BusinessMagazin

Tag: sectii

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019: Înscrierile on-line pentru votul prin corespondenţă şi la secţiile din diaspora încep duminică

    Astfel, românii din diaspora se pot înregistra on-line pe portalul www.votstrainatate.ro.

    „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că, începând cu ziua de duminică, 28 iulie 2019, alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliul sau reşedinţa lor se pot înregistra on-line pe portalul www.votstrainatate.ro, creat şi administrat de AEP. Înscrierea va începe în data de 28 iulie 2019, ora 12:00, ora României, iar formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019”, arată un comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

    Portalul de înscrieri cuprinde două secţiuni: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă.

    Potrivit AEP, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secţie de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

    O secţie de votare poate fi înfiinţată la cererea a minimum 100 de cetăţeni din aceeaşi localitate sau dintr-un grup de localităţi.

    „Alegătorul care doreşte să se înscrie pentru votul prin corespondenţă trebuie să completeze un formular on-line, în care să menţioneze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de şedere în străinătate este cuprinsă în Ordinul 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016”, conform sursei citate.

    După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza.

    AEP mai precizează că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către Autoritate, în termen de cinci zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Codrin Ştefănescu, PSD: Rezultatul votului la referendum este eşecul românilor în general. Este halucinant modul în care au boicotat în secţii

    “Pentru cei de la USR e o fantasmă. De aceea sunt mici. Domnul Orban spune că a fost un vot de blam pentru Dragnea. În primul rând acesta nu a fost un vot politic. Evident sunt nişte aberaţii de la acest partide, PMP, USR, PNL şi Iohannis au vehiculat-o în ultima săptămână ca formăp de boicot. 4 milioane de români e o cifră gigant, 4 milioane de români au venit să se exprime. Să nu ieşi ca preşedinte să spui că vei veni la vot, să ceri poporului să iasă la vot, să te ascunzi şi să te duci în ultimele minute aşa cu sictir. Uitaţi-vă ce cozi au fost în diaspora”, a declarat Codrin Ştefănescu.

    Acesta a vorbit şi despre boicotul de la secţii.

    “E halucinant modul în care au boicotat în secţii. Au făcut tot posibilul să boicoteze un demers civic normal, care nu a fost asumat politic. Nu poţi să dovedeşti apoi că eşti un bun creştin, nu ai cum ca politician să te duci nici la biserică, nici la nuntă. Vreau ca în numele PSD să îi mulţumesc presei din România pentru campania de informare din ultimele două săptămâni pe care aţi făcut-o peste tot. Presa e o putere. (…) Nu a fost un referendum politic, nu a fost politc asumat. Şi-au bătut joc de familia română, de Biserică, de democraţie. Dacă ei cred că vor convinge cu astfel de mesaje poporul român, atunci se înşeală. O să se dea rezultate. Cred că va un procent copleşitor pentru da, ceea ce e un mesaj important pentru întreaga lume. Eu cred că e eşecul românilor în general”, a mai spus Codrin Ştefănescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Iohannis pe Legea CSM

    Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 11 mai, Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    “Pentru a decela competenţele constituţionale ale celor două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii prin raportare la rolul constituţional general al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie interpretate dispoziţiile art. 133 alin. (2) lit. a) şi ale art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală. Analiza coroborată a celor două texte constituţionale relevă faptul că cele două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii nu se compun din toţi membrii CSM, ci exclusiv din cei 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Nouă judecători fac parte din Secţia pentru Judecători şi cinci procurori fac parte din Secţia pentru procurori. Modul de constituire a secţiilor reflectă rolul constituţional al acestora, astfel cum este reglementat în art. 134 alin. (2) din Constituţia României, potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, prin secţiile sale, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. Rezultă, aşadar, că legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secţiilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului Superior al Magistraturii care, în ansamblul său, este garantul independenţei justiţiei”, se arată în sesizare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REFERENDUM în Catalonia: Milioane de oameni, chemaţi să decidă independenţa/ CONFRUNTĂRI violente între votanţi şi poliţia spaniolă, care are ordin de a închide toate secţiile de vot

    La deschiderea secţiilor, oficialii catalani au declarat că oamenii pot vota la orice secţie, nu doar la cea la care sunt arondaţi, iar în faţa unor centre de vot au avut loc îmbrânceli între Poliţia spaniolă şi alegătorii catalani.

    Secţiile de votare pentru referendumul privind independenţa Cataloniei s-au deschis, oficialii catalani au declarat că oamenii pot vota la orice secţie, nu doar la cea la care sunt arondaţi, iar în faţa unor centre de vot au avut loc îmbrânceli între Poliţia spaniolă şi alegătorii catalani.

