BusinessMagazin

Tag: Se

  • Gadgeturile se tin in seif

    Bratara telefon
    In timp ce unii pun in practica noi concepte de gadgeturi, altii cauta idei pe care sa le vanda companiilor in speranta ca la un moment dat proiectul va deveni produs. Astfel, pentru ca femeile poarta adesea genti foarte mici in care sa nu are loc nici macar telefonul, a fost creat un nou concept de mobil. Gagdetul va avea forma unei bratari pe care o doamna o va purta la mana, iar cand va fi sunata o va da pur si simplu jos si va vorbi la aceasta. Interesante vor fi probabil reactiile din jurul doamnei care se cearta cu o bratara pe strada. Pro­babil este si motivul pentru care ideea nu se va materializa foarte curand. Se pare ca deocamdata nu sunt suficienti consu­ma­tori dispusi sa plateasca pentru un telefon-bratara ce nu poate fi foarte performant tocmai din cauza dimensiunilor si formei bratarii. Chiar daca ideea de plecare e buna, aici e loc pentru cateva imbunatatiri.

    Primul pas catre tehnologie
    Celebrii Tiffany au lansat un nou colier din aur de 18 carate care are un pandantiv in forma de camera foto. Lentila camerei care se si roteste este de fapt un diamant, iar pretul pentru aceasta bijuterie este de 3.000 de dolari – jumatate pentru camera foto in miniatura, iar cealalta jumatate pentru colier. Probabil ca cei care vor cumpara aceasta bijuterie sunt aceiasi clienti care platesc 2.000 de dolari pentru un port-laptop Yves Saint Laurent, una dintre cele mai scumpe genti pentru laptop din lume.

    Creat de femei, pentru femei
    Casca bluetooth Philips Breeze, incrustata cu cristalele Swarovski, a fost descoperita intr-un laborator de testare Philips si, conform manualului de utilizare, este un echipament Bluetooth, compatibil cu majoritatea telefoanelor mobile, ce a fost “creat de femei, pentru femei”. Casca este imbracata in cristale Swarovski si vine in doua modele diferite: pe alb si pe negru. In afara cristalelor, Breeze este un gadget obisnuit, cu ceva imbunatatiri de stil: are trei butoane de control, pentru volum, pentru conectare si un altul, din cristal, pentru meniul general. Daca look-ul de “centralista” ti se pare nepotrivit, poti purta bluetooth-ul ca pe un pandantiv, prins pe un lantisor inclus in pachet.

    Memorie de elefant
    Nu trebuie sa fii un milionar pentru a cunoaste cele mai extravagante gadgeturi facute de rusii de la Gresso. De-a lungul timpului, compania s-a remarcat prin gadgeturile aduse la rang de piese de arta, iar acum vrea sa uimeasca din nou prin intermediul unor simple USB-uri sau bijuterii. De fapt, in cazul Gresso, cele doua nu pot fi delimitate. Colectia pe care aceasta companie a lansat-o pe piata de lux se numeste Enigma si are 2 modele diferite: Labyrinth si Constellation. Produsele sunt pe de o parte folositoare, daca ne referim la specificatiile tehnologice – au o capacitate de stocare de 192 GB, cu viteza USB 2.0, iar de cealalta parte sunt cat se poate de stylish, deoarece carcasa este creata din lemn negru african, vechi de 200 de ani. In plus, aceste USB-uri vin in forme diferite: din moment ce contin trei carduri de memorie diferite, fiecare a cate 64 GB, trebuie sa fie asamblate intr-unul singur. Astfel, se creeaza o forma de triunghi si una de stea cu 6 colturi. Mai mult, carcasa are si un design din diamante micute, puse pe aur alb sau galben. Si nu sunt create pentru a fi purtate la chei sau in geanta, ci vin ambele cu un “lant” din cauciuc pentru a fi purtate cu mandrie ca pandantive in cele mai exclusiviste locuri din lume. O astfel de bijuterie-gadget costa aproximativ 5.000 de euro, productia fiind limitata la doar 99 de piese.

  • OMV se bate pentru Europa

    20 de miliarde de dolari sunt dispusi sa plateasca austriecii de la OMV pentru actiunile Mol, tranzactie care ar duce la formarea celui mai mare grup energetic din centrul Europei. Cine e mai destept cedeaza primul. OMV, compania austriaca din domeniul petrolului, pare sa ignore zicala, chiar si la mai bine de un an de la lansarea ofertei de preluare a rivalului ungar Mol. OMV, care detine deja 20% din compania ungara, vrea sa-si mareasca participatia in ciuda opozitiei Mol, care spune ca propunerea va fi in dezavantajul actionarilor sai. Arbitrul din cadrul conflictului austro-ungar este Comisia Europeana (CE), care trebuie sa isi finalizeze investigatia asupra impactului fuziunii pana pe data de 18 septembrie 2008. In ultimul sau raport din iulie, CE a ajuns la concluzia ca preluarea ar insemna eliminarea Mol din pozitia de cel mai important concurent regional al OMV, deci reducerea concurentei si automat, preturi mai mari pentru consumatorii finali din Ungaria, Slovacia si, Romania. OMV stie insa ca miza nu e aici desteptaciunea, ci supravietuirea pe o piata la care tanjeste si rivalul rus, Gazprom. Austriecii au, asadar, un plan secundar pentru a-si imbunatati pozitia in Europa. Wolfgang Ruttenstorfer, CEO-ul OMV, a spus ca este dispus sa renunte la cateva benzinarii si sa cedeze din capacitatea de rafinare tertilor, pentru a primi unda verde de la UE in calea catre Mol. Iar daca nici asta nu functioneaza, OMV se gandeste oricum sa-si extinda operatiunile pe alte piete din sud-estul Europei.

