BusinessMagazin

Tag: sectorul bancar

  • Sectorul bancar global este în pragul a celui mai masiv val de concedieri după cel din 2015

    Băncile din întreaga lume dezvăluie cea mai mare rundă de concedieri din ultimii patru ani, o măsură necesară pentru reducerea costurilor, adaptarea la încetinirea economiei şi la avansul tehnologiei digitale. În acest an, peste 50 de bănci au anunţat planuri de a tăia, cumulat, 77.780 de locuri de muncă, cea mai mare valoare după cea de 91.448 din 2015, potrivit unor date ale companiilor şi sindicatelor citate de Bloomberg. Băncile din Europa, care se confruntă cu sarcina adăugată a ratelor dobânzilor negative în anii următori, reprezintă aproape 82% din totalul celor care concediază.

    Concedierile din 2019 aduc totalul din ultimii şase ani la peste 425.000 de posturi. Morgan Stanley este cea mai recentă instituţie financiară care face un efort de eficientizare la finalul anului, reducând aproximativ 1.500 de locuri de muncă, potrivit surselor citate de Bloomberg. Directorul executiv al companiei, James Gorman, a declarat că tăierile reprezintă aproximativ 2% din forţa de muncă a băncii.

    Cifrele din acest an subliniază şi slăbiciunea băncilor europene, întrucât economia orientată la export a regiunii se confruntă cu litigii comerciale internaţionale, în timp ce ratele dobânzilor negative consumă în continuare veniturile din împrumuturi. Spre deosebire de S.U.A., în care programele guvernamentale şi ratele în creştere au ajutat creditorii să îşi revină rapid după criza financiară, băncile din Europa încă se luptă să-şi recâştige poziţia. Multe concediază personal şi vând afaceri pentru a îşi creşte profitabilitatea.

    Cel mai mare creditor din Germania ocupă primul loc în lista concedierilor planificate. Deutsche Bank intenţionează să concedieze 18.000 de angajaţi până în 2022, deoarece se retrage dintr-o mare parte a activităţii sale bancare de investiţii. Ţara de origine a creditorului este cea mai fragmentată piaţă bancară din Europa şi printre cele mai expuse la ratele dobânzilor negative, deoarece creditorii deţin mai multe depozite decât concurenţii din străinătate.

    Cele mai mari reduceri de personal din sectorul bancar din Europa sunt anunţate de zece bănci: Deutsche Bank – 18.000 persoane concediate, UniCredit – 8.000, Santander – 5.400, Commerzbank – 4.300, HSBC – 4.000, Barclays – 3.000, Alfa-Bank JSC – 3.000, KBC – 2.100, SocGen – 2.100 şi Caixabank – 2.000 de concedieri anunţate, conform Bloomberg.

  • Valoarea activelor bancare a ajuns după primele nouă luni ale anului la maxime istorice, de 472,9 mld.lei

    Valoarea activelor din sectorul bancar a ajuns după primele nouă luni ale anului la maxime istorice, de 472,9 miliarde lei, cu 6,2% peste perioada similară din 2018 şi cu 4,8% mai mare decât nivelul de la începutul anului curent, arată datele publicate de BNR.

    ”Evoluţia activelor a fost influenţată de climatul pozitiv din piaţa creditului şi de declinul costurilor de finanţare ale statului.  Pe de altă parte, profitul net agregat s-a diminuat cu 13,2% an/an la 5 miliarde lei (anualizat) în primele nouă luni din 2019, dinamică influenţată şi de măsurile privind taxarea activelor bancare”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Sectorul bancar local, pe care sunt active 34 de bănci, din care şapte sucursale ale unor instituţii financiare străine, a încheiat T3 cu o rată a creditelor neperformante de 4,58%, faţă de 5,56% în septembrie 2018, apropiată de minimele din 2009.

    ”Performanţa financiară a sectorului bancar va fi influenţată de ajustările specifice finalului ciclului economic post-criză şi de implementarea Revoluţiei Digitale în trimestrele următoare”, a mai spus Rădulescu.

