Tag: scut

  • Organizaţiile PSD fac scut în jurul Vioricăi Dăncilă: Se urmăreşte intimidarea premierului

    ”Prin gestul lui Ludovic Orban se urmăreşte intimidarea premierului Viorica Dăncilă, după ce nu „s-a executat” când Klaus Iohannis i-a cerut demisia. Premierul României nu poate renunţa la mandatul primit din partea românilor şi validat de Parlamentul României doar pentru că strategia electorală a candidatului Klaus Iohannis are nevoie de o ruptură pe care să o speculeze.Acuzaţiile de înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice (…) şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte preşedintelui României în scopul ascunderii săvârşirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului demonstrează neseriozitatea unui demers care poate arunca ţara în haos”, a spus Laurenţiu Nistor într-un comunicat de presă remis de MEDIAFAX. 

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania Raytheon a primit 559 milioane dolari pentru a produce interceptorii scutului SUA din România

    Potrivit site-ului Al.com, Raytheon a făcut anunţul după ce Agenţia americană pentru apărare antirachetă (MDA) a emis contractul săptămâna trecută.

    Contractul, aferent anului fiscal 2015, prevede producerea de rachete ghidate de tip Standard Missile-3 Block IB, folosite de către Marina americană (US Navy) împotriva ameninţării rachetelor balistice cu rază medie de acţiune, a precizat Raytheon.

    Compania a adăugat că asamblarea rachetelor va avea loc la Redstone Arsenal, o instalaţie de producţie de rachete de tip SM-6 şi SM-3.

    Raytheon urmează să producă 44 de interceptori de tip SM-3 Block IB, potrivit companiei, care a adaugă că MDA intenţionează să achiziţioneze până la 52 de astfel de rachete.

    “Am demonstrat în mod constant calitatea (rachetelor de tip) SM-3 Block IB, iar acum comandanţii se concentrează asupra achiziţionării”, a declarat dr. Mitch Stevison, directorul programului Standard Missile-3, citat de companie. “Acest contract reflectă încrederea pe care MDA o are în această rachetă, în cadrul apărării regionale împotriva rachetelor balistice”, a apreciat el.

    Raytheon a adăugat că acest tip de rachete a fost mobilizat pentru prima oară în 2014, iar instalarea ei în România, anul acesta, decurge conform programului, în cadrul celei de a doua părţi a Abordării adaptate în faze, planul american pentru apărarea antirachetă a Europei.

    Potrivit Raytheon, SM-3 distruge rachete balistice în spaţiu folosind doar impactul, echivalent cu cel produs de un camion de zece tone la viteza de 966 de kilometri pe oră.

    Până în prezent, peste 200 de rachete de tip SM-3 au fost livrate Statelor Unite şi Japoniei, iar SM-3 Block IIA decurge conform programului în vederea mobilizării pe mare şi pe uscat în Polonia, în 2018, a mai precizat Raytheon.

    Compania are, la instalaţia de la Redstone, şi o linie de asamblare pentru rachete de tip SM-6. Acestea urmează să fie folosite pe 35 de nave aparţinând Marinei, potrivit unui anunţ de la începutul anului. Raytheon a sărbătorit producerea a celei de a 100-a rachete de tip SM-6 la Redstone anul trecut.

  • Ambasadorul SUA la NATO: Scutul protejează populaţiile şi teritoriile Alianţilor. Nu e contra Rusiei

    “Luna acesta, SUA vor oferi un impuls de 9.000 de tone capacităţilor de apărare anti-rachetă ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Odată cu sosirea USS Porter, a treia navă echipată cu sistem Aegis cu capacităţi de apărare antirachetă care va avea port de bază în Spania, SUA continuă să îşi îndeplinească angajamentul de a spori protecţia aliaţilor europeni în faţa ameninţărilor venite din volatilul Orient Mijlociu. O a patra navă americană, USS Carney, va sosi în această toamnă. Alături de cele patru nave echipate cu sisteme Aegis cu capacităţi de apărare antirachetă, un sistem similar, terestru, cu capacităţi de detectare şi interceptare (Aegis Ashore) va deveni operaţional până la sfârşitul anului la Deveselu, în România. Aegis Ashore prezintă aceleaşi capacităţi de apărare antirachetă ca şi sistemele Aegis maritime, fiind însă un sistem fix, terestru. Combinaţia de nave dotate cu sisteme Aegis, sisteme terestre Aegis şi îmbunătăţiri ale sistemului de interceptare şi armament vor creşte capacitatea NATO de a proteja populaţiile, teritoriile şi forţele ţărilor europene membre de circa zece ori faţă de Capacitatea Interimară de Apărare Antirachetă, anunţată de Alianţă la întâlnirea la nivel înalt de la Chicago, din 2012, afirmă , într-un editorial, ambasadorul SUA la NATO, Douglas Lute.