  • (Fre)economia se intoarce

    Decor exotic, o plaja de vis, valuri , nisip alb.. Esti in vacanta, in sfarsit nu ai niciun fel de griji, esti fericit, relaxat si implinit… pana cand il intalnesti pe EL. Nu stiai pana atunci ca nu poti sa traiesti fara el…Urmeaza zile de vis si experiente noi care iti deschid ochii, dar vacanta este prin definitie scurta si, inainte sa apuci sa te dezmeticesti, esti din nou acasa – fara EL si cu un sentiment acut de lipsa. Asa ca, inainte sa apuci sa despachetezi, dai o fuga in cel mai apropiat magazin si ti-l cumperi pe El, produsul-minune pe care ai avut ocazia sa-l testezi pe perioada vacantei prin bunavointa fie a hotelului care te-a gazduit, fie a unui marketer inspirat. Adica asa ca BrandConnections, o companie de marketing care aduce product placement-ul acolo unde consumatorii nu mai au nicio scapare: in vacanta. Cuvintele lor descriu cel mai bine aceasta metoda ingenioasa de promovare, aventura clientului cu produsul, in contextul lipsit de obligatii sau constrangeri al vacantei si al gratuitatii. “Oferiti-le celor din publicul vostru tinta mostre din produsele voastre atunci cand sunt cei mai susceptibili sa le foloseasca si sa le asocieze cu amintiri si experiente de neuitat. Consumatorul pe care il vizati va fi intampinat de o mostra a produsului vostru din prima sa zi de vacanta si va avea la dispozitie pana la 7 zile sa se obisnuiasca cu acesta si cu brandul vostru.” Compania distribuie 200 milioane de mostre de produse prin intermediul unei retele de 5.000 de unitati hoteliere, care includ linii de croaziera, hoteluri, spa-uri sau bed & breakfast-uri, iar printre clientii sai se numara Absolut, Colgate-Palmolive, Kraft Foods si Unilever Group.

    IN VACANTA
    Lantul hotelier Wyndham a incheiat un parteneriat cu VTech Electronics astfel incat sistemele de jocuri educationale VTech sunt prezente in peste 3.000 de camere de hotel din Statele Unite, Canada, Mexic si arhipelagul caraibian. Cei care rezerva un apartament in oricare din hotelurile Wyndham in 2008 vor putea beneficia de unul dintre cele doua sisteme VTech: sistemul educational V.Smile TV pentru copiii intre 3 si 6 ani sau sistemul de edu-tainment V.Flash pentru copiii de peste 6 ani.

    Sau, pentru cei care nu sunt adeptii lanturilor hoteliere atunci cand merg in vacanta, alternativa complet gratuita si fara dedesubturi este CouchSurfing.com. Reteaua de socializare virtuala este un serviciu online non-profit a carui misiune este “sa creeze o lume mai buna, canapea cu canapea”. Website-ul ii ajuta pe calatori sa gaseasca cazare gratuita in orice parte a lumii doresc sa viziteze, dar si localnici cu care sa socializeze in timp ce calatoresc. Membrii inregistrati pe site isi pun la dispozitie canapeaua inchiriata sau proprietate personala eventualilor calatori prin orasul lor, iar termenii gazduirii (durata, natura si termenii sederii) sunt stabiliti de comun acord de acesta si surfer, online in avans. Astazi exista peste 440.000 de couchsurferi din 224 de tari, si, conform statisticilor de pe website, acestia au vizitat deja peste 345.000 de canapele din intreaga lume.

    IN AEROPORT
    Terapia luminoasa sau expunerea la lumina full-spectrum, asemenea celei furnizate de soare, s-a dovedit a fi un antidot perfect pentru sindromul de jet lag si pentru “depresia de iarna”, cunoscuta in mediile stiintifice drept Dereglarea Afectiva Sezoniera (SAD). De aceea aeroporturile pariziene Orly si Charles de Gaulle au oferit pasagerilor care le-au trecut pragul in sezonul sarbatorilor de iarna a anului trecut sedinte gratuite de terapie luminoasa. Pe langa lampile terapeutice puse la dispozitie de Philips Energy Light, acestia au putut testa si fotoliile de relaxare sau incerca un masaj, in timp ce sedintele “expres” erau facilitate calatorilor grabiti de terapeutii din aeroport cu lampi mobile. Serviciul a reprezentat o promotie pentru Be Relax, un nou lounge din interiorul aeroporturilor pariziene care ofera terapie luminoasa si alte metode de relaxare de-a lungul intregului an.

    Austrian Airlines le ofera pasagerilor sai intrare gratuita la o multitudine de institutii culturale vieneze prin intermediul cardurilor lor de imbarcare. Cei care calatoresc cu aceasta linie aeriana pot prezenta la intrarea in muzee si nu numai aceste tichete de imbarcare impreuna cu un act de identitate pentru a beneficia de intrare gratuita in pana la 5 institutii culturale din capitala austriaca.

    IN FIECARE ZI
    Cei de la HarperCollins Publishers au anuntat de curand lansarea unei serii de promotii online care le vor permite consumatorilor sa prinda gustul cartilor editate de ei. Programul “Full Access” va pune la dispozitia acestora o serie selecta de titluri care vor putea fi vizualizate in intregime in decursul unei luni. Acestea includ “Vrajitoarea din Portobello” a lui Paulo Coelho, “Ghidul votantului indecis” al lui Mark Halperin sau “Erin Hunter?s Warriors: In salbaticie”. Programul “Sneak Peek” le va da sansa cititorilor sa vada 20% din majoritatea cartilor care vor fi lansate in decursul urmatoarelor saptamani.

    Publicitatea nu este nici pe departe atat de eficienta ca recomandarea personala din partea cuiva cunoscut. De aceea, producatorul american de bijuterii SilverJewelryClub ofera gratuit o mare parte dintre bijuteriile lor, astfel incat intreaga lume sa afle despre calitatea si rafinamentul designurilor lor. Singurul lucru pentru care “clientii” trebuie sa plateasca este livrarea. Website-ul clubului pune la dispozitie patru piese odata, iar vizitatorii au 15 minute sa comande fiecare piesa in parte, dupa care un nou produs ii ia locul. Dupa cum fondatorii clubului spun singuri “oferirea bijuteriilor noastre gratis este modul nostru de a ne prezenta pe noi si bijuteriile noastre noilor clienti. Stim ca in aceasta bransa competitia este acerba si de aceea vrem ca voi sa aveti sansa sa experimentati produsele noastre astfel incat sa va amintiti brandul nostru”. SilverJewelryClub livreaza in prezent in 54 de tari.

    Producatorul de electrocasnice Zanussi-Electrolux pune de cativa ani la dispozitia participantilor la festivalul sloven Rock Otocec serviciile unei spalatorii gratuite. Dupa ce acestia isi ridica hainele curate de la standul Zanussi, primesc si o carte postala inscriptionata. “Draga mama si tata, sunt curat…”, pe care o pot trimite celor dragi.