    Potrivit BNR, raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase era la 74,76%.

    Anul trecut, sectorul bancar a raportat un un profit excep­ţional, de peste 7 mld. lei.

     

  • Roboţii vor înlocui aproximativ 200.000 de angajaţi din sectorul bancar în următorii 10 ani doar în Statele Unite

    Progresele tehnologice şi răspândirea automatizărilor vor genera în cea mai mare reducere a numărului de angajaţi înregistrată vreodată de industria bancară americană, conform unui studiu Wells Fargo & Co, citat de Bloomberg.

    Companiile din industria financiară cheltuie anual circa 150 de miliarde de dolari în dezvoltarea noilor tehnologii, mai mult decât orice altă industrie.

    Scopul investiţiilor masive derulate de grupurile financiare este de a-şi reduce costurile pe termen lung, în contextul în care, în prezent, jumătate din cheltuielile unei bănci sunt reprezentate de remuneraţiile angajaţilor.

    Angajaţii care urmează să fie afectaţi vor fi atât cei din back office şi sucursale, cât şi cei din call center şi corporate, astfel încât numărul celor afectaţi de concedieri poate varia între 20% şi 33% din totalul angajaţilor. Joburile din tech, vânzări şi consultanţă vor avea cel mai puţin de suferit.

    „Vor fi schimbări dramatice în punctele de lucru cu publicul, atât interne, cât şi externe. (…) Vedem deja semne de schimbare în ceea ce priveşte chatboţii. Unii oameni nu au idee că discută cu un robot IA pentru că tot ce fac este să răspună la întrebări”, spune Michael Tang, unul dintre consultanţii principali în serviciile de inovare financiară la nivel global, în studiul realizat pentru Wells Fargo.

    Analistul veteran Mike Mayo s-a alăturat şefilor de bănci şi firmelor de consultanţă care încearcă să prezică reduceri masive de personal în industria bancară în toiul procesului de automatizare. Bancherii şi comercianţii sunt, din punct de vedere istoric, cele mai valoroase active ale firmelor de finanţe, iar numărul acestora urmează să se reducă cu aproape o treime, odată cu progresele robotizării, declara McKinsey & Co în luna mai.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Italienii de la UniCredit vor plăti o amendă de 1,3 miliarde dolari pentru că nu au respectat sancţiunile impuse Iranului

    Divizia germană a gigantului italian UniCredit a pledat vinovată în faţa acuzaţiilor aduse de SUA potrivit cărora ar fi permis clienţilor iranieni să desfăşoare tranzacţii prin sistemele lor, încălcând astfel sancţiunile impuse de americani Iranului, potrivit Bloomberg.

    Banca va plăti 1,3 miliarde de dolari ca parte a unei înţelegeri semnate cu mai multe autorităţi americane.

    Mai mult, divizia din Germania, HypoVereinsbank, va pleda vinovată în cadrul unui proces din Manhattan unde este acuzată la nivel statal că ar fi încălcat regulile cu privire la gestionarea documentaţiei bancare.

    Acest acord încheie un caz în care grupul italian este implicat încă din 2011, ceea ce îl încurajează pe EO-ul Jean-Pierre Mustiere care încearcă să îndrepte banca spre creştere după finalizarea unui plan de restructurare.

    Plata amenzii este acoperită în totalitate de provizioane, iar câştigurile pe primul trimestru se vor îmbunătăţi cu circa 300 milioane euro după ce fondurile de penalizare vor fi eliberate, transmite UniCredit.

