BusinessMagazin

Tag: scholz

  • Cancelarul germanl Scholz face apel pentru o Uniune Europeană mai mare. “O Uniune Europeană cu 27, 30, 36 de state, cu peste 500 de milioane de cetăţeni liberi şi egali, îşi poate exercita greutatea şi mai puternic în lume”

    Cancelarul german Olaf Scholz a cerut sâmbătă o Uniune Europeană extinsă, spunând la o adunare a social-democraţilor europeni că aceasta ar putea astfel să-şi exercite mai bine influenţa în afacerile globale, scrie Reuters.

    De la preluarea mandatului, Scholz a făcut din extinderea Uniunii Europene pentru a include Balcanii şi alte naţiuni un element important al politicii sale externe. Acest lucru a devenit şi mai urgent de la invazia Rusiei în Ucraina, care a devenit candidat la aderarea la UE la începutul acestei veri.

    “O Uniune Europeană cu 27, 30, 36 de state, cu peste 500 de milioane de cetăţeni liberi şi egali, îşi poate exercita greutatea şi mai puternic în lume”, a declarat Scholz la congres.

    UE are în prezent 27 de membri.

    “Mă angajez în favoarea extinderii UE. Faptul că UE continuă să se extindă spre est este un câştig pentru noi toţi”, a spus el.

  • Scholz a vorbit 90 de minute cu Putin: crede în continuare că a avut dreptate să invadeze Ucraina

    “Din păcate, nu pot să vă spun că a sporit sentimentul că începerea acestui război a fost o greşeală”, a declarat Scholz într-un briefing de presă, relatează AFP.

    “Şi nu a existat niciun indiciu că apar noi atitudini”, a adăugat el la conferinţa de presă comună cu omologul său georgian, Irakli Garibashvili.

    În convorbirea telefonică de marţi cu Putin, Scholz l-a îndemnat pe liderul rus să caute o soluţie diplomatică “bazată pe o încetare a focului, pe o retragere completă a forţelor ruse şi pe respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei”.

    Ieşirea trupelor ruseşti din Ucraina este singura cale pentru ca “pacea să aibă o şansă în regiune”, a declarat Scholz.

    În timp ce poziţiile lui Putin nu par să se fi schimbat, cancelarul german a declarat că este necesar să rămână în discuţie cu liderul rus, afirmând: “Este corect să vorbim unul cu celălalt şi să spunem ceea ce este de spus pe acest subiect”.

  • Scholz vrea reforma pieţei de energie electrică în vigoare „în această iarnă”

    În urma invaziei Ucrainei, Rusia a redus livrările de gaze către Europa, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la acest combustibil şi la creşterea costurilor energiei electrice.

    Companiile de electricitate care nu folosesc gaze, cum ar fi cele nucleare, solare sau regenerabile, au reuşit să “obţină profituri suplimentare deoarece preţul este determinat de electricitatea produsă cu gaze”, a declarat Scholz într-un discurs la Berlin, citat de AFP.

    Germania şi Uniunea Europeană au elaborat propuneri pentru a elimina profiturile neaşteptate ale producătorilor de energie electrică din afara gazelor naturale, pentru a reduce presiunea asupra consumatorilor şi companiilor care se scufundă sub greutatea facturilor în creştere.

    “Acum vom face acest lucru cu mare viteză, astfel încât să putem uşura povara”, a declarat Scholz.

    “Puteţi fi siguri că acest lucru se va întâmpla cu viteza necesară pentru a o ţine sub control în această iarnă”, a mai spus Scholz.

    Germania s-a grăbit să îşi umple rezervoarele de gaz înainte de sezonul energofagiei şi s-a grăbit să construiască terminale de gaz pentru a importa noi livrări din alte părţi.

    Cea mai mare economie europeană a repornit, de asemenea, centralele pe cărbune dezactivate, iar la începutul acestei luni a decis să menţină două centrale nucleare în stand-by până la jumătatea lunii aprilie, în loc să pună capăt complet utilizării energiei atomice până la sfârşitul anului.

    De asemenea, guvernul a dezvăluit un plan de 65 de miliarde de euro pentru a reduce presiunea inflaţiei preţurilor la energie, inclusiv bani pentru pensionari şi studenţi.

    Creşterea bruscă a costului energiei electrice a fost “cea mai mare provocare” pentru industria auto emblematică a Germaniei, a declarat marţi asociaţia industrială VDA.

    Aproximativ 95% dintre companiile intervievate de VDA au declarat că sunt puternic sau foarte puternic împovărate de creşterea preţurilor, ceea ce face ca Germania să devină “necompetitivă”, în opinia grupului de lobby.

  • Cancelarul german Scholz susţine aderarea la Schengen pentru Croaţia, România şi Bulgaria

    Croaţia, România şi Bulgaria, ţări din Uniunea Europeană, îndeplinesc toate condiţiile pentru a deveni membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen fără paşapoarte, a declarat luni cancelarul german Olaf Scholz, conform Reuters.

    “Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi ar trebui să o protejăm şi să o dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, închiderea decalajelor rămase”, a declarat el, potrivit textului unui discurs care urmează să fie rostit la Praga.

    El s-a referit la apartenenţa României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, care ar însemna libera circulaţiei a bunurilor în acest spaţiu, fără controale vamale.