    Acesta subliniază că apărarea antirachetă a NATO este “un efort complex, integrat, iar SUA s-au angajat să-şi îndeplinească obligaţia alături de mulţi alţi aliaţi”.

    “NATO a luat hotărârea iniţială de a crea o misiune de apărare antirachetă la Summit-ul NATO de la Lisabona, din 2010. De atunci până în prezent, am continuat eforturile pe măsură ce aliaţii s-au oferit să găzduiască sau să contribuie la dezvoltarea capacităţilor militare ale NATO. Din 2013, SUA, Germania, Spania şi Olanda au dislocat sisteme de apărare antirachetă Patriot în Turcia, sub comandă şi control NATO. Spania găzduieşte nave americane echipate cu sisteme de apărare antirachetă, în timp ce Turcia găzduieşte un important radar terestru antirachetă. Germania găzduieşte structura de comandă şi control la Baza Aeriană de la Ramstein, utilizând software caracteristic apărării antirachetă, creat şi instalat de NATO.

    Asemenea României, Polonia va găzdui un sistem Aegis Ashore, care va deveni operaţional până în anul 2018. Olanda se află în plin proces de modernizare a fregatelor sale pentru a contribui cu patru radare maritime de avertizare timpurie. Danemarca s-a angajat să furnizeze un senzor maritim pentru sistemul de apărare antirachetă a NATO şi mulţi aliaţi participă la dezvoltarea capacităţilor antirachetă ale Alianţei prin intermediul programului de apărare antirachetă dislocat în teatrul de operaţiuni, notează Douglas Lute, adăugând că aceste eforturi în domeniul apărării antirachetă reprezintă “o dovadă excelentă a angajamentului NATO de a disloca capacităţi moderne, de înalt nivel tehnologic”.

    “Asemenea navelor USS Cook şi USS Ross, USS Porter este un distrugător extrem de specializat multirol, dotat atât cu senzori şi capacităţi de interceptare antirachetă, cât şi cu capacităţi standard de atac terestru, antisubmarin şi de apărare antiaeriană. Radarul Aegis al USS Porter monitorizează spaţiul aerian, terestru şi maritim pentru a detecta, intercepta şi distruge ameninţările la adresa aliaţilor NATO. Pe lângă misiunea sa de apărare antirachetă, nava USS Porter va constitui un atu în misiunile permanente ale NATO, participând la operaţiuni de securitate maritimă şi la antrenamente bilaterale şi internaţionale”, mai spune ambasadorul SUA la Alianţa Nord-Atlantică.

    Diplomatul american reaminteşte faptul că “sistemul de apărare antirachetă al NATO este pur defensiv, menit să intercepteze şi să distrugă rachete balistice în faza de zbor, inclusiv focosul şi orice alte arme de distrugere în masă ar putea transporta acestea”. “Rachetele de interceptare nu sunt dotate cu focos exploziv, bazându-se pe energia cinetică pentru a se ciocni cu şi a distruge focoasele rachetelor balistice inamice. Sistemul de apărare antirachetă al NATO este proiectat să protejeze populaţiile, teritoriile şi forţelor ţărilor europene membre NATO de ameninţarea crescândă reprezentată de proliferarea rachetelor balistice din ce în ce mai letale şi cu rază din ce în ce mai mare de acţiune. Peste 30 de ţări dezvoltă rachete balistice din ce în ce mai sofisticate. Pentru a se apăra de această ameninţare reală, NATO are nevoie de o apărare efectivă. Contracararea ameninţării unor atacuri cu rachete balistice din exteriorul regiunii euro-atlantice este o provocare din ce în ce mai serioasă la adresa securităţii colective, căreia NATO îi va răspunde”, afirmă Lute.

    Totodată, el reiterează faptul că “sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina în nici un fel capacităţile strategice de descurajare ale Rusiei”.

