căruia Furnizorul cesionează Factorului creanţele rezultate din contracte de vânzare bunuri/prestari servicii, încheiate între Furnizor şi partenerii săi (Debitori). Pe baza acestui contract, Factorul va finanţa Furnizorul, prin plata în avans a creanţelor cesionate, ocupând-se ulterior, în nume propriu, de administrarea creanţelor cesionate şi de colectarea lor.

  • Construcţiile în 2014: investiţii publice mai puţine, fuziuni şi achiziţii pe bandă rulantă

    Industria locală a construcţiilor a stat anul acesta sub semnul reducerii drastice a investiţiilor publice, ca urmare a încercării guvernului de a realiza un deficit bugetar cât mai mic. După ce în perioada 2009-2013 piaţa construcţiilor consemnase unul dintre cele mai puternice declinuri din economie, de circa 40%, anul acesta scăderile au continuat să afecteze un sector care dă de lucru pentru peste 300.000 de angajaţi.

    Astfel, în primele 10 luni ale acestui an lucrările de construcţii au consemnat un minus de aproape 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai importantă scădere fiind în zona construcţiilor inginereşti (de infrastructură), care s-au redus cu circa 27%, pe fondul unei micşorări masive a investiţiilor de stat.

    Situaţia pieţei construcţiilor este cu atât mai dramatică cu cât din 2009 până anul trecut sectorul deja fusese afectat de o scădere de 40%, ajungând la o valoare de 9,6 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). De altfel, sectorul construcţiilor, altădată un motor de creştere economică, a ajuns să aibă un impact negativ, de -0,2%, la avansul PIB din primele nouă luni ale anului, de 2,8%. În acest context, o serie de firme din sectorul construcţiilor se confruntă cu probleme. Numai anul acesta au intrat în incapacitate de plată companii de construcţii de anvergură, precum Tehnologica Radion (controlată de Theodor Berna) şi Vega 93 (Corneliu Istrate).

    Dincolo de scăderea investiţiilor publice, care i-a lăsat pe jucătorii din construcţii dependenţi preponderent de proiectele private, anul 2014 a însemnat şi o reconfigurare a pieţei din perspectiva tranzacţiilor. Cea mai importantă veste a fost anunţul fuziunii dintre giganţii cimentului, elveţienii de la Holcim şi francezii de la Lafarge, care va afecta în mod direct şi piaţa locală. Astfel, francezii sunt nevoiţi să-şi vândă activele din România, printre care şi două fabrici de ciment, în contextul în care odată cu tranzacţia noua entitate ar fi avut o poziţie dominantă în România, controlând peste jumătate din piaţa cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual.

    Alte tranzacţii care şi-au pus amprenta asupra pieţei construcţiilor de anul acesta au fost preluarea producătorului german de profile PVC Gealan de către nemţii de la VEKA, care activează în acelaşi domeniu, precum şi intrarea fondului de investiţii Asia Debt Management Capital (ADM Capital) din Hong Kong în acţionariatul producătorului de cărămizi Ceramica Iaşi. Aceasta a fost de altfel şi prima investiţie a unui fond de investiţii asiatic pe piaţa locală. De asemenea, o efervescenţă a putut fi observată şi în zona bricolajului, de la preluarea magazinelor nemţeşti Praktiker de către omul de afaceri turc Omer Susli până la închiderea unităţilor Obi sau apariţia unui nou brand şi concept – Brico Depôt – care a înlocuit magazinele Bricostore.

    O veste care a marcat piaţa de materiale de construcţii pe final de an a fost cea prin care Ruukki România, parte a furnizorului finlandez de soluţii metalice Ruukki Construction, anunţa că va opri în această iarnă producţia fabricii pe care o deţine în Bolintin-Deal, lângă Bucureşti, deschisă în 2008 şi care a atras investiţii de peste 35 de milioane de euro. Această măsură include şi disponibilizarea a 110 angajaţi.

    Dincolo de veştile mai bune sau mai puţin bune de anul acesta, cert este că singurele domenii unde lucrurile s-au mai mişcat în 2014 au fost rezidenţialul şi birourile, semn că proiectele private dau semne de revenire.

  • Plus 24% pentru AdePlast în primele nouă luni

    Din estimările AdePlast reiese că sectorul construcţiilor în ansamblul său s-a contractat cu câteva puncte procentuale în cele 9 luni din 2014. „Pentru ca piaţa noastră să iasă la sfârşit de an măcar la nivelul lui 2013 ar trebui să avem un ultim trimestru extraordinar, lucru însă greu de imaginat. Oricum, piaţa s-a susţinut din investiţii private şi din renovări,” declară Marcel Bărbuţ.