    CAND PUN MARKETERII OCHII PE TINE
    Compania londoneza Matter si-a propus o abordare neconventionala a marketingului direct, trimitand prin posta cutii pline cu “chestii interesante”. Matter colaboreaza cu producatori din cele mai diverse domenii astfel incat sa poata alcatui colectii de obiecte potrivite unor audiente specifice care beneficiaza in mod gratuit si neasteptat de “cutiile interesante” trimise de Matter. Fiecare companie participanta la program trebuie sa contribuie cu cate un obiect – ceva care explica ceea ce face, care spune ceva despre ideile si valorile acesteia, sau ceva care poate fi incercat. Matter trimite apoi cutiile astfel incat acestea sa ajunga la destinatari intr-o duminica – atunci cand consumatorii au mai mult timp sa se joace cu continutul acestora. Cutia-pilot box, care a ajuns in cutia postala a destinatarilor pe 2 februarie a acestui an, cuprindea obiecte din partea Sony Ericsson, Stolichnaya, Nintendo, Nissan, Penguin si Virgin Atlantic, printre altii. Obiectul trimis de Nissan a fost un set de creioane colorate, realizate din sapun – mesajul implicit fiind acela ca brandul nu este ceea ce consumatorii se asteapta sa fie, conform blogului Matter blog. Urmatoarea editie Matter va fi dedicata barbatilor intre 25 si 35 de ani, urmand a fi trimisa in Marea Britanie in cursul acestei veri.

    Sample Lab, inaugurat in luna iulie 2007 in Tokio, este un spatiu rezervat membrilor care invita consumatorii sa faca sampling si sa testeze noi produse. Membrii platesc o modesta taxa de inregistrare de 3 dolari si un comision anual in valoare de 10 dolari. Acestia, care trebuie sa fi implinit deja 15 ani, intra apoi in “laborator”, prezentand la intrare codul QR stocat pe telefonul mobil. Pe langa rafturile de magazin, pline de produse pe care acestia le pot incerca gratuit, “laboratorul” dispune si de o camera speciala destinata femeilor, unde acestea pot testa diferite produse cosmetice. La plecare membrii pot alege 5 produse pe vor sa le ia acasa, tot ceea ce trebuie sa faca in schimb este sa completeze un chestionar referitor la produsele pe care le-au incercat. Conceptul a fost creat de agentia de marketing Mel Posunetto si a inregistrat un asemenea succes incat de la sfarsitul lui ianuarie 2008, membrii trebuie sa faca o rezervare cu doua saptamani in avans pentru a vizita laboratorul.

  • Se poarta hibridele… uneori

    In Romania, motoarele hibrid se lovesc inca de lipsa combustibilor de tipul etanolului din benzinarii si, in plus, gama din care puteti alege un model hibrid se limiteaza in prezent la Toyota Prius si Honda Civic Hibrid. Va ramane, deci, o singura solutie plauzibila: sa cumparati acum doar modelul japonez, cu o motorizare obisnuita, si sa-l schimbati cu unul hibrid cand infrastructura va permite acest lucru. Oricum, japonezele castiga, incet-incet (dar totusi parca prea incet comparativ cu pietele din Occident sau de peste ocean), tot mai multi adepti si in Romania, iar piata noastra nu poate trece cu vederea nici trendul mondial orientat catre motorizarile nepoluante.
    Dar parca noi inca functionam si actionam dupa “spiritul de turma”, urmarind vechea reteta: premium inseamna german, iar sport, italian. Bineinteles, brandurile respective si-au castigat in timp toata consideratia si respectul si au sufocat in ultimii ani strazile romanesti. Popularitatea lor inseamna insa o mare pierdere tocmai la capitolul cel mai important: exclusivitate.
    Dan Ioan Popp, presedintele companiei imobiliare Impact, imi spunea in urma cu cateva luni ca ar vrea sa-si schimbe masina si, desi se declara un admirator al tehnologiei si calitatii germane, spunea ca cel mai probabil isi va cumpara o limuzina hibrid. Sunt convins ca multa lume admira marcile germane, dar Popp simte exact acelasi lucru – ca brandurile respective si-au cam pierdut din forta sau identitate pe piata din Romania. In plus, masinile japoneze castiga teren chiar si pe segmentele premium, acolo unde germanii au facut jocurile parca dintotdeauna. Dar este oarecum firesc: nu sunt ei, niponii, “nemtii Asiei”? Nu este cel mai mare constructor de automobile din lume tot japonez? Si, pana la urma, cine a construit cel mai lung pod suspendat, nu tot inginerii japonezi???

    Pentru prima data, Lexus
    Lexus a fost unul dintre constructorii cei mai asteptati la Salonul International de Automobile Bucuresti 2007, constructorul japonez bifand prima sa prezenta din istorie la SIAB. Daca standul era prea aglomerat sau, dimpotriva, designul masinilor nipone nu v-a atras deloc, noi va prezentam masina pe hartie, cu trecutul, prezentul si premiile pe care le-a castigat pentru viitor. Am fi preferat insa sa o facem pe niste drumuri serpuite, fara hardtop si fara limita de timp sau kilometri…
    Lexus SC 430, coupe-ul niponilor, este cea mai fiabila masina din lume. Pentru al doilea an la rand, in urma studiului JD Power, japonezii au castigat distinctia, si au facut-o fara niciun dubiu. Proprietarii de Lexux SC 430 au raportat 54 de probleme la 100 de masini in primele trei luni de la cumparare si, chiar daca poate suna ingrijorator pentru cel mai fiabil automobil al anului 2007, numarul problemelor masinii japoneze este cu mult sub media generala: 118 probleme pentru o suta de masini. Alte modele Toyota (Lexus este divizia de lux a constructorului japonez Toyota) au punctat si ele foarte bine, iar Prius, Scion si Rav4 au castigat disputele pe segmentele lor.
    Studiul americanilor de la JD Power masoara 135 de parametri, printre care placerea de a conduce masina, manevrabilitatea, franele, motorul, transmisia si orice alta problema calitativa raportata de proprietari. La ultimul studiu au participat 62.000 de persoane care au condus masina minim 90 de zile dupa ce au cumparat-o.