    În contextul în care Poliţia spaniolă a reuşit să sigileze peste jumătate dintre secţiile de votare, autorităţile catalane au anunţat că oamenii pot vota la orice secţie din regiune, nu doar la secţia la care erau arondaţi, potrivit The Associated Press.

    Jordi Turull, purtătorul de cuvânt al Guvernului regional catalan, a precizat că această decizie va permite tuturor celor 5.3 milioane de catalani cu drept de vot să participe la acest referendum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Promisiunea de început de săptămână: Ce categorie de bugetari va avea salarii de 3.600 de euro

    ”Lucrăm cu specialişti care încă înainte de 1989 au lucrat la legea salarizării unitare. Mulţi spun că legea de pe vremea lui Ceauşescu era de fapt cea mai bună, pentru că ştiai de unde pleci şi unde trebuie să ajungi la capătul carierei. Încercăm să aplicăm principiile bune din toate celelalte legi ale salarizării şi să o aplicăm”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Antena 3.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, din anul 2018, salariile medicilor vor ajunge până la 3.600 de euro, pentru medicii din secţiile ATI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Promisiunea de început de săptămână: Ce categorie de bugetari va avea salarii de 3.600 de euro

    ”Lucrăm cu specialişti care încă înainte de 1989 au lucrat la legea salarizării unitare. Mulţi spun că legea de pe vremea lui Ceauşescu era de fapt cea mai bună, pentru că ştiai de unde pleci şi unde trebuie să ajungi la capătul carierei. Încercăm să aplicăm principiile bune din toate celelalte legi ale salarizării şi să o aplicăm”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Antena 3.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, din anul 2018, salariile medicilor vor ajunge până la 3.600 de euro, pentru medicii din secţiile ATI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Promisiunea de început de săptămână: Ce categorie de bugetari va avea salarii de 3.600 de euro

    ”Lucrăm cu specialişti care încă înainte de 1989 au lucrat la legea salarizării unitare. Mulţi spun că legea de pe vremea lui Ceauşescu era de fapt cea mai bună, pentru că ştiai de unde pleci şi unde trebuie să ajungi la capătul carierei. Încercăm să aplicăm principiile bune din toate celelalte legi ale salarizării şi să o aplicăm”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Antena 3.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, din anul 2018, salariile medicilor vor ajunge până la 3.600 de euro, pentru medicii din secţiile ATI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atac terorist în apropierea unei secţii de poliţie din Istanbul

    O explozie puternică, provocată de o bombă, a avut loc joi după-amiază în apropierea unei secţii de poliţie situate lângă Aeroportul internaţional din oraşul turc Istanbul, afirmă surse citate de presa turcă.

    Explozia a avut loc la bordul unui vehicul parcat în faţa unei secţii de poliţie din zona Yenibosna, în partea europeană a oraşului Istanbul, informează CNN Türk.

    Secţia de poliţie se află la câteva sute de metri de Aeroportul Ataturk din Istanbul.

    Cel puţin o persoană este în stare critică după presupusul atac terorist.

    Atacul ar putea fi opera organizaţiei teroriste sunnite Stat Islamic ori a mişcării separatiste Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

  • Paradoxul din sănătate: Avem de aproape patru ori mai mulţi absolvenţi de medicină faţă de 1990, dar secţii din spitale sunt închise din lipsă de specialişti

    „Medicii se orientează către centrele din marile oraşe sau pleacă din ţară, deficitul este în spitalele din oraşele mici.“

    România a avut 9.200 de absolvenţi de învăţământ superior de licenţă în domeniul medical în 2013, de patru ori mai mult faţă de cei 2.500 de absolvenţi în 1990, arată datele Statisticii, însă cu toate acestea multe spitale de stat din ţară au secţii închise din lipsă de specialişti. Potrivit estimărilor ZF, numărul de absolvenţi de medicină a trecut pragul de 9.500 de licenţiaţi anul trecut.

    Cea mai mare problemă cu care se confruntă medicii din ţară nu sunt salariile, ci condiţiile din spitale, lipsa de echi pa mente, instru mente şi materiale cu care să îşi poată exer cita profesia. Dacă în oraşele mari există un sur plus de specialişti, în spitalele din oraşele mici sunt închise secţii din cauză că nu au reuşit să atragă medici.

    „Nu aş refuza un post ca medic în provincie, însă dacă la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, unde lucrez ca rezident, se aşteaptă ore bune pentru o investigaţie radiologică, la un spital dintr-un oraş mic ce să găsesc? Problema cea mai mare este că nu ne putem exercita profesia din cauza dotărilor deficitare din spitale“, spune un tânăr medic în vârstă de 29 de ani care s-a specializat pe chirurgie ortopedică la Facultatea Carol Davila din Bucureşti.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Grecia este, practic, în faliment: ”Am învăţat să supravieţuim cu nimic”

    La jumătatea lunii mai, Grecia a reuşit cu greu să plătească Fondului Monetar Internaţional o rată de 750 de milioane de euro, dintr-un fond de rezervă deţinut la instituţia financiară. Pentru restul lunii mai, membrii guvernului au găsit cu greu bani pentru acoperirea cheltuielilor. Pe 5 iunie însă, Grecia trebuie să plătească FMI 300 de milioane de euro, iar la nivelul întregii luni plăţile totalizează 1,6 miliarde de euro.