     

     

  • Povestea omului care, după ce a făcut carieră în domeniul bancar, se mută în sectorul care face concurenţă din ce în ce mai mult băncilor

    Din poziţia de cofondator şi CEO al companiei Optimus Fintech, Sorin Mititelu spune că businessul de retail pe piaţa financiară este în transformare, iar acest segment va fi supus presiunilor şi concurenţei datorită tehnologiei, băncile urmând să piardă o parte din business.
    „Viitorul băncilor este plin de provocări. Nu numai că se concurează între ele, dar au parte şi de o competiţie care se adresează aceluiaşi segment ţintă, cu alte produse şi servicii decât sunt obişnuite băncile să ofere. Retailul va fi supus presiunilor, concurenţei datorită tehnologiei. Businessul de retail pe piaţa financiară este în transformare. Băncile vor pierde o parte din business“.
    Fintech-urile devin un competitor al băncilor, fiind mai aproape de nevoile clienţilor, având în vedere că vând şi un serviciu de consultanţă financiară, apreciază Mititelu.

    „Prin poziţionarea alături de clienţi, fintech-urile reuşesc să scoată din joc clasicii intermediari – băncile. Băncile au un singur model de business. Rămâne de văzut dacă băncile vor intra în contact cu fintech-urile sau vor rămâne simpli contabili. Fintech-urile obligă băncile să se ducă mai mult spre clienţi şi din punctul de vedere al preţului şi din punctul de vedere al consistenţei produsului oferit.“
    Cele două modele – credite de retail clasic şi fintech – vor merge împreună o perioadă, însă în timp fintech-urile vor „lua o bucată semnificativă din creditele de retail“,susţine Mititelu.

    O schimbare radicală apărută în ultimii ani este intrarea în sfera serviciilor bancare a unor jucători „netradiţionali“ cum ar fi marile platforme online sau operatorii de telecom. De exemplu, grupul francez Orange, liderul pieţei locale de telecom, a intrat pe segmentul transferurilor de bani cu serviciul Orange Money; gigantul francez vrea să aibă şi propria bancă.
    Absolvent al Academiei de Studii Economice, Sorin Mititelu are o experienţă de circa 20 de ani în sistemul financiar, din care mai mult de un deceniu în banking, în special la BCR.
    El a ajuns la BCR în 1999, pe poziţia de manager de sucursală, după falimentul Bancorex pentru care a lucrat timp de şase ani.
    Din anul 1999, Sorin Mititelu a ocupat diverse poziţii de conducere la nivelul sucursalelor şi la nivel central în cadrul BCR, cu o întrerupere de doi ani între 2005 şi 2007 – când a fost şeful diviziei de retail la Banca Românească. În 2007, Mititelu a revenit la BCR, unde a deţinut până în 2013 poziţia de director executiv al Direcţiei Managementul Segmentelor Retail, fiind responsabil cu strategii de business pentru persoane fizice.
    Când era la BCR, în 2012, Sorin Mititelu susţinea necesitatea restructurării băncilor şi importanţa digitalizării, anticipând că băncile vor accelera procesul de reducere a costurilor prin închideri de sucursale şi concedieri, în condiţiile în care reţelele sunt supradimensionate. El mai spunea că modelul de business al băncilor trebuie orientat tot mai clar către canalele alternative (internet şi phone banking). Mititelu susţinea atunci că pentru o bancă universală retailul rămâne baza afacerilor în condiţiile în care marja de câştig ridicată îl plasează peste celelalte tipuri de business: corporate sau întreprinderi mici şi mijlocii.
    Înainte de a fonda compania Optimus Fintech, Mititelu a condus BCR Asigurări de Viaţă (companie controlată de asigurătorul austriac Vienna Insurance Group – VIG), din 2014 şi până la jumătatea anului 2017. El a preluat conducerea BCR Asigurări de Viaţă când compania era pe pierdere şi în cei trei ani şi jumătate de mandat a reuşit să o aducă pe profit şi pe podium în clasamentul asigurătorilor de viaţă.