    Un altfel de exclusivism
    Gama SC (sport coupe) de la Lexus a fost printre primele modele produse de Toyota, tocmai pentru a incerca sa umple golul din segmentul de sportiva luxoasa din propria gama. Chiar si asa, Toyota ducea lipsa unui model premium convertible, loc ocupat tocmai de acest SC 430, unul dintre primele masini de pe piata ce au promovat hardtop-ul din material dur, cu capotare sau decapotare automata. Chiar si asa, lupta cu constructorii teutoni este una foarte dificila pentru Lexux. In pofida motorului de 4,3 litri si a celor aproape 300 de cai putere dezvoltati de motorizarea de top, aceia care cauta un cabriolet sportiv nu neaparat luxos vor alege in continuare modelele germane din acest segment de piata. Dar soferii mai putin sportivi, care urmaresc un raport calitate/pret bun, dar si o masina mai exclusivista decat a concurentilor de pe piata, pot alege fara nicio problema SC 430.
    In plus, odata cu prezenta Lexus la SIAB, japonezii au facut un pas important pentru succesul marcii pe piata autohtona, desi modelul sport coupe ar fi preferat sa “parcheze” in Romania cu cateva luni in urma. Oricum, chiar daca noiembrie este ultima luna a acestui an cand veti putea conduce masina fara capota, un lucru este sigur: veti astepta primavara viitoare ca nimeni altcineva. Literalmente. Pentru ca posesorii de SC 430 sunt foarte putini. Asta daca exista. Pana atunci s-ar putea sa fiti chiar “la moda”.

    Adolescentul
    Brandul de lux al Toyota a implinit anul acesta 17 ani de existenta, dar scurta perioada a fost indeajuns pentru Lexus sa castige o felie importanta din segmentul de lux la nivel mondial. E drept, modelele japoneze s-au impus indeosebi in Statele Unite, unde Toyota si Lexus sunt deja considerate masini americane. In Europa, Mercedes, BMW sau Audi n-au pierdut mare lucru pe segmentele premium si, deoarece brandurile lor au o valoare inzecit mai mare decat cea a niponilor, lupta continua in trei sau, cel mult, in patru, daca luam in considerare si constructorii britanici (vorbim de segmentul pe care il tinteste Lexus, deci nu luam in calcul marcile italiene, indeosebi sportive). Dar Lexus creste intr-un an cat altii-n zece si, foarte important, pare dispus sa deseneze de-acum inainte si modele europene, cu un design mai putin “made in SUA”.

    Concurenta acerba
    SC 430 “se bate” cu BMW 650, cu SLK-ul de la Mercedes, Audi TT sau Jaguar XK, iar lupta se poarta in doua manse: America si Europa. Daca peste ocean SC 430 face fata fara probleme SLK-ului sau BMW-ului 650 (celelalte doua contracandidate nu au mare succes in SUA), in Europa lucrurile sunt mult mai dificile: tehnologia dezvoltata de germani este impresionanta, fie ca vorbim despre calitatea interioarelor, motorizari, sasiu sau siguranta activa ori pasiva, iar Lexus, desi se ridica la nivelul de echipare al concurentilor, are un drum lung de parcurs pana la performantele sportive sau notorietatea brandurilor de mai sus.
    Dar, exact asa cum Jaguar isi pune sperantele, de ani buni, in exclusivitatea marcii si a modelelor sale in lupta cu gigantii teutoni, si Lexus se concentreaza pe clientii care vor sa iasa din “tiparul german”. Sansele de reusita pe batranul continent sunt, totusi, destul de reduse.

  • GoogleFight (se) lupta in cuvinte

    Lupta dintre cele doua termene este un test facut de Bubble Meter, autorul unui blog despre piata imobiliara, cand a descoperit site-ul Google Fight, pe care se pot compara cuvinte, nume sau sintagme, dupa numarul de rezultate returnate pe Google, in urma cautarilor. Monitorizarea razboiului dintre cele doua termene a inceput in anul 2005, cand “housing boom” avea de aproape doua ori mai multe rezultate decat concurentul sau, iar in mai putin de un an de zile, popularitatea lui “housing boom” a crescut cu 515%. Desi interesul oamenilor pentru termenul “housing bubble” a crescut cu 762%, se pare ca piata imobiliara dicteaza chiar si in acest joc, pentru ca nici dupa 2 ani de zile “housing bubble” nu a reusit sa castige in lupta cu boom-ul imobiliar.

    Boom sau Bubble? Bubbleboom…
    Aceste cifre nu inseamna foarte mult din punct de vedere cantitativ. Calitativ, acestea spun doar de cate ori au fost cautate cele doua concepte pe Google. Numarul rezultatelor date de cel mai mare motor de cautare din lume poate avea fluctuatii insa, pentru ca sunt site-uri, precum cel al lui Bubble Meter, pe care ambele termene sunt mentionate, ceea ce inseamna automat mai multe rezultate pentru fiecare termen. Mai mult, piata imobiliara a avut un boom in ultimii ani, ceea ce inseamna de asemenea mai multe cautari pentru “housing boom”. Bubble Meter sustinea ca exista o corelatie intre popularitatea termenului “housing bubble” si piata imobiliara, fiind convins ca odata ce piata se va aseza, “housing boom” nu va mai fi atat de interesant pentru oameni, iar “housing bubble” va putea sa-l prinda din urma. Se pare ca rationamentul bloggerului care a initiat aceasta lupta a fost corect, insa ramane de vazut cat timp va mai trece pana cand piata imobiliara se va aseza de tot sau, dupa cum ar spune Bubble Meter, pana cand “housing bubble” va fi pe locul intai in cautarile pe Google.

