“In Europa Centrala si de Est exista mai putini oameni care cred
in socialism, comparativ cu anumite tari din Europa Occidentala”, a
spus economistul, intr-un interviu pentru Central Europe
Digest in cursul caruia a fost intrebat de impactul crizei din
Grecia asupra altor tari candidate la zona euro.
In opinia lui Balcerowicz, sectorul public in Bulgaria sau
Romania nu este supradimensionat, ca in Grecia, iar angajatii din
sectorul public nu beneficiaza de privilegiile extinse ale
omologilor lor eleni. Aceasta este o deosebire importanta intre
Grecia si tarile din Est considerate printre cele mai expuse la
riscurile ce decurg din criza elena.
Fost ministru de finante si guvernator al bancii centrale
poloneze, considerat arhitectul iesirii din tranzitie a tarii sale
prin mijlocirea “terapiei de soc”, Balcerowicz crede in continuare
in sansele zonei euro de a exista ca proiect viabil si de a ramane
atractiva pentru tarile candidate. “Daca anumite tari ale zonei
euro au fost indisciplinate fiscal, aceasta nu schimba valoarea
zonei euro in sine. Pentru tari ca Polonia, Ungaria sau Romania,
comertul lor se face in principal cu tari ca Germania, Franta,
Italia, Spania sau Olanda. A adopta aceeasi moneda ca si
principalii lor parteneri comerciali ar oferi un impuls economiilor
lor, prin cresterea concurentei si o transparenta mai mare. Asa
incat ceea ce s-a intamplat in Grecia nu submineaza ideea de la
baza zonei euro, ci subliniaza importanta disciplinei fiscale”,
declara economistul.
Leszek Balcerowicz considera ca sunt doua concluzii care trebuie
desprinse din criza greceasca: prima, ca Pactul de Stabilitate si
Crestere in zona euro, care fixeaza criteriile de performanta
economica si fiscala pentru tarile membre, trebuie aplicat si poate
chiar intarit; a doua, ca atata vreme cat tarile zonei euro nu se
mai pot folosi de politica monetara proprie spre a absorbi socurile
externe, ele trebuie sa aiba la dispozitie alte mecanisme care sa
compenseze pentru pierderea accesului la politica monetara. “Cel
mai important dintre aceste mecanisme este flexibilitatea economiei
– piete libere si in special piata muncii”, spune el. “O conditie
pentru functionarea corecta a zonei euro este deci aplicarea unor
reforme care sa echilibreze diferitele rigiditati din interiorul
pietelor, astfel incat economia sa faca fata mai bine
socurilor.”