    Luni, la ora 13:00 ora României, în vamă la Nădlac coada de TIR-uri pentru trecerea vămii în  Ungaria era de şase kilometri. Este o situaţie obişnuită să fie o coadă de kilometri întregi pentru aceste transporturi la graniţa cu Ungaria, iar pentru fiecare kilometru de coadă timpul de aşteptare este de circa o oră. Din Ungaria, practic nu mai există controale vamale spre Vestul Europei, pentru ţările care fac parte din spaţiul Schengen.

    „Din Ungaria, dacă nu te eşti atent, nici nu ştii când ai trecut în Austria, Germania, Belgia şi aşa mai departe”, spune D.M, şofer de TIR din România care tranzitează regulat ruta amintită.

    „Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru o aderare deplină. Voi depune eforturi pentru ca acestea să devină membri cu drepturi depline”, a mai spus cancelarul german, potrivit Reuters.

     

  • Era Angelei Merkel s-a terminat. Olaf Scholz a fost votat în funcţia de cancelar

    Parlamentarii germani l-au ales miercuri pe social-democratul Olaf Scholz ca nou cancelar, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel. A fost deschisă, astfel, calea unui guvern de coaliţie pro-european care a promis să stimuleze investiţiile în zona verde.

    Olaf Scholz, în vârstă de 63 de ani, a ocupat funcţia de vicecancelar şi ministru de finanţe în guvernul Angelei Merkel, a obţinut o majoritate clară de 395 de voturi de la parlamentarii din camera inferioară a Bundestagului.

    După ce va fi nominalizat de preşedintele Frank-Walter Steinmeier la Castelul Bellevue, Scholz se va întoarce în Parlament pentru a depune jurământul în faţa parlamentarilor.

    În perioada în care Merkel s-a aflat la putere au existat 11 premieri români, opt premieri italieni, cinci premieri britanici.

    Miercuri după-amiaza, Merkel va preda Cancelaria noului cancelar.

    Scholz va conduce un guvern format din partidul său Social-Democrat(SPD), Partidului Liber-Democrat (FDP), Alianţa ’90/Verzi.

    Noul Guvern va avea portofoliile împărţite aproape egal între bărbaţi şi femei.

    „Acest lucru corespunde cu realitatea socială în care trăim, cu o populaţie alcătuită în jumătăţi egale din femei şi bărbaţi”, afirmă viitorul cancelar, Olaf Scholz, citat de publicaţia Die Welt.

    În contextul pandemiei, numele cel mai discutat a fost cel al viitorului ministru al Sănătăţii. Titularul portofoliului Sănătăţii va fi expertul social-democrat Karl Lauterbach.

    „Cei mai mulţi cetăţeni vor la Ministerul Sănătăţii un specialist care într-adevăr să facă treabă bună; va fi Karl Lauterbach”, a precizat Olaf Scholz.

    Christine Lambrecht, care până acum a fost ministru al Justiţiei în Guvernul Angela Merkel, va deveni ministru al Apărării, iar Nancy Faeser, liderul filialei SPD din landul Hessen, va prelua portofoliul Afacerilor Interne.

    Svenja Schulze (SPD) va fi ministrul Dezvoltării, Hubertus Hell (SPD) rămâne ministrul Muncii şi Afacerilor Sociale, iar Klara Geywitz (SPD) va prelua conducerea Ministerului Construcţiilor. Wolfgang Schmidt (SPD) va deveni ministru al Oficiului cancelarului, conform publicaţiei Bild.

    Robert Habeck, copreşedinte al Alianţei ’90/Verzi, va deveni vicecancelar şi ministru al Economiei şi Climei, în timp ce Annalena Baerbock, celălalt copreşedinte al formaţiunii ecologiste, va fi ministru de Externe. Steffl Lemke (Alianţa ’90/Verzi) va deveni ministrul Protecţiei Mediului, iar Anne Splegel şi Cem Özdemir, din aceeaşi formaţiune politică, vor fi ministru al Familiei, respectiv ministru al Agriculturii.

    Portofoliul Finanţelor va fi deţinut de Christian Lindner, liderul Partidului Liber-Democrat (FDP). Marco Buschmann (FDP) va fi ministrul Justiţiei, Bettina Stark-Watzinger (FDP) devine ministru al Educaţiei şi Cercetării, iar Volker Wissing (FDP) va fi ministru al Transporturilor şi Afacerilor Digitale.

    Programul de guvernare prevede o serie de măsuri sociale şi ecologice, acestea fiind principalele măsuri:

    – salariul minim va fi majorat la 12 euro pe oră, iar cetăţenii germani vor avea drept de vot începând de la vârsta de 16 ani;
    – pensiile nu vor fi diminuate şi nu va fi crescută vârsta de pensionare;
    – vor fi construite 400.000 de locuinţe anual, iar preţurile chiriilor vor rămâne plafonate;
    – Germania va face investiţii masive în dezvoltarea sistemelor de energii regenerabile, inclusiv în hidrogen; până în anul 2030, Germania trebuie să reuşească asigurarea a 80% din necesarul de electricitate din energii ecologice;
    – Germania va face investiţii în tranziţia digitală, inclusiv pentru sistemul de învăţământ;
    – salariile personalului din centrele de asistenţă medicală vor fi majorate;
    – va fi creat un nou sistem decizional pentru gestionarea crizei pandemiei.