BusinessMagazin

Tag: sculptor

  • 19 februarie – Ziua Brâncuşi. Se împlinesc 143 de ani de la naşterea marelui sculptor

    În noiembrie 2015, era promulgată legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, stabilită pe 19 februarie. Legea a fost iniţiată ca o “reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român.

     
    Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
     
    Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, şi a absolvit, în 1902, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.
     
    În 1903, a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta este, de altfel, singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.
     
    La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.
     
    În 1907 este prezentată prima versiune a “Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări “Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi “Coloana fără sfârşit” şi “Masa Tăcerii”. “Rugăciunea” şi “Domnişoara Pogany” se mai numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.
     
    Brâncuşi s-a stabilit la Paris, unde s-a stins din viaţă în martie 1957 – a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse -, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.
     

  • Cum arată casa de vacanţă construită din ciocolată – VIDEO

    Locuinţa măsoară 18 metri pătraţi şi a fost realizată de ciocolatierul şi sculptorul francez Jean-Luc Decluzeau; în casa de ciocolată pot înnopta patru oaspeţi.

    Totul în casă este comestibil: pereţii, şemineul sau cărţi sunt toate realizate din ciocolată. Preţul pentru a petrece o noapte aici este de 57 de dolari.

  • Pinocchio, varianta modernă

    Spre deosebire de tâmplarul din poveste, sculptorul francez Gael Langevin a început cu o mână, apoi a dezvoltat braţul, umerii, trunchiul şi capul. Pentru a fi complet, InMoove, cum este numit primul robot umanoid realizat prin imprimare 3D în regim open-source, mai are nevoie de picioare, pentru care francezul are designuri cu sisteme motorizate ”pe care nu le-am testat încă. Muncesc la asta“.

    Totul a început în 2011, când un client i-a cerut lui Langevin, sculptor de meserie, o proteză de mână pentru o reclamă. ”Am propus să realizăm mâna prin imprimare 3D, dar la vremea aceea s-a dovedit a fi prea scump pentru client şi au renunţat la idee. |nsă eu am decis să creez mâna.“ A creat modelul pe calculator folosind un program de editare grafică gratis numit Blender, apoi i-a printat cu ajutorul unei imprimante 3D. ”Am adăugat nişte motoraşe şi când era gata am publicat creaţia pe internet în regim open source. Am făcut asta pentru că am folosit Linux şi Blender, ambele fiind programe open source, şi am vrut să împărtăşesc rezultatul şi eu, la rândul meu, cu comunitatea.“

    Open source, sau ”cu sursă deschisă“, descrie practica de a produce şi dezvolta produse permiţându-le altora să acţioneze liber asupra procesului de dezvoltare. Practic, oricine poate să pună umărul la creare, însă nu poate profita comercial de pe urma acestuia fără acordul creatorului.

    Francezul a adus creaţia sa în Capitală pentru a putea fi expusă în cadrul evenimentului Bucharest Technology Week. |n momentul de faţă, InMoove poate vorbi şi înţelege ce spui datorită unui soft de inteligenţă artificială, îşi poate mişca capul, ba chiar îţi poate strânge şi mâna. Utilizarea principală a acestuia este în sectorul educaţional. Potrivit francezului, 78 de universităţi din lume folosesc InMoove. ”Ştim că-l folosesc, pentru că achiziţionează anumite componente de pe site. Proiectul le permite oamenilor să dezvolte produsul în ce direcţie doresc: poate vor să adauge mai mulţi senzori tactili pe mâini.“

    Deorece este open source, toată documentaţia necesară, planurile de imprimare, tutorialele sunt disponibile online pe site-ul InMoove pentru ca şi alţii să-şi poată crea propriii roboţi. Componentele francezului sunt folosite pentru a realiza proteze şi în alte proiecte. ”Un start-up din Londra a creat un robot pe care l-au montat pe roţi, ca un Segway, şi poate fi controlat de la distanţă. Au dus robotul la Sacramento, SUA, şi le-au dat copiilor aflaţi într-o cameră sterilizată din spital posibilitatea de a interacţiona cu oamenii de afară cu ajutorul unei căşti Oculus Rift“, spune Gael Langevin.

    Mai departe, Langevin vrea să dezvolte membrele inferioare, să-l facă să meargă şi să dezvolte sistemul de inteligenţă artificială; pentru asta lucrează în regim de colaborare cu zeci de programatori prin intermediul platformei GitHub. |ntrebat dacă nu cumva îi este frică ca un programator, cu intenţii rele, să-i altereze sistemul, francezul spune că este de părere că împărtăşirea informaţiilor şi acest lucru în colaborare sunt mai puţin dăunătoare decât dezvoltarea unui sistem de inteligenţă artificială (IA) de către o companie. ”Este drumul pe care trebuie să-l urmăm în viitor, deoarece vizibilitatea este mult mai mare. Atunci când închizi sistemul, doar câţiva oameni pot lucra sau repara dacă s-a stricat ceva şi acesta este un lucru periculos“, explică el. Robotul i-a adus faimă şi clienţi noi. I-a schimbat sculptorului viaţa complet; acum, îşi dedică timpul liber îmbunătăţind produsul. ”Mi-a schimbat complet viaţa. E ca şi cum ai avea un nou copil în casă care nu înţelege tot ce îi zici“, mărturiseşte el.

    Deşi nu reprezintă principala sursă de venit, InMoove generează venituri pentru Langevin, prin vânzarea anumitor componente electrice. ”|n interiorul robotului se află o placă numită Nova board, unde se conectează toate firele. Sunt două într-un robot. Iar fiecare costă cam 60 de euro. Vând între 10 şi 15 astfel de obiecte în fiecare săptămână“, mărturiseşte el. Ceea ce înseamnă că francezul câştigă între 28.800 de euro şi 43.200 de euro pe an din vânzarea doar a acestei componente. ”Dar asta este doar o parte dintr-un robot, aş putea să vând motoarele, camerele, computerul. Am putea deschide o piaţă, o linie de business în viitor“, adaugă el, precizând că nu poate cuantifica suma investită în crearea robotului.

    Francezul mai dă un alt exemplu de afacere de tip open source: Arduino, companie ce creează microcontrollere folosite de pasionaţi şi de ingineri la proiectele lor. Compania Arduino a fost înfiinţată în 2005, iar acum are în jur de 200 de angajaţi şi venituri estimate de 13 milioane de dolari.

    Provocarea pentru Langevin nu a fost construirea robotului în sine, ci păstrarea comunităţii din jurul InMoove. ”Sute de oameni cer informaţii online despre produs, despre construcţia acestuia şi trebuie să răspund în fiecare zi la e-mailuri“, mărturiseşte el. Trebuie să fie atent la cine foloseşte InMoove şi ce vor să facă cu el, deoarece ”unii vor să construiască roboţi de luptă. Trebuie să încerci să-ţi păstrezi viziunea cu care ai început proiectul“.

    Cât de complicat este să-ţi construieşti propriul robot? ”Poţi să asamblezi un raft cumpărat de la Ikea?“, întreabă râzând Gael. ”Unii oameni asamblează produsele Ikea foarte uşor, alţii au nevoie de ajutor şi de mai mult timp. Poţi construi robotul, dar construcţia acestuia variază în funcţie de de nivelul de pricepere al fiecăruia.“ Pentru a trece la treabă este nevoie de un calculator, o conexiune la internet şi o imprimantă 3D, iar tutorialele pot explica tot procesul.

    Gael Langevin vede dezvoltarea imprimării 3D ca pe un pas înainte ce îi va ajuta în special pe designeri şi creatori să vadă exact cum funcţionează fiecare componentă a produsului lor. De asemenea, nu vede dezvoltarea roboţilor, implicit a inteligenţei artificiale, ca pe un fenomen negativ. Nu crede că va exista o competiţie între om şi robot, ci vede acest proces ca pe o contopire. ”O persoană care şi-a pierdut un picior poate avea un picior robotic. Noi devenim roboţi, iar roboţii devin umani. Asta se întâmplă dacă inteligenţa artificială merge în direcţia potrivită, dar dacă merge în direcţia comercială, atunci nu cred că e bine.“

  • Andy Garcia va juca rolul lui Constantin Brâncuşi în filmul “The Sculptor”, regizat de Mick Davis – FOTO

    Celebrul actor Andy Garcia îl va juca pe Constantin Brâncuşi în următorul film regizat de Mick Davis, intitulat “The Sculptor”, anunţă regizorul pe pagina sa de Facebook.

    Actorul Andy Garcia îl va juca pe Constantin Brâncuşi în următorul film regizat de Mick Davis, intitulat “The Sculptor”. Regizorul a publicat pe pagina sa de Facebook o fotografie alb-negru în care Andy Garcia este înfăţişat cu ochelari şi purtând barbă, astfel semănând izbitor cu sculptorul român Constantin Brâncuşi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Face 40.000 de euro din pantofi şi genţi “brodate” cu simboluri româneşti

    Povestea Iutta nu are longevitatea unei legende, încă, dar inspiraţia din spatele ei se bazează pe sute de ani.

    „Am început această poveste acum 4-5 ani. Lucram într-o mulţinaţională, într-un domeniu tehnic pentru că eu am terminat Cibernetica.  Deşi provin dintr-o familie cu înclinaţii spre artă, tatăl meu fiind sculptor, nu am avut întotdeauna în gând să mă dedic designului. Am desoperit însă această pasiune pentru genţi şi mi-am dorit să merg mai departe. Primele încercări s-au întâmplat acum vreo 4 ani, când am mers la o legătorie de artă, de unde am luat resturi de piele, din care am făcut primele genţi. Am pornit la drum cu câteva mii de euro. Nu am accesat niciun credit sau alte resurse externe. Mi-am vândut maşina şi aşa s-a născut Iutta.“

    Experimentul a fost urmat de o pauză, de revenirea la corporaţie, dar „sămânţa“ antreprenoriatului deja fusese sădită. Aştepta doar primăvara după iarna corporatistă. 

    Prima colecţie a fost costruită în jurul sculpturilor tatălui său şi a inclus obiecte din lemn sculptat, broderii inspirate din schiţele sale.   „A doua colecţie a fost Dor de Românesc, unde broderiile sunt preluate de pe iile din fiecare zonă gegrafică a ţării noastre, după o cercetare amănunţită a semnifi­caţiilor lor.“

    Citiţi articolul integral pe www.da.zf.ro

  • Statuia Libertăţii, simbolul Americii, s-a născut musulmană

    Planul iniţial al lui Frederic Auguste Bartholdi pentru Statuia Libertăţii era ca aceasta să fie o ţărancă musulmană care ar fi păzit intrarea Canalului Suez, informează The Daily Beast.

    Statuia ar fi stat la intrarea în Canalul Suez cu o lanternă în mână şi ar fi funcţionat ca un far, dar ar simboliza şi progresul. Numai că sculptorul nu a reuşit să-şi vândă ideea conducătorului Egiptului, Ishma’il Pasha. Francezul nu s-a dat bătut şi a transformat ţăranca musulmană într-un simbol al libertăţii şi a mers în America, unde proiectul acestuia a fost acceptat.

  • Sculptorul român Giulian Dumitriu expune la Art Monaco

    „Este o mare bucurie faptul că juriul <Art Monaco> mi-a dat şansa de a reprezenta România într-un eveniment de o asemenea anvergură. Lucrările pe care le voi expune sunt inspirate de ceea ce aş putea numi „the other reality”. Materializarea acestei viziuni a presupus eforturi foarte mari şi, adesea, atingerea limitelor fizice. Dar cred că numai prin forţarea limitelor, prin şlefuire până la epuizare şi prin sublimarea materiei fruste într-o altă realitate, revelată, bronzul sau piatra capătă sens şi, în cele din urmă, viaţă”, a declarat Giulian Dumitriu.

    Printre lucrările expuse la „Art Monaco” va fi şi sculptura Higher Together, creată de Giulian Dumitriu pentru a ilustra valorile companiei JTI. Artistul explorează în lucrările ultimilor ani şi un gen de nişă, un neo-realism contemporan abstract care, fără a fi asimilat artei industriale, răspunde căutarilor legate de identitatea artistică a corporaţiilor, cu referire la branding şi valori exprimate plastic. De exemplu, Higher Together reprezintă interpretarea originală a valorilor JTI: Enterprising, Open, Challenging. „S-a turnat bronz incandescent în căuşe, pentru ca, mai târziu, elemente solide să răsară din pietre ca sâmburii fructelor. A fost nevoie de foarte multă forţă, pentru ca nu este uşor să ajungi din bucăţi la un întreg. Este vorba despre valorile companiei, dar şi despre cele naţionale, îngemănate simbolic cu cele ale companiei mamă din Japonia, la fel de simple şi profunde”, declara Gilda Lazăr, director JTI România, cu ocazia vernisajului lucrării, care va părăsi sediul JTI pentru o săptămână, spre a fi expusă la „Art Monaco”.

    „Higher Together se aşază pe verticală, coagulează în jurul ei elemente aparent disparate şi face legătura între spiritualităţi, cea a extremului orient şi cea creştină, românească” spunea Pavel Şuşară, critic de artă, la vernisaj. „Coloana, indiferent că este a lui Giulian sau a lui Brâncuşi, are ca sursă arborele vieţii, axul lumii, care dă sens existenţei şi din care, până la urmă, se ciopleşte şi crucea reînnoirii şi a resurecţiei spirituale. Trăim într-o lume orizontală, o lume care a uitat verticalul. Verticala leagă pământul de cer, iar arta sculptorului Dumitriu reprezintă o formă de căutare împreună a unei noi soluţii de descoperire a naturii noastre, care nu se erodează odată cu primul răsărit şi cu primul avânt. Putem comunica la nivel de specie doar în urma unor intense experienţe individuale şi este ceea ce, în cele din urmă, face Giulian Dumitriu prin lucrările sale”, a declarat Şuşară.

    Născut în 1971, la Bacău, într-o familie de artişti, absolvent  al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, avându-l ca mentor pe Mihai Buculei, Giulian Dumitriu este prezent în expoziţii personale şi de grup la Bucureşti, Milano, Amsterdam, Paris şi Toronto, iar lucrările sale se regăsesc în colecţii particulare din România, Italia, Franţa, Canada, Statele Unite şi Elveţia. Artistul se poate mândri, printre altele, şi cu realizarea unor sculpturi monumentale din bronz, printre care cele ale lui Tristan Tzara şi Ion Ghica şi a contribuit, în 1996, la restaurarea celebrului Palat Ghica.

    În ultimii ani, arta contemporană românească a devenit din ce în ce mai apreciată, la loc de cinste în marile galerii ale lumii, dar şi în marile colecţii. Şi iată că nu doar pictura,  reprezentata prin nume ca Adrian Ghenie, ci şi sculptura românească intră în acest club select.

    JTI susţine în România evenimente şi instituţii culturale prestigioase: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Comedy Cluj, turneele Duelul Viorilor, Pianul Călător si Flautul de Aur, organizate de Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală Accendo, cu sprijinul Radio România. JTI organizează de 16 ani Întâlnirile JTI, eveniment devenit un brand cultural naţional, care a avut ca invitaţi personalităţi marcante ale dansului contemporan: Bejart Ballet Lausanne, Joaquin Cortes, Sylvie Guillem, Maria Pagés şi Sidi Larbi Cherkaoui sau Akram Khan Company.  JTI este un promotor al moştenirii culturale japoneze în România, fiind şi cel mai important investitor japonez pe piaţa locală.

  • Fotografii ale lui Constantin Brâncuşi, furate din casa stră-strănepoatei sculptorului

     “Poliţia Capitalei a fost sesizată în ziua de 8 iulie a.c. de către partea vătămată cu privire la faptul că în luna februarie a anului 2010 a constatat că, din locuinţa în care a locuit mama sa, ar fi fost sustrase mai multe fotografii ce îl reprezentau pe sculptorul Constantin Brâncuşi”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

    Potrivit unor surse din Poliţie, sesizarea a fost făcută de Luminiţa Mincu Pătraşcu Brâncuşi, în vârstă de 53 de ani, care s-a recomandat drept stră-strănepoata sculptorului. Aceasta le-a spus anchetatorilor că prejudiciul se ridică la aproximativ 600.000 de euro, aceasta fiind suma la care fotografiile furate au fost evaluate.

    Poliţiştii au început o anchetă şi au stabilit că fotografiile furate s-ar putea afla la un atelier de arte plastice reprezentat de Ion Tufeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI:Europa sub ape

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Două lucrări semnate de Brâncuşi, scoase la vânzare în România (FOTO)

    Desenul “Pupăza cu moţ” (peniţă pe hârtie, 27,4 x 38 cm, valoare estimată 5.000 – 10.000 de euro) este scos la vânzare de către un colecţionar privat din Bucureşti, care l-a achiziţionat în trecut de la o licitaţie Christie’s. Desenul reprezintă un proiect de ilustraţie pentru volumul de poeme “Plante şi animale”, publicat de Ilarie Voronca la Paris, în 1929. Scriitorul făcea parte din cercul de prieteni ai artistului.

    Cea de-a doua lucrare semnată de Brâncuşi este fotografia-obiect artistic “Peile roşi”, datată în 1906, care are o valoare estimativă cuprinsă între 2.000 – 4.000 de euro. Textul de pe verso, datat şi localizat la 28 septembrie 1906, în Paris, ne spune: “Băeatul Tati! Fă zvon în ţară că steagul Oltului a început să să urzască la buricul pământului. Sunt primit la Salon cu trei opere. Te serut Costachie. Monsieu Ion Georgiean, Doctorand, str. Izvorului, nr. 18, Bucarest, Roumanie”.

    Imaginea de pe faţa cărţii poştale reprezintă “Peile roşi”, una dintre sculpturile distruse de artist în 1907, într-un acces de răzvrătire faţă de ceea ce crease în perioada impresionismului la care Brâncuşi aderase ca elev al lui Rodin. Astfel, cartea poştală trimisă prietenului Gheorghian-Popescu este unicul document rămas, care prezintă una dintre operele dispărute. Fotografia a fost reprodusă cu ocazia Centenarului Brâncuşi din 1976 în “România literară” şi provine din colecţia privată bucureşteană Călin Eftimie.

    Cea mai scumpă operă a sculptorului român, “Madame L.R.”, a fost vândută cu 37,1 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii la Paris din 2009.

    În afară de cele două lucrări semnate de Brâncuşi, la licitaţia din 26 ianuarie a casei Artmark sunt oferite 140 de picturi şi sculpturi realizate de de avangardişti români de circulaţie internaţională, precum Jacques Herold, Marcel Iancu, Herman Maxy, Jules Perahim, Arthur Segal şi de expresioniştii români cei mai importanţi, precum Iosif Iser, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Hans Eder.