  • Cum se schimbă meseria de bancher

    ”Căutând pe Google imagini cu un bancher din secolul trecut, vei găsi pe cineva cu un stilou, cărţi mari şi care stă aplecat asupra unor foi pline de calcule. Într-o anumită măsură, oamenii tot asta îşi imaginează şi azi când se gândesc la bancheri“, spune François Bloch. ”Chiar dacă în anumite zone imaginea încă există, în altele se schimbă şi cred că se va schimba peste tot. Prin urmare, una din ideile noastre e aceea de a schimba această percepţie – nu doar în România, pentru că e valabil peste tot. De ce e nevoie de acest lucru? Pentru că imaginea e ceva ce folosim în comunicarea cu clienţii, dar e şi ceea ce folosim pentru a atrage talente. Şi e dificil să atragi oameni buni dacă ei percep banca aşa cum sunt imaginile acelea de pe Google.“

    El nu vorbeşte însă doar de proiectarea unei imagini diferite, ci de operarea unor schimbări interne şi de explicarea, către publicul larg, a faptului că banca s-a schimbat. Bankingul e un segment extrem de atractiv, spune francezul, dar lumea nu ştie asta.

    ”Atunci când vorbim de schimbări aduse de tehnologie sistemului bancar, de multe ori ne referim la lucrurile vizibile pentru clienţi. Cel mai bun exemplu e al operaţiunilor pe care astăzi le poţi efectua pe smartphone; când te uiţi la banca de acum zece ani, trebuia să mergi la o sucursală de fiecare dată când trebuia să realizezi o tranzacţie; chiar dacă afară ploua sau ningea, trebuia să mergi până acolo, să stai la coadă şi să vorbeşti apoi cu un reprezentant. Acesta a fost timp de 150 de ani modelul în sistemul bancar“, explică CEO-ul BRD.

    Pe de altă parte, remarcă el, şi tipurile de tranzacţii pe care le poţi derula astăzi sunt mult mai complexe; toate acestea au schimbat în mod fundamental relaţia dintre clienţi şi bancă.

    Există apoi şi schimbările care nu sunt vizibile – cele legate procesele din back-office. Acestea au fost generate de două fenomene: creşterea numărului de tranzacţii în ultimii 20 de ani şi nevoia unui grad mai ridicat de securitate. Prin urmare, era imperativ ca băncile să automatizeze o parte din procesele interne, spune Bloch. El vorbeşte şi de un al treilea motiv, respectiv nevoia clienţilor de a se asigura că tranzacţia a fost dusă la bun sfârşit – un soi de feedback din partea băncii: ”Da, dle client, am primit cererea dvs. de a plăti factura la curent, am efectuat plata, acesta este rezultatul pe care îl puteţi vedea şi în cont“.

    Pentru a putea pune la dispoziţia clienţilor astfel de aplicaţii, a trebuit mai întâi ca procesele din back-office să fie schimbate. ”Sigur că am fost ajutaţi în acest sens şi de dezvoltarea tehnologică; folosim astăzi unelte de dezvoltare sau metode care nu existau în urmă cu 20 de ani, de pildă noi limbaje de programare. Din cauza acestora, avem posibilitatea să facem lucruri pe care nu le puteam face înainte“, spune francezul.

    Tehnologii precum blockchain sunt urmărite cu atenţie, spune CEO-ul BRD, explicând că în cadrul băncii există o echipă dedicată inovaţiei care urmăreşte constant piaţa pentru a înţelege noile tehnologii. Ulterior, oamenii din echipă lucrează alături de cei din alte departamente, încercând să-şi imagineze cum putem aplica aceste noi tehnologii în cadrul băncii. ”Chiar dacă vorbim de o tehnologie care nu a fost dezvoltată pentru sectorul bancar, încercăm să vedem cum poate fi aplicată şi ce beneficii ne-ar putea aduce nouă sau clienţilor noştri. Dacă ajungem la concluzia că o tehnologie ar putea funcţiona, încercăm să pornim un program pilot asociindu-ne uneori cu universităţi în acest sens, pentru că ne place să implicăm comunitatea din jurul nostru şi pentru că poate fi o experienţă foarte bună şi pentru studenţi. Trecem apoi la faza de testare şi dacă tehnologia funcţionează, atunci ea intră în faza de producţie pentru clienţi“, explică François Bloch.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016, apropiat de cel raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă, potrivit ZF.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Cum se va schimba sectorul bancar?