    “În septembrie 2014, la Summitul din Ţara Galilor, liderii NATO au reafirmat importanţa dezvoltării capacităţilor de care Alianţa are nevoie pentru a răspunde noilor ameninţări. Anul acesta, odată cu sosirea USS Porter, USS Carney şi cu Aegis Ashore, NATO face un important pas înainte către asigurarea capacităţilor sale de apărare antirachetă. În plus, NATO demonstrează încă o dată capacitatea sa de adaptare la noi provocări, aşa cum a făcut timp de peste 65 de ani”, mai susţine ambasadorul american.

  • Ambasadorul SUA la NATO: Scutul protejează populaţiile şi teritoriile Alianţilor. Nu e contra Rusiei

    “Luna acesta, SUA vor oferi un impuls de 9.000 de tone capacităţilor de apărare anti-rachetă ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Odată cu sosirea USS Porter, a treia navă echipată cu sistem Aegis cu capacităţi de apărare antirachetă care va avea port de bază în Spania, SUA continuă să îşi îndeplinească angajamentul de a spori protecţia aliaţilor europeni în faţa ameninţărilor venite din volatilul Orient Mijlociu. O a patra navă americană, USS Carney, va sosi în această toamnă. Alături de cele patru nave echipate cu sisteme Aegis cu capacităţi de apărare antirachetă, un sistem similar, terestru, cu capacităţi de detectare şi interceptare (Aegis Ashore) va deveni operaţional până la sfârşitul anului la Deveselu, în România. Aegis Ashore prezintă aceleaşi capacităţi de apărare antirachetă ca şi sistemele Aegis maritime, fiind însă un sistem fix, terestru. Combinaţia de nave dotate cu sisteme Aegis, sisteme terestre Aegis şi îmbunătăţiri ale sistemului de interceptare şi armament vor creşte capacitatea NATO de a proteja populaţiile, teritoriile şi forţele ţărilor europene membre de circa zece ori faţă de Capacitatea Interimară de Apărare Antirachetă, anunţată de Alianţă la întâlnirea la nivel înalt de la Chicago, din 2012, afirmă , într-un editorial, ambasadorul SUA la NATO, Douglas Lute.

    Acesta subliniază că apărarea antirachetă a NATO este “un efort complex, integrat, iar SUA s-au angajat să-şi îndeplinească obligaţia alături de mulţi alţi aliaţi”.

    “NATO a luat hotărârea iniţială de a crea o misiune de apărare antirachetă la Summit-ul NATO de la Lisabona, din 2010. De atunci până în prezent, am continuat eforturile pe măsură ce aliaţii s-au oferit să găzduiască sau să contribuie la dezvoltarea capacităţilor militare ale NATO. Din 2013, SUA, Germania, Spania şi Olanda au dislocat sisteme de apărare antirachetă Patriot în Turcia, sub comandă şi control NATO. Spania găzduieşte nave americane echipate cu sisteme de apărare antirachetă, în timp ce Turcia găzduieşte un important radar terestru antirachetă. Germania găzduieşte structura de comandă şi control la Baza Aeriană de la Ramstein, utilizând software caracteristic apărării antirachetă, creat şi instalat de NATO.

    Asemenea României, Polonia va găzdui un sistem Aegis Ashore, care va deveni operaţional până în anul 2018. Olanda se află în plin proces de modernizare a fregatelor sale pentru a contribui cu patru radare maritime de avertizare timpurie. Danemarca s-a angajat să furnizeze un senzor maritim pentru sistemul de apărare antirachetă a NATO şi mulţi aliaţi participă la dezvoltarea capacităţilor antirachetă ale Alianţei prin intermediul programului de apărare antirachetă dislocat în teatrul de operaţiuni, notează Douglas Lute, adăugând că aceste eforturi în domeniul apărării antirachetă reprezintă “o dovadă excelentă a angajamentului NATO de a disloca capacităţi moderne, de înalt nivel tehnologic”.

    “Asemenea navelor USS Cook şi USS Ross, USS Porter este un distrugător extrem de specializat multirol, dotat atât cu senzori şi capacităţi de interceptare antirachetă, cât şi cu capacităţi standard de atac terestru, antisubmarin şi de apărare antiaeriană. Radarul Aegis al USS Porter monitorizează spaţiul aerian, terestru şi maritim pentru a detecta, intercepta şi distruge ameninţările la adresa aliaţilor NATO. Pe lângă misiunea sa de apărare antirachetă, nava USS Porter va constitui un atu în misiunile permanente ale NATO, participând la operaţiuni de securitate maritimă şi la antrenamente bilaterale şi internaţionale”, mai spune ambasadorul SUA la Alianţa Nord-Atlantică.

