BusinessMagazin

Tag: schimbari climatice

  • Este momentul să asigurăm rezilienţa economiei europene la schimbările climatice

    Dacă doreşte să rămână competitivă pe scena mondială, Europa trebuie să impulsioneze tranziţia ecologică. În afară de a fi mai avantajoase pentru mediu, noile tehnologii şi energia verde se justifică şi din perspectivă economică. Cu toate acestea, pentru a fi reuşită, tranziţia trebuie să fie justă şi incluzivă.

    Schimbările climatice se accelerează. Timpul de care dispunem pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C este pe sfârşite. Fie ne aducem contribuţia, în limitele mandatelor noastre, fie vom suferi consecinţele grave ale lipsei noastre de acţiune.

    În condiţiile în care factorii de decizie, liderii mediului de afaceri şi societatea civilă se pregătesc pentru negocierile din cadrul Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28), care va avea loc săptămâna viitoare la Dubai, 2023 va fi, aproape sigur, anul cu cele mai înalte temperaturi înregistrate vreodată. Incendiile, secetele şi inundaţiile extreme au un impact devastator din punct de vedere uman şi economic în întreaga lume. Datele sunt clare: analizele efectuate de Banca Centrală Europeană arată că, cu cât amânăm mai mult să ne reducem emisiile şi să trecem la o economie mai ecologică, cu atât costurile sunt mai ridicate. Iar sondajul privind investiţiile realizat de Banca Europeană de Investiţii în 2023 relevă că două din trei firme europene se confruntă deja cu daune şi pierderi cauzate de schimbările climatice.

    În acelaşi timp, modul în care asigurăm funcţionarea economiilor noastre se schimbă, iar tranziţia energetică înregistrează o evoluţie rapidă. O combinaţie între politici, inovare, stabilirea preţului carbonului şi surse private şi fiscale de finanţare – inclusiv prin Pactul verde european – accelerează investiţiile în tehnologii care vor contribui la atenuarea degradării cauzate de arderea necontrolată de combustibili fosili şi de încălzirea globală.

    Cheltuielile totale pentru energie curată bat recorduri, după cum se arată în Perspectivele energetice mondiale ale Agenţiei Internaţionale a Energiei. Această reorientare către surse de energie mai curate nu este motivată numai de dorinţa de a face bine, ci se justifică şi din punct de vedere economic. În prezent, este mai ieftin şi mai rapid să se recurgă la surse regenerabile de energie decât să se construiască infrastructuri noi pentru combustibili fosili. Într-o lume marcată de intensificarea incertitudinilor geopolitice, tehnologiile energetice curate contribuie la consolidarea securităţii şi independenţei energetice a ţărilor.

    Tranziţia ecologică este importantă nu numai pentru protecţia mediului, ci şi pentru cea a economiei noastre. Din punct de vedere economic, nu se justifică să se investească în surse de energie care devin tot mai puţin concurenţiale, în loc să se valorifice progresele tehnologice care vor defini mixul energetic al viitorului. Dacă Europa nu reuşeşte să se alăture revoluţiei energetice mondiale, competitivitatea sa va fi afectată în mod ireparabil.

    Pentru a evita acest rezultat, Europa trebuie să dea dovadă de luciditate, ambiţie şi hotărâre. Aceasta trebuie să creeze un mediu de reglementare stabil şi favorabil, cu obiective strategice bine definite, în care capitalul privat să fie canalizat cu fermitate către tehnologiile ecologice. De asemenea, este nevoie de condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial pentru a permite dezvoltarea inovării.

    Instrumentele de finanţare, precum obligaţiunile ecologice emise de UE, vor contribui la finanţarea progreselor în domeniul tehnologiilor curate şi ar fi chiar mai eficiente într-o uniune a pieţelor de capital pe deplin finalizată. Soluţiile de finanţare adaptate sau garanţiile pentru atenuarea riscului asociat investiţiilor private foarte inovatoare, cum ar fi parcurile eoliene plutitoare, hidrogenul verde sau noile tehnologii de fabricare a bateriilor, vor contribui la implementarea infrastructurii de care are nevoie Europa pentru a atinge obiectivul reducerii la zero a emisiilor nete. La nivel mondial, stabilirea preţului carbonului ar oferi transparenţă pentru a încuraja consumatorii şi investitorii să se orienteze către produse şi active sustenabile şi eficiente din punct de vedere energetic.