    Miss/ter popularitate
    Ted Turner sau Tina Turner? Warren Buffett sau Dinu Patriciu? Sunt cateva intrebari la care oamenii nu au raspuns. Singurul mod de a sti cine este adevaratul castigator este infruntarea. Nu trebuie neaparat sa fie doua persoane; pot fi doar doua lucruri diferite. Infruntarea celor doi oponenti se face in functie de popularitatea fiecaruia pe paginile celui mai mare motor de cautare din lume. Pentru ca Google Fight, un site pe care te poti juca cu astfel de lupte intre oameni sau cuvinte, foloseste, dupa cum ii spune si numele, motorul de cautare Google.
    In functie de cate rezultate obtin pe Google subiectii infruntarii, Google Fight stabileste castigatorul. Grafica site-ului este simpla, dar foarte potrivita. Are un numar de infruntari clasice si amuzante care au fost facute inainte de alti utilizatori si pe care le poti vizualiza pentru a vedea rezultatele. Este foarte haios modul in care Google Fight a animat secventa in care cele doua cuvinte cheie se lupta, iar rezultatele sunt afisate intr-o histograma. Daca doresti sa vezi infruntari actuale, Google Fight are si o sectiune cu ultimele 20 de infruntari, iar cele mai spectaculoase “razboaie” se gasesc la “infruntarea lunii”. Pe langa faptul ca este un site haios, Google Fight poate fi si un site util pentru cei care sunt prezenti in mediul online. Este un mod foarte simplu de a vedea cat de mare este popularitatea ta in comparatie cu ceilalti din mediul online.

    Sa inceapa lupta!

    Ted Turner – Tina Turner
    castigator este Tina Turner cu 2.240.000 de rezultate

    Warren Buffett – Dinu Patriciu
    castigator este Warren Buffet cu 1.840.000 de rezultate

    BraD Pitt – Tom Cruise
    castigator este Tom Cruise cu 11.600.000 de rezultate

    Alexandru Papadopol – Dan Bordeianu
    castigator este Dan Bordeianu cu 198.000 de rezultate

    Nokia – Motorola
    castigator este Nokia cu 212.000.000 de rezultate

    Femeie – Barbat
    castigator este Femeie cu 5.910.000 de rezultate

    Windows – Linux
    castigator este Windows cu 658.000.000 de rezultate

  • Cum se cucereste o femeie

    Nancy Duarte marturiseste ca electronicele nu-i trezesc nici un fel de afinitate sau afectiune. Desi este fondatoarea unei companii cunoscute din Silicon Valley, Nancy nu pune pret pe gigabiti. “Nu sunt genul acela de persoana, mereu conectata si online”, spune Duarte fara nicio intentie de a-si cere scuze pentru aceasta “erezie”.
    “Nu am o geanta plina de gadget-uri, din care sa mi se reverse electronicele si pot sa spun cu mana pe inima ca nu sunt o fana a BlackBerry-ului.” Nu cu mult timp in urma marketerii din domeniu ar fi catalogat afirmatiile lui Duarte ca “o chestie feminina” si ar fi ignorat-o. Insa timpurile se schimba.
    Cu opt luni in urma Duarte, CEO-ul in varsta de 44 de ani a companiei Duarte Design, a cumparat un Apple MacBook. Nu a trecut mult timp pana cand a descoperit cat de usor isi poate folosi camera digitala impreuna cu software-ul iPhoto al noului sau Mac, fotografiile din memoria aparatului revarsandu-se pe ecranul laptopului dintr-o singura miscare. In scurt timp Duarte s-a trezit ca isi facea singura DVD-uri cu poze si filme cu cei dragi si ca a inceput sa observe “ce gentute dragute pentru laptopuri au inceput sa apara prin magazine”. Pe scurt Nancy Duarte s-a indragostit iremediabil si fara scapare de gadget-urile high-tech.
    Insa sentimentele si parerile ei de baza despre tehnologia in sine nu s-au schimbat. Ceea ce s-a schimbat insa au fost produsele si designul lor. Deodata toate gadget-urile au devenit mai usor de folosit si astfel au inceput sa o atraga. “Femeile sunt mult mai ocupate decat barbatii”, spune ea hotarata.
    “Si in plus nici nu iubesc tehnologia atat de mult incat sa pierd doua ore cu un manual de instructiuni de utilizare de parca ar fi un puzzle a carui solutie trebuie sa o gasesc. Barbatii gasesc o placere deosebita in asemenea activitati. Eu in acest timp as prefera sa citesc o carte in schimb.”
    Nancy Duarte reprezinta un grup in crestere, cel al femeilor care au inceput sa imbratiseze tehnologia din momentul in care aceasta a iesit in intampinarea lor si a incetat sa le trateze ca un public secundar, nesemnificativ. In spatele acestei revolutii tacute sunt inginerii si designerii care au inceput sa incorporeze o doza tot mai mare de sensibilitate feminina in produsele traditional sculptate dupa gusturile si obiceiurile masculine.
    Cu doar cativa ani in urma feminizarea unui produs electronic insemna realizarea unei versiuni pastelate a originalului. Retailerii observa ca acest tip de marketing nu a murit in totalitate, dar astazi feminizarea tehnologiei se refera la caracteristicile de baza ale produsului si se reflecta cel mai adesea in usurinta folosirii lor. Fara a fi adresate in exclusivitate publicului feminin acestea sunt “female friendly”. Iar rezultatele nu s-au lasat asteptate prea mult.
    Publicul feminin a fost responsabil pentru cumpararea a mai mult de jumatate din camerele digitale vandute in primele patru luni ale acestui an, comparativ cu procentul de 48% inregistrat cu doi ani in urma, conform datelor NPD Group. Insa nu doar cifrele reflecta felul in care aceasta tendinta schimba fata tehnologiei.
    Spatiile mai generoase dintre tastele noului notebook Sony sunt gandite astfel incat sa le permita femeilor cu unghii mai lungi sa tasteze mai usor. Ultimele modele de telefoane mobile produse de LG Electronics au focalizarea automata a camerei digitale calibrata la lungimea bratului, deoarece cercetatorii companiei au observat ca tinerele femei tind sa faca cele mai multe poze impreuna cu un prieten, spre deosebire de barbati.
    Nikon si Olympus au introdus de curand noi linii de camere digitale mai usoare, mai compacte si mai usor de folosit, concepute special pentru femei, deoarece studiile au dovedit ca acestea au tendinta de a fi principalul “pastrator” al amintirilor in familie. Modelul Nikon D40X este cu 20% mai mic decat camera digitala standard Nikon S.L.R. si poate fi mult mai usor purtat la gat sau in geanta, asta in timp ce pastreaza cea mai mare parte a setarilor surorii sale mai mari.
    Industria produselor electronice se vede astazi nevoita sa accepte realitatea evidenta: cele mai multe produse de acest gen sunt destinate uzului in familie, iar in cele mai multe cazuri aceasta este administrata de femei, dupa cum spune si Robert F. Gee, vicepresedinte al diviziei de marketing a companiei Coby Electronics, cu sediul in Queens.
    “Femeile devin din ce in ce mai mult principalii factori de decizie”, spune Gee. “Atunci cand televizoarele cu ecran mare au aparut pentru prima oara, totul se rezuma la sport. Acum discutia se reduce la functiile speciale pe care le are pentru urmarirea filmelor. Femeile reprezinta o parte importanta a audientei, iar in noile designuri se reflecta exact acest lucru.”
    Coby a inceput sa vorbeasca direct femeilor, promovandu-si anumite produse cum ar fi DVD player-ul dual-screen pentru masina, pe care l-a promovat in revista Cosmopolitan. “Factorul acceptul consortului” este o sintagma des folosita la Digital Advisor, un site de shopping si informare in domeniul produselor electronice. Iar consortul se dovedeste a fi in cele mai multe cazuri tocmai femeia, dupa cum explica Mike Brady, editorul acestui website.
    “Daca sotul aduce acasa televizorul gigant pe care si l-a dorit intotdeauna, sotia va spune invariabil ‘Ce prostie, nu vezi ca e mai mare decat peretele?’”, spune el. Brady mai spune ca barbatii si femeile tind sa aiba pareri diferite asupra rolului pe care televizorul ar trebui sa-l ocupe in casa lor. “Barbatii vor ca televizorul sa domine intreaga camera, in timp ce femeile il vad nu atat ca si centrul de interes al intregii camere, ci ca pe un accesoriu.”
    Producatorii de televizoare au inteles sa raspunda solicitarilor feminine in diverse feluri. Westinghouse Digital Electronics a lansat de curand LCD-urile plate – care sunt mai atragatoare pentru femei in versiunile cu dimensiuni mai modeste de 32 si 40 de inchi – cu DVD player incorporat.
    Acest gen de televizoare este cu atat mai tentant pentru femei, spune Rey Roque, vicepresedintele diviziei de marketing a companiei, cu cat astfel camera va fi astfel mai putin aglomerata si mai putin plina de cabluri si fire. Tehnologia orientata catre camuflarea produselor electronice ca televizoarele sau sistemele home cinema se transforma intr-un ritm accelerat intr-o categorie in sine.
    De exemplu, unul dintre deschizatorii acestei directii, compania Acoustic Research, vinde un sistem audio camuflat intr-o biblioteca compacta. Sistemul se numeste Home DŽcor si deghizeaza boxele in vaze, carti sau suporturi de lumanari, dupa cum spune Tom Malone, presedintele Audiovox, compania care le produce. “Ideea din spatele acestui concept a fost aceea de a face un sistem audio performant, dar care sa fie in acelasi timp practic invizibil”, spune Malone. Invizibilitatea insa costa, aceste boxe incepand de la un pret de 800 de dolari.
    Producatorul bateriilor Energizer a mers atat de departe, incat a conceput incarcatoare pentru fiecare sex in parte. Incarcatorul Dock & Go, negru cu o margine argintie, costa 33 de dolari si este adresat barbatilor, putand incarca pana la 8 baterii simultan.
    Al doilea, numit Easy Charger, costa doar 20 de dolari si se adreseaza femeilor, in responsabilitatea carora cade de obicei incarcarea bateriilor din casa. Acest incarcator este plat si rotund si este vandut impreuna cu fatete interschimbabile in culorile negru, argintiu si crem. Pe un ecran incorporat se afiseaza in permanenta un mesaj referitor la faza in care se afla ciclul de incarcare.
    Testarile efectuate in cadrul focus grupurilor au aratat ca barbatii tind sa respinga incarcatorul Easy Charger tocmai din cauza acestor mesaje care le spun ceea ce ei cred ca stiu deja, spune Mandy Iswarienko, brand manager al Energizer.
    “Am descoperit ca modul in care barbatii si femeile se raporteaza la incarcatoarele pe care le folosesc este foarte diferit”, spune ea. “Pentru femei cel mai important aspect atunci cand foloseste un produs electronic este sa fie cat mai usor de inteles si de folosit.”

