Sebastian Burduja a votat cu puţin înainte de ora 10.00 la alegerile europarlamentare şi locale.
„Am votat pentru viitor, am votat pentru schimbare, am votat pentu toţi bucureştenii”, a declarat Sebastian Burduja, la ieşirea de la vot.
Candidatul PNL la postul de primar general al Capitalei a spus că are încredere în bucureşteni şi i-a chemat pe toţi la vot.
„Orice zi, orice secundă pe care o pierdem în toate acest can-can-uri, ce a fost, cum a fost, cine a fost, este o zi pierdută pentru bucureşteni. Din respect pentrui ei trebuie să mergem înainte şi să le prezentăm o alternativă şi un model liberal de administraţie”, a spus Sebastian Burduja, marţi, la Seul, unde se află într-o vizită oficială.
Reacţia vine după ce, potrivit unor surse politice, coaliţia a decis să meargă cu candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea – PSD şi Sebastian Burduja – PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide.
Sebastian Burduja a fost întrebat, marţi, dacă îşi doreşte aceast candidatură. „Totdeauna am pus interesul oamenilor mai presus de interesul meu”, a răspuns el.
Ministrul Energiei Sebastian Burduja a anunţat că a semnat la Boston o scrisoare de intenţie cu Lockheed Martin, ceea ce constituie, în opinia lui, un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producţie a bateriilor în România.
„Cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii, am semnat la Boston o scrisoare de intenţie cu Lockheed Martin, companie americană de top în domeniile aerospaţial, militar şi energetic. Este un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producţie a bateriilor în România. Şi nu orice fel de baterii, ci bateriile de ultimă generaţie produse de Lockheed Martin, GridStar Flow (baterie de flux redox), o soluţie inovatoare de stocare a energiei la scară largă pentru aplicaţii utilitare, comerciale, industriale şi militare. Este o tehnologie rentabilă şi eficientă pe termen lung, cu o durată de viaţă operaţională de 20 de ani şi care, foarte important, nu depinde de materii prime critice şi este prietenoasă cu mediul”, a scris duminică, pe Facebook, Sebastian Burduja.
Conform acestuia, compania americană caută să stabilească parteneriate strategice pentru a dezvolta capacităţi de producţie GridStar Flow pe pieţele din întreaga lume.
„Au ales să exploreze România datorită poziţiei strategice, a capacităţii de producţie, a competenţelor inginerilor noştri, dar mai ales pentru că avem potenţialul de a deveni lider european în domeniul securităţii energetice şi al stocării energiei pe termen lung. Toate acestea înseamnă locuri de muncă bine plătite, prestigiu şi exporturi de valoare adăugată mare pentru România. Am văzut cu ochii noştri o asemenea capacitate de stocare în baterii lângă Boston. Funcţionează perfect, la standardele Lockheed Martin”, adaugă ministrul Energiei.
El susţine că poate fi dezvoltată astfel în ţara noastră o unitate de producţie care va deveni un furnizor unic de flux GridStar în Uniunea Europeană şi în regiune. Stocarea în baterii este tot mai importantă pentru sistemul energetic naţional, în contextul creşterii ponderii de producţie intermitentă a energiei din surse regenerabile.
„Cu Lockheed Martin am colaborat încă din mandatul trecut de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării. Compania americană a început atunci un parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj Napoca pentru dezvoltarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială. Este al doilea centru de cercetare-dezvoltare al Lockheed Martin din întreaga lume, după laboratorul din Australia”, aminteşte ministrul.
„Am depus azi plângere penală împotriva unei înşelătorii informatice care a utilizat abuziv imaginea mea şi vocea mea. Se mai numeşte şi <deepfake>. O pagină falsă numită <HTPPY> m-a prezentat promovând o schemă de investiţii fictivă a companiei Enel, solicitând bani în mod ilegal. Această înşelătorie vizează inducerea în eroare a publicului şi vă rog să o raportaţi ca atare. Am deplină încredere că instituţiile abilitate vor sancţiona exemplar făptaşii”, a scris, luni seara, pe Facebook, Sebastian Burduja.
Conform acestuia, tehnologia deepfake devine o ameninţare serioasă pentru democraţie şi securitate.
„În calitate de Ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, am iniţiat anul trecut adoptarea Legii securităţii cibernetice, care a recunoscut oficial, în premieră, această ameninţare. Apel public: fiţi vigilenţi! Evitaţi capcanele deepfake şi site-urile fictive care cer bani. Tranzacţiile legitime, cum ar fi vânzarea de acţiuni sau emiterea de obligaţiuni, se fac doar prin canale oficiale, verificate”, atrage atenţia ministrul.