    Diplomatul american reaminteşte faptul că “sistemul de apărare antirachetă al NATO este pur defensiv, menit să intercepteze şi să distrugă rachete balistice în faza de zbor, inclusiv focosul şi orice alte arme de distrugere în masă ar putea transporta acestea”. “Rachetele de interceptare nu sunt dotate cu focos exploziv, bazându-se pe energia cinetică pentru a se ciocni cu şi a distruge focoasele rachetelor balistice inamice. Sistemul de apărare antirachetă al NATO este proiectat să protejeze populaţiile, teritoriile şi forţelor ţărilor europene membre NATO de ameninţarea crescândă reprezentată de proliferarea rachetelor balistice din ce în ce mai letale şi cu rază din ce în ce mai mare de acţiune. Peste 30 de ţări dezvoltă rachete balistice din ce în ce mai sofisticate. Pentru a se apăra de această ameninţare reală, NATO are nevoie de o apărare efectivă. Contracararea ameninţării unor atacuri cu rachete balistice din exteriorul regiunii euro-atlantice este o provocare din ce în ce mai serioasă la adresa securităţii colective, căreia NATO îi va răspunde”, afirmă Lute.

    Totodată, el reiterează faptul că “sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina în nici un fel capacităţile strategice de descurajare ale Rusiei”.

    “În septembrie 2014, la Summitul din Ţara Galilor, liderii NATO au reafirmat importanţa dezvoltării capacităţilor de care Alianţa are nevoie pentru a răspunde noilor ameninţări. Anul acesta, odată cu sosirea USS Porter, USS Carney şi cu Aegis Ashore, NATO face un important pas înainte către asigurarea capacităţilor sale de apărare antirachetă. În plus, NATO demonstrează încă o dată capacitatea sa de adaptare la noi provocări, aşa cum a făcut timp de peste 65 de ani”, mai susţine ambasadorul american.

  • Polonia şi balticii cer NATO să considere scutul antirachetă sistem de descurajare a Rusiei

    Sistemul american antirachetă, bazat în mare parte în România, vizează să protejeze Europa de eventuale rachete lansate de către state considerate paria din Orientul Mijlociu.

    Potrivit sursei citate, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia au făcut această propunere în cadrul pregătirilor Summitului NATO care va avea loc în perioada 4-5 septembrie în Ţara Galilor.

    Propunerea polonezo-baltică subminează poziţia Statelor Unite, potrivit cărora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizează Rusia.

    Însă cei care au propus ideea au reuşit să pună pe agendă, înainte de summit, problema unor noi măsuri de securitate pentru Polonia şi statele baltice, între care suplimentarea numărului zborurilor NATO de recunoaştere la frontierele lor de est, iar aceste operaţiuni nu se vor încheia autoomat după un an, aşa cum se plănuia iniţial.

    Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat ca măsura să fie reaprobată de către toţi membrii NATO după un an. Însă, între timp, Berlinul şi-a dat seama că este singurul care susţinea această poziţie şi a renunţat la idee, scrie Der Spiegel.

  • O fabrică Ford la Iaşi ar fi fost cel mai bun scut antirachetă al României

    Scutul antirachetă dezvoltat de americani la Deveselu (Olt) este pe cale să devină şi cea mai importantă investiţie americană în România.

    Iniţial, scutul necesita investiţii de 400 de milioane de dolari, adică sub un sfert din investiţiile americane directe în România la nivelul lui 2011 (1,4 mld. euro), când se făcea estimarea. Acum, în noul context în care România devine frontieră a unui nou război nedeclarat, dar cu destul background încât să nu lase nimănui iluzia că se poartă cu creionul pe hârtie, „geostrategia“ s-ar putea dovedi mai importantă decât la momentul  parafării deciziei de construire a scutului în România.

    O precizare: investiţia în scut ar putea fi mai importantă nu pentru că americanii se gândesc să investească masiv în România în domeniul militar astfel încât ţara să simtă şi economic o astfel de măsură, ci că, tocmai contrar a ceea ce aştepta administraţia de la Bucureşti, investiţiile americane totale aici nu cresc după instalarea scutului american antirachetă. Economiile coloşilor nu au sentimente. În 2003, totalul investiţiilor străine în România era de 9,6 mld. euro, iar America avea investiţii directe de 324 mil. euro, adică 3,4% din totalul investiţiilor străine directe.