  • Se va ieftini cel mai scump oras?

    Pretul caselor de lux din Londra, cel mai scump oras din lume la momentul actual, se va confrunta cu o incetinire a ritmului de crestere anul acesta. Un numar din ce in ce mai mare de proprietati sunt introduse pe o piata cu un numar tot mai mic de cumparatori.
    Estimarile privind rata de crestere a preturilor anul acesta se ridica la doar 20%, fata de o majorare cu 29% in 2006. Totusi, daca numarul de cumparatori de lux s-a micsorat cu 30% fata de luna martie, preturile caselor au continuat sa creasca, inregistrand un avans-record de 33% fata de anul precedent, primul de acest fel de dupa 1979.
    Previziunile de incetinire a cresterii vin pe fondul unei cresteri a preturilor de 18 luni cauzate de majorarea veniturilor brokerilor, executivilor si investitorilor bancari. Cererea a crescut atunci si pe seama influxului mare de oameni cu venituri mari de peste ocean, atrasi de renumele bun al pietei de real estate londoneze. Pretul mediu platit pentru o locuinta de lux in Londra se ridica la 9,85 milioane de dolari, iar pentru un apartament la 2,5 milioane de dolari. Costurile depasesc cu 5% pe cele din al doilea cel mai scump loc din lume, Monaco, cu 50% pe cele din New York si cu peste 100% pe cele din Tokio.

  • Memoria se masoara in euro

    Ceasul Audemars Piguet pierdut – 18.000 de euro, telefonul Vertu pierdut – 20.000 de euro, stiloul Cartier pierdut – 400 de euro. Dar ce inseamna un laptop pierdut?

    Raspunsul cel mai simplu la aceasta intrebare este: pretul acestuia. Cand in discutie este insa laptop-ul unui manager, atunci pierderea reprezinta luni intregi de munca, strategii de business, planuri de afaceri sau contracte valoroase. In bani, totul se traduce in sume cu multe zerouri sau procente serioase din veniturile companiilor. In afara de informatii, laptop-ul unui manager poate contine si foarte multe lucruri personale.