„Împreună cu companiile de stat din sectorul energetic, suntem în alertă pentru a combate dezinformarea şi pentru a proteja securitatea energetică. Orice activitate suspectă va fi raportată autorităţilor”, a precizat Burduja.
Potrivit ministrului Energiei, prin primul apel au fost finanţate proiecte în valoare totală de peste 8 miliarde lei, cu o putere instalată de peste 1700 MW. „Mai mult decât centrala nucleară de la Cernavodă. La preluarea mandatului, nu fusese semnat niciun contract în cadrul acestui apel de investiţii. Am reuşit să dublăm capacitatea unităţilor de evaluare şi contractare şi să punem aceste fonduri pentru investiţii în piaţă”, a scris, vineri, pe Facebook, Sebastian Burduja.
El susţine că al doilea apel este prima schemă de ajutor de stat din Uniunea Europeană pentru sprijinirea producţiei de hidrogen şi poziţionează România printre liderii acestui domeniu de vârf al viitorului. Valoarea totală a proiectelor finanţate depăşeşte 1,2 miliarde lei.
Sebastian Burduja spune că evaluările au fost efectuate de către experţii Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ai ministerului. „Este şi ultimul jalon restant din PNRR al Ministerului Energiei. Am reuşit astfel să recuperăm decalajele şi să accelerăm la maxim investiţiile”, a transmis ministrul.
„Aceste fonduri din PNRR înseamnă o şansă de dezvoltare pentru România. Înseamnă mai multă energie şi mai multă energie verde, pentru un aer mai curat. Înseamnă şi o energie mai ieftină pentru români pe termen mediu şi lung, pe măsură ce aceste proiecte se vor pune în funcţiune”, a adăugat el.
Sebastian Burduja, ministrul energiei, a spus că România poate trece de această iarnă cu resursele pe care le are, dar că există un bun potenţial pe zona de producţie ţinând cont de proiectele din Marea Neagră.
“România a spus de mulţi ani că nu te poţi baza pe o singură resursă, iar acum nu putem să spunem decât că v-am spus noi. Dar România este acum într-o poziţie privilegiată. Ceea ce nu este înţeles însă la nivelul Brexellesului este că nu poţi face traziţia către verde fără gaz, fără energie stabilă, mai ales în perioadele reci”, a spus Sebastian Burduja, ministrul energiei în cadrul conferinţei Romanian International Gas Conference.
“Este important să scoatem politica din energie, dar este imposibil să scoatem geopoltica. Invazia Rusiei în Ucraina a creat contextul în care să eliminăm dependenţa de o sursă unică.” Burduja a făcut referire la un citat celebru al lui John F. Kennedy. “Cine crede că poate prelua puterea călărind tigrul ajunge să fie mâncat de tigru. Acelaşi lucru i se poate aplica şi unui urs.”
Ministrul Energiei a scris joi seara, pe Facebook, despre mai multe veşti bune în aceste zile. Prima dintre acestea se referă la proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti.
„Suntem în procedura de achiziţie publică a studiului de fezabilitate, pentru o valoare maximă de 3,5 milioane euro şi o durată de până la 12 luni. Estimez că va fi semnat contractul până la finalul anului, iar la anul pe vremea asta, pe baza unui studiu solid, adus la zi, să avem o procedură competitivă de selecţie a unui partener privat. La ce interes există la nivel internaţional pentru această investiţie, am convingerea că vom reuşi să facem ceea ce România, din păcate, nu a reuşit de peste 40 de ani”, arată Sebastian Burduja.
El anunţă că a fost publicat ghidul final pentru producţie de energie regenerabilă (hidro, solar, eolian) pentru instituţii publice. Bugetul total este de 500 de milioane de euro şi vor fi peste 500 de posibili beneficiari, inclusiv şcoli, grădiniţe, spitale, instituţii culturale. Apelul va fi lansat în 15 noiembrie.
Ministrul a anunţat lansarea în consultare de piaţă pentru investiţii în energie geotermală, proiecte care vor fi susţine prin Fondul pentru Modernizare: „Investiţiile sunt necesare pentru echilibrarea reţelei, creşterea eficienţei energetice la nivelul României şi reducerea dependenţei de combustibilii clasici”.
„Am avut prima reuniune a Comandamentului de iarnă. Suntem mai pregătiţi decât oricând, pe toate fronturile. În condiţiile unei ierni normale, cu până la 2 episoade de viscol şi ger pe lună (de până la o săptămână fiecare), vom trece iarna doar cu gaz românesc şi fără nicio problemă majoră”, spune Burduja.
El a mai spus că a transmis Comisiei Europene prima versiune a noului Plan Naţional Integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice: „Au contribuit mai multe ministere şi agenţii, astfel am reuşim să recuperăm întârzierile şi să evităm o procedură de infringement”.