    Zece ani mai târziu, în 2012, totalul investiţiilor străine în România era de 59 de miliarde de euro, iar investiţiile americane erau de 1,8 miliarde de euro, adică 3,1% din totalul investiţiilor străi­ne în România. Investiţiile străine directe totale au crescut în zece ani de peste şase ori, dar cele americane cu mai puţin, de 5,5 ori. Iar schimburile comerciale româno-americane sunt la un nivel foarte redus, 1,4 mld. euro (sub 2% din schimburile comerciale totale ale României), adică doar cu puţin mai mari decât cu Republica Moldova, o ţară de 3,5 milioane de oameni.

    Spre comparaţie, aceeaşi este situaţia şi cu Polonia, de asemenea o ţară unde SUA vor să construiască un scut antirachetă. Aici, la finalul anului 2012 soldul investiţiilor directe străine americane era de 8,1 miliarde de euro, adică 4,5% din soldul total al investiţiilor directe străine.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre ţara vecină Ungaria. Aici soldul investiţiilor directe americane se ridică la 19,3 miliarde de euro, cifră valabilă pentru sfârşitul anului 2012, ceea ce reprezintă aproape 12% din total.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Agenţia pentru Apărare Antirachetă cere 123 milioane de dolari pentru scutul din România şi Polonia

     “Planurile noastre pentru anul fiscal 2015 includ continuarea investiţiilor în tehnologii şi capabilităţi avansate pentru a putea face faţă unor ameninţări complexe în creştere”, a declarat viceamiralul James D. Syring, preşedintele Agenţiei SUA pentru Apărare Antirachetă.

    Acesta a precizat că Agenţia consideră că bugetul solicitat pentru anul fiscal 2015, în valoare de 7,459 miliarde de dolari, va permite continuarea dezvoltării capabilităţilor de apărare împotriva ameninţărilor cu rachete balistice pentru SUA, dar şi pentru aliaţii şi partenerii internaţionali.

    “Ameninţările sunt în creştere pe măsură ce potenţialii noştri adversari îşi procură un număr mai mare de rachete balistice, mai complexe şi cu o rază de acţiune tot mai mare”, a spus viceamiralul Syring, dând ca exemplu testele efectuate de Coreea de Nord şi Iran.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrările la scutul american de la Deveselu încep astăzi. Băsescu, la ceremonia de marcare a evenimentului: Sentimentul meu e acela al datoriei împlinite

     Delegaţia americană prezentă la eveniment este condusă de James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, şi include alţi înalţi oficiali din cadrul Departamentului Apărării, Departamentului de Stat şi comandamentelor forţelor americane din Europa.

    Din partea conducerii NATO participă la eveniment ambasadorii Alexander Vershbow, Secretar General Adjunct, şi Sorin Ducaru, asistent al Secretarului General al NATO pentru ameninţări emergente de securitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedinţia: Băsescu a discutat cu vicepreşedintele SUA despre scutul antirachetă. Programul scutului din România va continua

     “Domnul preşedinte Traian Băsescu a avut o discuţie cu vicepreşedintele SUA, domnul Joe Biden, la ceremonia de inaugurare a Papei Francisc de la Vatican. Domnul vicepresedinte Joe Biden a reconfirmat ca programul scutului antirachetă din România nu va fi afectat în niciun fel de noile decizii luate la Washington şi că programul va continua aşa cum a fost discutat cu autorităţile române”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al şefului statului.

    Potrivit lui Oprea, preşedintele Băsescu a primit aceleaşi asigurări şi din partea secretarului de stat al SUA, John Kerry, în cursul unei convorbiri telefonice care a avut loc vineri, 15 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul NATO-Rusia programat în mai a fost anulat. Motivul ar putea fi sistemul european antirachetă

    Cu toate acestea, analiştii cred că decizia a fost luată pe fondul disensiunilor persistente referitoare la instalarea elementelor antirachetă ale NATO în Europa, informează pagina online a agenţiei RIA Novosti. “Summitul NATO-Rusia a fost anulat din cauza sistemului european antirachetă”, titrează ziarul Kommersant. Experţii cred că anularea întrevederii din mai între Vladimir Putin şi secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, are şi ea legătură cu aceste disensiuni.

    Mai multe pe mediafax.ro