    Ipoteza: o companie cu o cifra de afaceri de 10 milioane de euro isi stocheaza toate datele pe un laptop, iar acesta este pierdut.
    Concluzie: “In acest caz cred ca laptop-ul respectiv ar valora 1 miliard de euro”, spune Madalin Matica, directorul general al Dot Commerce, care gestioneaza un portal de plata pentru tranzactiile online.

    “Nu este interesanta valoarea actuala a companiei, ci planurile pe termen scurt si mediu care se gasesc in laptop-ul respectiv. Ma refer la studii de piata, planuri de marketing, predictii si inovatii, idei care urmeaza a fi aruncate in piata, design de produs si de ambalaj”, este de parere Matica. Managerul are in prezent un Tablet PC Gateway M275 – “o bijuterie informatica” care l-a costat 2.800 de dolari. “In timp ce raspund la aceste intrebari, imi dau seama cat de mult sunt dependent de laptop-ul meu cu care petrec, de fapt, mai mult timp decat cu familia”, completeaza acesta. Radu Georgescu, presedintele Grupului GECAD, care are un IBM ce a costat 5.000 de euro, trateaza aceasta problema din doua perspective. Georgescu este de parere ca valoarea laptop-ului se poate calcula ca fiind suma a doua efecte potentiale, si anume: pierderea datelor si posibilitatea ca ele sa ajunga in mana concurentei.
    “In cazul in care firma nu mai poate utiliza datele, businessul s-ar opri pana la recuperarea datelor de la zero, a eventualelor penalitati pentru contractele neefectuate intre timp. Aceasta pierdere as estima-o la 1 milion de euro”, spune Georgescu. Cel de-al doilea efect, acela ca datele sa ajunga in posesia “concurentei rauvoitoare”. “Acest lucru echivaleaza cu furtul de clienti, furnizori, tehnologie. Astfel ca estimarea mea ar fi de 10 milioane de euro pentru acest caz ipotetic”, adauga el. Sebi Vasilescu, presedintele Diviziei Sebra (food & baverages) din Grupul RTC, crede ca estimarea unei astfel de pierderi depinde foarte mult de domeniul in care activeaza compania. “In plus, este practic imposibil ca toate datele unei companii de asemenea nivel sa fie stocate pe un singur laptop.”

    Luni de munca si mii de euro
    Laptop-ul unui manager poate fi “mina de aur” pentru ceilalti businessmani din breasla, care invart pe degete milioane de euro. “Mai mult de 90% din timp laptop-ul este folosit in scopuri de business, restul ramanand pentru timpul liber. Printre utilizarile personale intra filmele, fotografiile si browsing-ul”, spune Catalin Patrasescu, partener al SmartPoint, companie de analiza a pietei, care are un laptop BenQ S73G. “M-as mira ca un manager sa aiba foarte multe lucruri epersonalee pe laptop”, completeaza Matica si spune ca acest dispozitiv il foloseste, in proportie de 99%, pentru afaceri si doar un singur procent pentru activitatile personale. “Mai ascult din cand in cand muzica in format MP3 pe laptop-ul meu”, marturiseste Matica.
    Georgescu spune ca laptop-ul il foloseste numai pentru afaceri. “Aproape 100% il folosesc la birou. Rareori il duc acasa, si asta doar daca am de gand sa lucrez in weekend sau seara tarziu.” Vladimir Sterescu, CEO al EasyCall, este de parere ca laptop-ul nu mai este un dispozitiv foarte practic. “In ultima vreme nu il folosesc foarte mult pentru business. In general activitatea din firma noastra este o activitate operationala, iar 80% din aceasta activitate este text, mai ales e-mail-uri. Dar pe langa laptop mai folosesc si un blackberry, deoarece laptop-ul este mai incomod, trebuie sa-l iei tot timpul dupa tine si e ca si cum ai umbla cu 2 genti – una pentru laptop si una pentru lucrurile personale”, spune acesta. Folosit sau nu in proportie mare pentru activitatea profesionala, toti sunt de parere ca ar fi foarte neplacut sa-si piarda laptop-ul. Si nu pentru pretul lui, ci pentru valoarea informatiilor pierdute care poate insemna luni de munca, contracte pierdute si un “buzunar” mai gol cu sute de mii de euro.
    Matica si-a vazut laptop-ul distrus in cursul unui control vamal. “A fost o mica apocalipsa, deoarece aveam extrem de multe date in el, proiecte, adrese de e-mail si business planuri pentru anul in curs. Am pierdut apoi 2 luni ca sa repar aceasta pierdere si am pierdut 5 contracte in acest timp”, povesteste acesta.
    “Mi s-a intamplat si mie odata sa mi se strice laptopul si a fost groaznic. Din acest motiv informatiile actuale de pe laptop-ul meu sunt redundante fata de cele pe care le tin pe desktop”, spune Sterescu. “Daca as fi avut toate datele legate de firma numai pe laptop, acestea ar fi valorat cel putin jumatate de an de lucru. In conditiile in care as avea nevoie de aproximativ 2 luni de zile pentru a reface informatiile pierdute – gen contracte, oferte, documente de strategie -, ar insemna ca as pierde 20-30.000 de euro, daca evaluez pierderea din perspectiva salariului meu. Daca fac aceasta evaluare din perspectiva businessului pe care il conduc, laptop-ul pierdut ar fi valorat sute de mii de euro, in conditiile in care am terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 4 milioane de euro”, explica Sterescu. Matica isi evalueza laptop-ul din mai multe planuri, iar valoarea acestuia variaza intre 1 euro si 50.000, in functie de “locul” in care ajung datele de pe el. “Stiu o companie si cinci banci comerciale din Romania care ar plati cel putin 50.000 de euro pe acest laptop. Pentru un competitor al meu acest laptop ar fi o mina de aur si cred ca valoarea informatiilor din el se ridica la suma de 200.000 de euro. Dar cred ca este greu de facut aceasta estimare. In mana unui profan ele nu ar valora mai mult de 1 euro”, spune acesta.