    „În acel moment totul se va sfârşi“, a spus un oficial elen, sub protecţia anonimatului. Ministrul de interne Nikos Voutsis a avertizat la rândul său că Grecia nu va avea bani să plătească ratele către FMI, în lipsa unui acord până pe 5 iunie.

    Ministrul de finanţe Yanis Varoufakis a încercat să tempereze temerile, el afirmând că până atunci se va ajunge la un acord cu creditorii internaţionali. În plus, Varoufakis a anunţat pe 26 mai o taxă suplimentară pe tranzacţii bancare şi impozitarea cu 15% a depozitelor bancare pe care cetăţenii greci le ascund în străinătate. Ministrul de finanţe atribuie impasul discuţiilor cu creditorii instituţionali insistenţei liderilor zonei euro şi FMI pentru mai multă austeritate. Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităţilor în Grecia, împingând economia în recesiune.
    Retragerile masive de fonduri din bănci şi dificultăţile tot mai mari ale ţării de a respecta obligaţiile financiare au relansat temerile legate de capacitatea ţării de a rămâne în zona euro.

    Într-o societate care s-a obişnuit de-a lungul multor decenii cu generozitatea guvernului, criza de lichidităţi are un impact distrugător. Universităţile, spitalele şi primăriile au dificultăţi să asigure serviciile de bază, iar serviciile de securitate, subfinanţate, pierd bătălia cu fluxul de imigranţi ilegali. De fapt, Grecia funcţionează deja ca un stat aflat în faliment. Apelul guvernului pentru conservarea de fonduri a fost făcut la nivel generalizat. Ambasadele şi consulatele, precum şi toate primăriile din ţară au fost obligate să pună toate fondurile disponibile la dispoziţia autorităţilor centrale. Spitalele şi şcolile au dispoziţii clare să nu facă niciun fel de angajări, în timp ce oficialii instituţiilor de securitate naţională se plâng că sunt presaţi să menţină misiunile aeriene şi maritime la un nivel minim, într-o perioadă în care migranţii din Africa şi Orientul Mijlociu se grăbesc către coastele Greciei. Chiar şi bancherii de investiţii, juriştii şi consultanţii care colaborează cu Ministerul de Finanţe au fost informaţi că cel puţin deocamdată activitatea lor este considerată pro bono.

    De la obţinerea primului program de salvare, în 2010, Grecia a fost obligată să reducă cheltuielile cu 28 de miliarde de euro, o sumă semnificativă într-o economie de 179 de miliarde de euro. O doză echivalentă de austeritate aplicată în Statele Unite, de exemplu, ar însemna scăderi de 2.600 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor făcute de New York Times. În ultimele şase luni, finanţarea Greciei prin intermediul programului internaţional de susţinere, în valoare totală de 240 de miliarde de euro, a fost sistată din cauza dezacordului dintre guvernul de stânga condus de premierul Alexis Tsipras, liderii zonei euro şi FMI legat de măsurile de reformă necesare, statul elen fiind nevoit să restrângă şi mai mult cheltuielile.

    Pentru o generaţie de politicieni care au considerat cheltuielile guvernamentale şi împrumuturile ca un drept naţional din naştere, ideea de a cheltui doar banii disponibili este de neconceput. Dar pentru alţi greci, care vor ca tradiţia de împărţire a favorurilor către cei cu relaţii bine-situate să ia sfârşit, ultimii ani de austeritate reprezintă o lecţie valoroasă.

    „Nu mai există gratuităţi în această ţară. Partidele vechi nu au spus niciodată adevărul poporului. Acum trebuie să trăim din ceea ce producem“, a spus Kostas Bakoyannis, guvernatorul regiunii Greciei Centrale. Bakoyannis a efectuat un turneu prin 25 de primării pe care le coordonează şi a transmis acest mesaj bătrânilor din Teba, un oraş cu circa 36.000 de locuitori situat la aproximativ 150 de kilometri de Atena. Bakoyannis a fost ales în funcţie ca independent şi critică politicienii vechi şi noi, cu toate că el însuşi ale legături cu Partidul Noua Democraţie, de dreapta. Unul dintre bunicii săi, Constantinos Mitsotakis, a fost premier, iar mama sa, Dora, a fost ministru în diverse guverne.