    Atunci când vine vorba de modul în care sistemul financiar evoluează şi de schimbările care vor apărea, François Bloch identifică două direcţii principale. În primul rând, pătrunderea în sistem a altor instituţii în afară de bănci: ”Vedem mulţi actori care pătrund în acest sistem bancar, aşa cum sunt fintech-urile (fintech sau financial technology descrie o inovaţie menită să vină în completarea metodelor tradiţionale de livrare a unor servicii financiare; în ultimii ani, termenul a fost folosit pentru a descrie companii ce folosesc tehnologii inovatoare în sectorul bancar – n.red.) sau, mai nou, operatori telecom. Am putea să ne gândim şi la operatorii de energie care vor intra pe piaţa bancară, pentru că legătura cu clientul există. În alte ţări şi marii retaileri îşi fac loc – de exemplu, Carrefour în Franţa – iar asta reprezintă o primă direcţie în care sectorul financiar se îndreaptă.“ În al doilea rând, el aminteşte relaţia dintre bancă şi clienţi. ”Trecem de la un model în care trebuie să te întâlneşti cu bancherii la un model în care noi îţi trimitem servicii pe care tu le poţi folosi. Prin urmare, această relaţie se schimbă; sectorul bancar în sine nu se schimbă, în ultima sută de ani am tot colectat depozite, am tot efectuat tranzacţii, am tot oferit credite – aceste aspecte nu se vor schimba.“

    Privind la serviciile oferite astăzi de fintech-uri, cele mai multe apelează de fapt la bănci, prin parteneriate, pentru a oferi respectivele servicii, explică Bloch. ”Fintech-urile au abilitatea unică de a fi mult mai rapide, mai agile în livrare. Au abilitatea de a înţelege tendinţele şi de a vedea ceea ce anume cere clientul. Pentru noi e mult mai dificil, pentru că avem un business de condus, avem 2,3 milioane de clienţi pe care trebuie să îi servim zilnic. Responsabilitatea mea principală e faţă de aceştia, iar abia apoi de a transforma banca, de a progresa şi de a oferi noi servicii. Fintech-urile nu au clienţi, ele oferă doar soluţii, şi acesta e şi motivul pentru care nu sunt reglementate.“

    Bancheri în epoca tehnologiei

    ”Obişnuiesc să spun că astăzi angajăm oameni pentru poziţii care nu existau în urmă cu cinci ani, iar peste cinci ani vom angaja oameni pentru slujbe care nu există astăzi“, descrie François Bloch modul în care automatizarea proceselor se va răsfrânge asupra angajaţilor din bancă. ”Atunci când se gândesc la automatizare, oamenii au tendinţa să creadă că asta presupune o reducere a numărului de angajaţi. Eu o privesc din alt punct de vedere: la nivel micro s-ar putea să vedem o astfel de reducere, pentru că unele sarcini trebuie automatizate; dar vedem de asemenea şi apariţia unor noi joburi în bănci.“ Spre exemplu, spune el, autorităţile cer din ce în ce mai mult control, iar asta duce la apariţia unor noi posturi. Prin urmare, impactul real asupra departamentelor de resurse umane nu va însemna reducerea numărului de angajaţi, ci pregătirea sau specializarea unor oameni pentru poziţii noi.“

    François Bloch crede totuşi că şi dacă un client nu mai apelează la sucursale pentru tranzacţii, acesta va avea nevoie să interacţioneze, uneori, faţă în faţă, cu angajaţii din filiale. El aminteşte de acea componentă a bankingului direct legată de consultanţa oferită clienţilor, indiferent că este vorba de persoane fizice sau corporaţii. ”Spre exemplu, dacă vrei să investeşti noi te putem sfătui în această direcţie. Una din funcţiile băncii e să explice care sunt diferenţele între produse, ce riscuri presupune fiecare produs, astfel încât clientul să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. E foarte dificil să oferi un astfel de serviciu pe smartphone, vei avea în continuare nevoie de o persoană care să ofere sfaturi. Mai exact, sucursalele trec de la un model bazat pe servicii la un model bazat pe consultanţă. Nu automatizarea va decide dacă închidem sau nu o sucursală, ci o analiză asupra rolului pe care sucursala îl are în contextul economic respectiv“, remarcă francezul.

