Tag: s&d

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • Lovitura de stat nu bate cu parul

    În opinia liberalului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, ar trebui să-şi dea demisia fiindcă permite “dictatura pontistă”, adică mobilizarea senatorilor pentru o victorie a PSD la europarlamentare, cu scopul final de a-l propulsa pe Victor Ponta candidat la preşedinţie. Bodea nu a fost singur: atât liderul PNL, Crin Antonescu, cât şi alte voci liberale au criticat virulent ideea de a suspenda lucrările în plen ale Senatului, profitând astfel de excelentul prilej de a creşte cota PNL în rândurile opoziţiei de dreapta şi de a arăta că nu au complexe în a refolosi contra PSD acuzaţia de “lovitură de stat”, suportată în 2012 de liberali cot la cot cu pesediştii din partea lui Traian Băsescu.

    Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, s-a ferit să decreteze vacanţă pe perioada campaniei, însă a justificat şi el rărirea activităţii în plen prin ideea că la alegerile europarlamentare “sunt două grupuri care se bat pe o diferenţă de câteva voturi, care pot să vină din România”. Conform ultimelor sondaje, popularii europeni (PPE) ar obţine cu câteva mandate mai mult în PE decât socialiştii şi democraţii (S&D), cu 217 la 208, în timp ce liberalii (ALDE) s-ar situa pe locul al treilea, cu 63 de mandate, astfel încât explicaţia lui Zgonea are o logică evidentă din perspectiva PSD.

    Cât priveşte campania pentru prezidenţiale, singurul care combate contra PSD pe acest front rămâne preşedintele Traian Băsescu, care nu doar şi-a reafirmat susţinerea pentru PMP şi a opinat că Victor Ponta n-are nicio şansă de câştig în faţa unui viitor candidat al “dreptei unite”, dar a şi cerut electoratului să nu-l voteze pe Victor Ponta pentru Cotroceni, pentru că acesta, “fiind dependent de baroni, va baroniza ţara”.