    Dependent de backup
    Orice om de afaceri trebuie sa se gandeasca la posibilitatea de a se intampla ceva cu laptop-ul lui. De aceea cei multi isi iau masuri de protectie pentru a nu fi in situatia de a pierde informatii importante, lucru care poate atrage dupa sine consecinte grave. “Eu imi fac backup la informatiile de pe laptop. De altfel, backup-ul informatiilor este una dintre cele mai importante reguli pe care politica de securitate a unei companii trebuie sa o includa”, este de parere Georgescu. “In cazul in care nu faci backup, efectele pot fi devastatoare – de la pierderea contactelor cu clientii si partenerii pana la incetarea activitatii firmei pentru o perioada de timp in care se incearca recuperarea datelor”, completeaza acesta. Si Matica si-a pus problema securizarii informatiilor, in acestea investind aproximativ 300 de euro. “I-am adaugat protectii pentru supravoltaje, pentru acces neautorizat si pentru conectarea la retele Wi-Fi”, spune acesta. Sterescu spune ca nu mai lucreaza foarte mult pe laptop sau desktop. Iar pentru informatiile pe care le detine se face backup la 24 de ore. “De fiecare data ne conectam la niste servere, iar pentru aceste informatii se face backup zilnic si practic, daca s-ar intampla ceva cu laptop-ul meu, as pierde doar informatiile din ziua respectiva”, povesteste Sterescu. Solutia lui Patrasescu pentru un “dezastru” de dimensiuni mai mici este aceea de a nu pastra pe laptop decat informatii care pot fi refacute rapid in cazul unui incident. “Prin politicile de securitate si backup exista, in orice moment, o arhiva din care se poate reface structura de informatii de pe notebook intr-o proportie de 98-99%”, spune Patrasescu. “Pentru ceea ce inseamna documente personale, imediat ce ajung acasa pun datele pe sistemul propriu, care are o structura redundanta prin care ma asigur ca in cazul caderii unuia din hard discuri se recupereaza din celelalte si datele nu se pierd.”

    Laptop-ul de 7 milioane de euro
    Un studiu facut de Symantec printre utilizatorii de laptop-uri din Europa, Africa si Orientul Mijlociu arata ca 78% dintre cei intervievati considera ca datele de pe laptopul lor au o “valoare substantiala” si estimeaza aceasta valoare la 800.000 de euro. Au fost de asemenea oameni care au spus ca informatiile de pe dispozitivul lor pot valora chiar si 7 milioane de euro. In ciuda acestor valori substantiale, doar 42% dintre companii platesc pentru masurile de protectie ale informatiilor pe care angajatii le detin pe laptop. Cele mai multe dintre companiile din domeniul IT (45 de procente) lasa aceasta problema in grija angajatilor. La acest studiu au participat 1.700 de angajati si manageri din domeniul IT.

  • Arhitectura in stil vechi se vinde bine

    Achizitia record a anului 2006, s-a ridicat, pe piata imobiliara bucuresteana, la o valoare de 16 milioane de euro. Protagonista a fost o vila situata pe un teren de 2.000 de metri patrati din zona Dorobanti.Cumparatorul vilei din Dorobanti, un om de afaceri roman, a achizitionat casa direct de la proprietari, depasind astfel estimarile consultantilor imobiliari privind cea mai scumpa vila vanduta in 2005, care indicau suma de 10 milioane de euro. Simtul estetic al investitorilor imobiliari a inceput sa detecteze noi oportunitati de investitii in casele cu aspect arhitectural deosebit. Cele mai cautate sunt cele apartinand stilului gotic, florentin, brancovenesc sau chiar art-nouveau. Tranzactia ar putea fi surclasata ca valoare doar de vanzarea Palatului Bragadiru, “Colosseum-ul” de pe Calea Rahovei, estimat la 26 de milioane de euro. Cladirea, ai carei proprietari sunt Ivona Fulicea, Ion Mihnea Romalo, Ana Constandaky si Irene de l’Epinay, cu totii urmasi ai familiei Bragadiru, este vizata de consultantii imobiliari pentru amenajarea unui hotel de lux. Un alt imobil cu mare potential pe piata de imobiliare high-class este cladirea care gazduieste Ambasada Canadei, situata in apropiere de Piata Romana si estimata la 6 milioane de euro.Aproximativ 80% dintre casele cu arhitectura deosebita sunt situate in zone rezidentiale din Bucuresti, cum ar fi Primaverii, Aviatorilor, Televiziune, Kiseleff, Rosetti, Piata Romana, Intercontinental, Gradina Icoanei, Foisorul de Foc sau Dorobanti. Factorii determinanti in evaluarea lor sunt suprafata si locatia. Astfel, preturile imobilelor si terenurilor din aceste zone a urcat de trei ori in ultimii ani, ajungand la peste 4.000 euro/mp.

  • Bunul-gust se plateste dublu

    Marile case de licitatii, cum sunt Sotheby’s sau Christie’s, au descoperit si promoveaza un nou mod de a-si vinde exponatele. Astfel, daca pana acum licitatiile erau definite de o tematica (portrete, sculptura, mobilier din secolul al XV-lea), astazi sunt preferate expozitiile unui singur colectionar. Motivul este simplu – acesti colectionari privati sunt recunoscuti ca “arbitrii” ai bunului-gust, iar clientii au certitudinea ca achizitia merita suma platita. “Traim intr-o perioada in care bunul-gust nu are o definitie foarte clara si aceste expozitii sunt, in sine, niste ‘definitii’ ale gustului”, spune Alistar Clarke – sef al departamentului de mobilier al celebrei case de licitatii Sotheby’s – pentru NY Times. Galeriile unor singuri colectionari, numite “tastemaker”, au avut si pana acum succes, dar era vorba despre personalitati ca Andy Warhol, Jacqueline Kennedy Onassis, ambele la Sotheby’s, sau Marilyn Monroe, cea mai recenta – in 1999 -, la Christie’s. Christie’s este cel mai bun exemplu al noi tendinte – “ne-am decis sa vindem sub forma de colectie privata, sa renuntam, treptat, sa mai despartim exponatele in categorii care sunt distribuite fiecarui expert in parte”, spune Orlando Rock, cel care conduce departamentul de colectii private la celebra casa americana. Si cumparatorii gasesc mai atractive licitatiile transformate in galerii, chiar daca pretul unui articol se poate dubla. Anul trecut, spre exemplu, expozitiile unui singur colectionar au avut vanzari medii de 94%, in timp ce licitatiile obisnuite nu au depasit 80%.Ultima astfel de licitatie, organizata de Christie’s la Rockefeller Center, a avut rezultate notabile. Vanzarile totale au atins cifra de 16,2 mil. dolari, mult peste estimarile de 9 mil. dolari ale expertilor Christie’s.