BusinessMagazin

Tag: schulz

  • Schulz: Viitorul summit al Parteneriatului Estic, un eveniment-cheie pentru UE şi vecinii săi din est

    Martin Schulz a spus că viitorul summit al Parteneriatului Estic de la Riga, care va avea loc în perioada 21-22 mai, va fi “un eveniment cheie” care va ajuta Uniunea Europeană să aibă o revizuire strategică a uneia dintre politicile prioritare.

    Oficialul european a menţionat că Parlamentul European consideră că politica noastră UE privind Parteneriatul Estic trebuie să se ridice la provocările în domeniu şi să devină mai concentrată, mai eficientă, mai diferenţiată şi mai bine orientată pe rezultate concrete.

    “La summit ar trebui să avanseze punerea în aplicare a acordurilor de asociere cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Ne aşteptăm ca parlamentele naţionale ale statelor membre UE să finalizeze ratificarea până atunci. Dorim să oferim oportunităţi profunde de cooperare cu UE acelor ţări care au realizat progrese în procesul de reformă. Aceasta include finalizarea celei de-a doua etape a liberalizării regimului de vize şi mai multă asistenţă macrofinanciară substanţială”, a mai spus Schulz.

    El a adăugat că o mulţime din aceste lucruri depind şi de cei trei parteneri ai Uniunii Europene, care vor trebui să elimine corupţia şi elementele oligarhice şi să consolideze statul de drept.

    “Nu trebuie să uităm că forţa instituţiilor interne este, probabil, cea mai bună imunitate împotriva ameninţărilor externe. Vrem să sprijinim aceste reforme, cu abordarea «mai mult pentru mai mult» şi «mai puţin pentru mai puţin». Uniunea Europeană poate oferi un ajutor major vecinilor noştri, dacă vom folosi puterea noastră de transformare pentru a încuraja modernizarea şi reforma”, a mai spus preşedintele PE.

  • Schulz: Viitorul summit al Parteneriatului Estic, un eveniment-cheie pentru UE şi vecinii săi din est

    Martin Schulz a spus că viitorul summit al Parteneriatului Estic de la Riga, care va avea loc în perioada 21-22 mai, va fi “un eveniment cheie” care va ajuta Uniunea Europeană să aibă o revizuire strategică a uneia dintre politicile prioritare.

    Oficialul european a menţionat că Parlamentul European consideră că politica noastră UE privind Parteneriatul Estic trebuie să se ridice la provocările în domeniu şi să devină mai concentrată, mai eficientă, mai diferenţiată şi mai bine orientată pe rezultate concrete.

    “La summit ar trebui să avanseze punerea în aplicare a acordurilor de asociere cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Ne aşteptăm ca parlamentele naţionale ale statelor membre UE să finalizeze ratificarea până atunci. Dorim să oferim oportunităţi profunde de cooperare cu UE acelor ţări care au realizat progrese în procesul de reformă. Aceasta include finalizarea celei de-a doua etape a liberalizării regimului de vize şi mai multă asistenţă macrofinanciară substanţială”, a mai spus Schulz.

    El a adăugat că o mulţime din aceste lucruri depind şi de cei trei parteneri ai Uniunii Europene, care vor trebui să elimine corupţia şi elementele oligarhice şi să consolideze statul de drept.

    “Nu trebuie să uităm că forţa instituţiilor interne este, probabil, cea mai bună imunitate împotriva ameninţărilor externe. Vrem să sprijinim aceste reforme, cu abordarea «mai mult pentru mai mult» şi «mai puţin pentru mai puţin». Uniunea Europeană poate oferi un ajutor major vecinilor noştri, dacă vom folosi puterea noastră de transformare pentru a încuraja modernizarea şi reforma”, a mai spus preşedintele PE.

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.