    AdePlast a reuşit creşterea de 24 de procente la 9 luni după ce la începutul anului a putut folosi integral investiţiile sale din ultimii ani în fabricile de producţie de vopsea, polistiren expandat şi extrudat şi mortare uscate. „Într-o piaţă în care preţul este singurul criteriu de alegere a unui produs, să reuşeşti să creşti fără campanii de reduceri permanente şi fără a-ţi afecta profitabilitatea, înseamnă că poţi să oferi acel preţ. Asta nu e de mirare dacă ne gândim că de la începutul crizei AdePlast a investit permanent în tehnologie şi în tehnologia cea mai noua la momentul contractării lucrării”, susţine Marcel Bărbuţ.

    „Cu toţii ştim că România are nevoie de investiţii pentru a nu cădea în recesiune economică, ştim că trebuie să ieşim la export cu marfa noastră ca să aducem valoare adăugată economiei, iar mediul privat se pare că asta încearcă să facă. Însă lipsa aproape totală a investiţiilor publice a tras puternic în jos sectorul construcţiilor şi economia în ansamblul ei în cele noua luni scurse din 2014,” declară antreprenorul.

    AdePlast a punctat în 2014 pe Divizia de Vopsele datorită gamelor noi pe care le-a adăugat în ofertă. „Acum contăm serios pe piaţa de vopsele şi cu alte produse, cum ar fi lacurile şi grundurile pentru lemn şi metal, pe lângă deja clasica vopsea lavabilă şi tencuielile structurate. Vom depăşi businessul de anul trecut pe această zonă” declară Marcel Bărbuţ.

    O altă sursă de creştere la 9 luni este şi  exportul, cu o cifră de afaceri de aproximativ 2,6 milioane de euro. „AdePlast a reuşit să pătrundă în vest până în Belgia, prin Ungaria, Austria şi Germania, la sud mergem şi în Grecia, dar avem deja o prezenţă buna în Bulgaria, iar în est suntem prezenţi în Moldova. Aşteptăm cu mare interes aşezarea pe un făgaş normal a situaţiei în Ucraina şi vom începe vindem şi acolo,” adaugă Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

     

  • Previziuni 2014. Garanti Bank: Creştere economică mai scăzută, inflaţie la minim istoric şi redresarea sectorului construcţiilor

    În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta va atinge un nivel minim istoric de aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, dar va creşte în a doua parte a anului până la 3,5%. Factorii care vor putea influenţa semnificativ dinamica inflaţiei în 2014 sunt măsurile anunţate de liberalizare a preţurilor la energie (creştere de aproximativ 10%) şi gaze (creştere de aproximativ 8%), dar şi indexarea accizelor cu 4,77% începând din ianuarie 2014 şi creşterea accizelor la carburanţi (preţul final crescut cu 5,5%, cu un impact asupra inflaţiei de 0,5 puncte procentuale).

    Analiştii băncii cred că BNR va continua relaxarea politicii monetare cu încă două scăderi ale dobânzii cheie. Astfel, se aşteaptă că aceasta va atinge 3,5% până la finalului primului trimestru al anului 2014. “Odată cu scăderea inflaţiei creşte puterea de cumpărare, iar finanţarea în lei devine mai atractivă, respectiv mai ieftină. Aceşti factori, împreună cu creşterea salariilor reale, reprezintă un impuls pentru îmbunătăţirea cererii şi consumului intern pe piaţa locală în 2014”, spune Rozalia Pal, economist-şef GarantiBank.

    De asemenea, în 2014 este aşteptată o relansare a investiţiilor publice şi private, redresarea venind pe fondul accelerării absorbţiei de fonduri europene şi a reluării de proiecte de infrastructură. “Odată cu revigorarea economiei, ne aşteptăm ca şi şomajul să scadă treptat, până la o medie anuală de 7%. Impulsul ar putea veni şi din sectorul industrial, care a avut un parcurs foarte bun în 2013 şi ne aşteptăm ca producţia să se menţină la acelaşi nivel”, a adăugat Pal.

    Un alt semn pozitiv din piaţă este legat de redresarea segmentului construcţiilor, unde este aşteptată o creştere cu 3,3% în 2014, deşi performanţele în 2013 au fost sub aşteptări. Sectorul beneficiază şi de proiectele europene de infrastructură deblocate la sfârşitul lunii iunie.
    Sectorul privat ar putea beneficia şi de o schimbare importantă în legislaţie, şi anume propunerea Guvernului de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale. Această măsură ar putea creşte competitivitatea companiilor locale şi ar putea reprezenta, de asemenea, un stimulent pentru relansarea investiţiilor străine.
    În raportul citat, GarantiBank estimează şi evoluţia cursului valutar EUR/RON, care este aşteptat să se stabilizeze la 4,45 până la sfârşitul anului 2013 şi să se deprecieze spre 4,55 în 2014, în special din cauza fluxurilor de capital pe termen scurt, determinate de evenimente internaţionale.