    În ceea ce priveşte evoluţia BRD în 2018, François Bloch nu se aşteaptă să vadă o creştere a creditării pentru persoane fizice la fel de rapidă ca şi cea din 2017. ”Pe de altă parte, creditele pentru companii cresc, iar acesta e un semn extrem de bun. E important de spus că o parte importantă a clienţilor apelează la credite în lei şi nu în euro, e o tendinţă valabilă la nivelul întregului sector bancar“, notează el. În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, CEO-ul BRD spune că dimensiunea actuală a businessului e potrivită pentru piaţa din România, aşa că nu se află în postura de a câştiga cotă de piaţă cu orice costuri.

  • LOVITURĂ de teatru masivă în sectorul bancar românesc. Anunţul RADICAL făcut pentru prima oară oficial de o bancă din top

     
    Sándor Csányi, preşedintele OTP Group, a declarat astăzi într-o conferinţă la Budapesta că „are o presimţire rea” legată de rezultatul tranzacţiei prin care sucursala locală a ungurilor a preluat Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece. Csányi se teme că BNR nu îşi va da acordul pentru preluare, în condiţiile în care avizul este aşteptat din vara anului trecut.
     
    “În România aştepăm aprobarea BNR, dar avem temeri în privinţa obţinerii ei. Am o presimţire rea”, a spus Csányi. Până în prezent pentru preluarea Băncii Româneşti OTP a primit doar aprobarea Consiliului Concurenţei.
     
    La începutul lunii octombrie a anului trecut Sándor Csányi a fost prezent la Bucureşti şi a declarat pentru ZF că se asteaptă ca integrarea Băncii Româneştii să se deruleze foarte rapid, mult mai rapid decât integrarea Millennium Bank. Şi atunci însă a punctat că primordial pentru OTP este  obtinerea aprobării BNR. Ungurii îşi doresc ca prin achiziţii şi creştere organică să ajungă o cotă de piaţă de 7-8% în România.
     

  • Banca ce vrea să închidă 300 de sucursale şi concediază sute de oameni

    SocGen, a treia cea mai mare bancă de retail din Franţa în funcţie de venit, a anunţat, la începutul anului 2016, că va reduce numărul angajaţilor cu 2.500. În prezent, instituţia are 23.000 de angajaţi în reţeaua de retail.
     
    „Sunt convins că sectorul bancar european trece printr-un fel de revoluţie industrială, care va dura, probabil, următorii 10 ani”, a declarat Frédéric Oudéa, director executiv al Société Générale, pentru Financial Times.
     

  • Banca ce vrea să închidă 300 de sucursale şi concediază sute de oameni

    SocGen, a treia cea mai mare bancă de retail din Franţa în funcţie de venit, a anunţat, la începutul anului 2016, că va reduce numărul angajaţilor cu 2.500. În prezent, instituţia are 23.000 de angajaţi în reţeaua de retail.
     
    „Sunt convins că sectorul bancar european trece printr-un fel de revoluţie industrială, care va dura, probabil, următorii 10 ani”, a declarat Frédéric Oudéa, director executiv al Société Générale, pentru Financial Times.
     

  • Două dintre cele mai cunoscute bănci româneşti vor DISPĂREA

    Negocierile pentru achi­zi­ţia Bancpost şi Piraeus Bank au intrat în linie dreap­tă, în joc fiind două bănci care cumulat au cota de piaţă de 4,6% şi câteva milioane de clienţi. Ofertele financiare s-au depus pentru amândouă băncile, conform unor surse de pe piaţa bancară. Pentru Bancpost, numărul 9 din România cu o cotă de piaţă de 2,96% şi active de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro) la finalul lui 2016, se luptă Banca Transilvania, fondul de investiţii american Varde şi fondul de investiţii J.C. Flowers.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro