Tag: Şcolile private

  • Cum arată salariile din şcolile private: o educatoare câştigă între 4.000 şi 5.500 de lei, iar un profesor de ciclu gimnazial sau liceal poate ajunge la venituri de până la 9.000 de lei

    Salariul unui învăţător debutant din mediul privat este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, iar pentru cei care au cel puţin cinci ani de experienţă acesta depăşeşte 5.000 de lei Un profesor din ciclul gimnazial câştigă între 5.000 şi 8.000 de lei, în funcţie de vechime, dar şi de specializarea pe care o are.

    Salariile angajaţilor din învăţământul privat variază între 4.000 şi 9.000 de lei pe lună, arată o analiză realizată de platforma de recrutare online eJobs.

    Astfel, un educator care lucrează într-o grădiniţă privată din Bucureşti câştigă între 4.000 şi 5.000 de lei pe lună, în timp ce un asistent educator are un salariu cuprins între 3.500 şi 4.000 de lei.

    Un asistent medical pentru o grădiniţă privată câştigă, în medie, 3.500 de lei net în fiecare lună, în timp ce un psiholog poate avea un salariu de 4.000 de lei. Plafoanele salariale variază în funcţie de experienţa pe care o au candidaţii şi de certificările profesionale obţinute. Cele mai mari salarii sunt în Bucureşti, în oraşele mai mici nivelul fiind cu aproximativ 25% mai mic decât în Capitală.

    În cazul şcolilor private, pragurile salariale diferă în funcţie de ciclul de învăţământ. Astfel, potrivit Salario, comparatorul salarial al eJobs, dacă salariul unui învăţător debutant este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, pentru cei care au cel puţin 5 ani de experienţă depăşeşte 5.000 de lei. Un profesor din ciclul gimnazial câştigă între 5.000 şi 8.000 de lei, în funcţie de vechime, dar şi de specializarea pe care o are.

    „Deşi vorbim despre joburi care se adresează atât candidaţilor entry level, cât şi celor cu experienţă, angajatorii au o serie de cerinţe destul de specifice, precum studii universitare absolvite sau în curs de absolvire, studii psihopedagogice absolvite, dar şi o serie de soft skills ne­cesare atunci când lucrezi cu copiii, precum empatie, bune abilităţi de comunicare cu copiii şi cu părinţii şi răbdare”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

    Cei mai mulţi angajatori caută în această perioadă candidaţi pentru poziţiile de educator, învăţător, profesor de limbi străine sau asistent medical. Numărul mare de grădiniţe, şcoli private, instituţii de tip before & after school care s-au deschis în ultimii ani generează anual peste 7.000 de locuri de muncă şi 350.000 de aplicări.

    „În oraşele mari, s-a format şi o piaţă competitivă pentru acest domeniu, inclusiv din punct de vedere salarial, în condiţiile în care sunt tot mai multe instituţii de acest tip, dar nu şi suficienţi candidaţi eligibili. Este, totodată, un domeniu în care retenţia de personal este esenţială şi, pentru asta, angajatorii sunt atenţi la pachetele pe care le oferă candidaţilor. Spre exemplu, numărul de zile de concediu poate ajunge şi la 40 pe an, acesta fiind un beneficiu extra care se adaugă altora precum bonuri de masă ori cursuri de formare şi certificare profesională”, spune Roxana Drăghici.

  • Şcolile private, noul magnet pentru dezvoltatorii imobiliari care vor să atragă clienţi în proiectele rezidenţiale. Taxele trec de 10.000 de euro/an

    Zonele Străuleşti, Pipera, Erou Iancu Nicolae se conturează drept noi poli în dezvoltarea învăţământului privat, pentru care părinţii pot plăti anual zeci de mii de euro Numai în ultimul an s-au anunţat şi chiar s-au deschis opt proiecte de şcoli private în Capitală.

    Noile cartiere rezidenţiale, dar şi polii de birouri au atras şi atrag investiţii în zona de infrastructură şcolară privată, în contextul în care primăriile de sector au emis autorizaţii de construire, însă nu au venit mai departe cu investiţii în şcoli noi care să susţină expansiunea.

    „Zona Străuleşti a fost una industrială, după care au început dezvoltările de birouri, care ulterior s-au finalizat, iar aceasta a rămas „între două ape”, nici industrial şi nici nu mai era un pol de office. Dar în Expoziţiei şi în Piaţa Presei s-au dezvoltat birouri, iar adiacent are nevoie de rezidenţial. În conturarea acestui pol de rezidenţial ajută foarte mult infrastructura de educaţie. Deutsche Schule este deja, în proximitate avem European School of Bucharest şi Colegiul Genesis care creşte. Componenta de educaţie pentru orice zonă rezidenţială este una foarte importantă, una de bază fără de care nu se poate dezvolta durabil”, a explicat Cosmin Savu-Cristescu, CEO al Redport, dezvoltatorul proiectelor rezidenţiale The Level şi Infinity Nord.

    Astfel, zona Pipera din nordul Capitalei a devenit primul pol care a atras investiţii în şcoli, precum Şcoala Americană, MarkTwain InternationalSchool, Avenor College, Little London şi altele. Mai nou şi zona Străuleşti atrage investiţii în acest sens – Deutsche Schule şi Colegiul Genesis sunt două dintre exemple.

    „În principal vedem interes pentru zona de nord a Bucureştiului sau Pipera, Tunari, respectiv zonele cu putere de cumpărare mai mare. Acestea sunt construite fie în interiorul, fie în proximitatea unor ansambluri rezidenţiale de mari dimensiuni. De asemenea, au fost ocupate spaţii importante şi în anumite clădiri de birouri ce aveau disponibilitate imediată a unor suprafeţe pretabile pentru astfel de funcţionalităţi”, explică Vlad Săftoiu, head of research, Cushman & Wakefield Echinox.

    Mediul investiţional este un element important, iar o atractivitate mai crescută a acestuia rezultă în general într-un număr mai mare de facilităţi într-o anumită zonă şi, drept consecinţă, va atrage mai uşor  chiriaşi sau cumpărători, după caz, pentru proiectele din zona ţintă.

    „În ultimii ani am văzut o creştere a investiţiilor în proiecte cu funcţionalităţi multiple, iar componenta educaţională a devenit din ce în ce mai importantă. Astfel, vedem tot mai multe parteneriate între dezvoltatori şi operatorii de instituţii de învăţământ privat pentru investiţii în şcoli, licee sau grădiniţe private”, a spus consultantul.

    El explică faptul că investitia totală, însemnând achiziţia terenului, construcţia efectivă şi amenajarea spaţiului, porneşte de la 1.000 euro/mp construit şi poate ajunge la 1.500 de euro/mp/construit sau chiar mai mult, în funcţie de zonă, fit-out şi facilităţile incluse. Având în vedere aceste costuri care implică un efort financiar semnificativ, închirierea este de multe ori o opţiune preferată de investitori pentru a limita costurile iniţiale, oferind de asemenea şi o flexibilitate mai mare.

    Proiectul Nusco City dezvoltat în zona Pipera din Capitală va beneficia de o şcoală privată cu o capacitate de a înscrie 580 de copii, a explicat Bogdan Iliescu, director comercial al dezvoltatorului Nusco Imobiliara.

    „Ne dorim să facem toate facilităţile în Nusco City, astfel încât să devină o locaţie iconică pentru zona de nord. În Nusco City vom avea o şcoală privată pentru 580 de copii, pe care o vom închiria către un operator”.

    Dezvoltatorul consideră că jucătorii din piaţa imobiliară trebuie să se implice în dezvoltarea unor astfel de infrastructuri, pentru că statul nu reuşeşte să dezvolte în ritmul necesar.

    „Cred că autorităţilor le este foarte greu să construiască acum o şcoală la standardele pe care le impun, ca suprafeţe, metri pătraţi pentru recreaţie, spaţii verzi. Nu ştiu unde ar putea avea statul terenuri în centrul oraşului sau în oraş să construieşti şcoli la standardele actuale. Avantajul nostru este că avem teren suficient pentru a face acest lucru. Trebuie să ai o şcoală în portofoliu dacă ai un proiect de avergură, mai ales că zona de nord are un deficit pe şcoli”.

    „Pipera este o zonă consacrată pentru astfel de investiţii şi este posibil ca în următorii ani, mai ales pe fondul dezvoltărilor rezidenţiale de amploare, să vedem şi mai multe instituţii private de învăţământ construite în această arie a Bucureştiului. Prezenţa unei şcoli în proximitate, ca orice alte facilităţi sau servicii, aduce un avantaj competitiv pentru un proiect rezidenţial sau de birouri în atragerea de chiriaşi sau cumpărători.  În consecinţă, preţurile sau chiriile acestor dezvoltări sunt în general mai ridicate în comparaţie cu alte proiecte ce nu se bucură de existenţa unor facilităţi similare”, a spus Vlad Săftoiu.

    bogdan.alecu@zf.ro