♦ Tarniţa-Lăpuşteşti este o soluţie pe care suntem efectiv condamnat să o facem. E mare păcat că nu s-a făcut până acum.
♦ Şi principiul este într-adevăr cu două lacuri: unul sus şi unul jos. Când ai nevoie de energie electrică să produci în sistem, dai drumul la apa din lacul superior, o turbinezi, produce energie electrică. Când ai, de exemplu, noaptea surplus, ai exces de producţie, porneşti pompele din lacul de jos şi muţi apa în lacul de sus. E o baterie verde.
♦ E o tehnologie care trebuie făcută. Suntem pe punctul de a publica în sfârşit documentaţie de atribuire a studiului de fezabilitate. Au fost discuţii îndelungi cu ANAF, cu Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice. Urmează atribuirea, sperăm până la finalul anului şi un interval de şase, nouă luni, realist vorbind, pentru finalizare a studiu de fezabilitate.
♦ Urmează să stabilim exact costurile în studiul de fezabilitate. Costul poate fi de 1-1,5 mld. euro. Visul meu nu este să facă statul român acest proiect, pentru că atunci când statul român rămâne acţionar majoritar sau unic în compania de proiect, ne putem trezi că vine un alt ministru sau altă viziune care spunem că nu mai avem nevoie de Tarniţa Lăpuşteşti.
♦ Deja am fost abordaţi de cele mai mari companii din domeniu, care ştiu geografia locului, ştiu potenţialul locului, ştiu veniturile care s-ar putea încasa din servicii de producţie de energie, dar şi de echilibrare a sistemului. Deci, sper că peste un an vom avea studiu de fezabilitate şi o companie de proiect cu capital majoritar privat şi proiectul lansat cu un termen şapte-opt ani pentru finalizare.
♦ Din fonduri europene, aproape nicio investiţie nu mai poate fi susţinută pe gaze, pe extinderi. Asta ne spun şi distribuitorii, că trebuie să găsim alte surse de a-i susţine în aceste activităţi.
♦ Guvernul României s-a gândit la acest lucru şi a creat acest program Anghel Saligny pentru extinderi ale reţelelor de gaze şi noi împreună cu Ministerul Dezvoltării am ajuns la 19 judeţe care sunt cu toate actele în regulă şi pot porni aceste investiţii.
♦ Dacă aplicăm nişte criterii pur politice şi ducem reţeaua de gaze într-un cătun sau într-un sat îndepărtat, cu siguranţă nu va renta. Şi s-ar putea să ne surpriza ca nici oamenii să nu se branşeze la gaz.
♦ Intrăm pe ultima 100m cu proiectul de lege eolian offshore. Suntem la ultimul aviz la Ministerul Justiţiei, după care avizul CSAT, cupă care intrăm cu ea în Guvern şi în Parlament. În Marea Neagră, ne spune Banca Mondială, avem un potenţial colosal de 75 de gigawaţi, inclusiv pe platforme fixe
♦ Noi în Dobrogea suntem cu reţeaua la capacitate maximă, cu atât mai mult cu cât urmează unităţile trei-patru de la Cernavodă, încă aproape 1.500 de megawaţi. Soluţia, am spus, este acest cablu de curent continuu, un interconector pe curent continuu de la Marea Neagră până la graniţa de vest, acesta fiind un proiect european.
♦ Pe datele pe care noi le-am văzut pe gaz suntem pe locul patru în Europa din perspectiva celui mai ieftin gaz disponibil la consumator. Pentru energie electrică cred că suntem pe locul 16. Deci sunt date care trebuie să ne dea încredere că economia românească rămâne competitivă din perspectiva acestor costuri şi pe de altă parte, îi protejăm şi pe românii vulnerabili.
♦ Pe legislaţia actuală noi mergem până în martie 2025, deci trecem două ierni pe schema actuală de plafonare a preţurilor. Uniunea Europeană a făcut recomandări statelor membre în cadrul rapoartelor semestriale şi ne-a spus şi nouă şi altora: aveţi grijă de aceste măsuri, mergeţi spre o fazare, spre o reducere a lor şi ţintiţi mai bine ajutorul către acei consumatori cu adevărat vulnerabili.
♦ Soldul la zi de rambursare a plăţilor către furnizori la ministerul nostru este de 1,3 miliarde lei, el s-a acumulat în ultimele 3 săptămâni. Acum o lună, o lună şi ceva, am dat o ordonanţă de urgenţă prin care am putut lua banii din fondul de solidaritate şi să-i direcţionăm către plata acestor facturi. Ministerul Energiei a compensat atunci facturi de peste 3 miliarde de lei şi a reuşit să mai relaxeze lucrurile în piaţă.