    Europa nu va reuşi însă singură: dacă nu acţionează şi ceilalţi, vom eşua cu toţii. Iniţiativele precum Pactul ecologic european ar trebui să fie însoţite de politici ambiţioase de dezvoltare, care să ajute regiunile în curs de dezvoltare din afara Europei să adopte surse de energie curată. Investiţiile în tehnologii europene de vârf pot şi vor face diferenţa.

    Trebuie să ne asigurăm că implicăm pe toată lumea în procesul de transformare a economiei noastre. Europa trebuie să depună eforturi pentru o tranziţie justă, incluzivă şi echitabilă. Politicile legate de schimbările climatice şi cele de tranziţie pot avea un impact puternic asupra celor mai vulnerabile firme şi gospodării ale populaţiei. Avem nevoie de măsuri fiscale temporare bine direcţionate şi de iniţiative de reconversie profesională pentru a repartiza în mod echitabil sarcina tranziţiei.

    În contextul dificultăţilor economice, politicile climatice servesc de prea multe ori drept ţap ispăşitor. Însă lipsa de acţiune ar avea consecinţe mult mai grave. Răspunsul nu constă în diminuarea ambiţiei noastre, ci mai degrabă în valorificarea întregului potenţial de inovare, în sporirea competitivităţii şi a rezilienţei economiei europene şi în asigurarea unui viitor mai echitabil şi mai sustenabil pentru toţi.

    COP28 oferă UE şi ţărilor din întreaga lume ocazia să îşi demonstreze angajamentul de a combate schimbările climatice şi de a susţine această hotărâre prin acţiuni concrete. Vom participa la acest efort colectiv, în limitele mandatelor noastre.

  • Iohannis: Persoanele defavorizate economic, mai expuse riscurilor climatice şi mai puţin reziliente

    „Ne-am reunit astăzi, la Palatul Cotroceni, pentru a aborda o provocare majoră la adresa ţării noastre, a Uniunii Europene şi a întregii lumi: schimbările climatice. Efectele acestor schimbări climatice devin tot mai evidente şi mai acute pentru cetăţenii României, fie că este vorba de valuri de căldură care îşi pun amprenta asupra sănătăţii, de fenomenul de secetă, cu impact negativ în economie, sau de furtuni violente care distrug bunuri şi pun în pericol vieţile oamenilor. Răspundem provocărilor climatice prin măsuri de adaptare la noile realităţi, dar şi prin măsuri de atenuare, adică prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. România este parte a proceselor internaţionale de tranziţie climatică, ce vor aduce inevitabil modificări importante în numeroase sectoare ale vieţii şi activităţii noastre. Este esenţial să ne asigurăm că tranziţia climatică va fi echitabilă, incluzivă şi compatibilă cu creşterea economică. Aceasta înseamnă că trebuie să existe beneficii pentru toţi cetăţenii noştri, evitând accentuarea inegalităţilor sociale şi economice între regiuni sau între mediul urban şi cel rural”, a afirmat preşedintele.

    Potrivit lui Iohannis, discuţiile de marţi se vor axa pe aceste aspecte, având ca punct de plecare Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea, elaborat de Banca Mondială, în colaborare cu Guvernul României şi cu Administraţia Prezidenţială, şi care va fi lansat public în cadrul acestui eveniment.

    Una dintre concluziile-cheie ale Raportului arată că în cazul României există potenţial pentru a îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii cetăţenilor şi, în acelaşi timp, pentru a parcurge procesul decarbonizării, necesar atingerii neutralităţii climatice.

    Conform şefului statului, raportul avansează o serie de recomandări care se aliniază cu direcţiile pe care şi eu le-am susţinut şi promovat la nivel naţional şi internaţional în ceea ce priveşte abordarea problematicii schimbărilor climatice.

    „De exemplu, raportul subliniază că persoanele deja defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt mai expuse riscurilor climatice şi mai puţin reziliente în faţa acestora, atât în România, cât şi la nivel internaţional. Măsurile care vizează transformările climatice servesc interesului tuturor, iar costurile inacţiunii sau acţiunii amânate sunt enorme. Prin urmare, trebuie să creăm instrumente financiare şi sociale noi, care să se concentreze mai eficient asupra cetăţenilor cu grad ridicat de vulnerabilitate în contextul schimbărilor climatice. Totodată, consolidarea resursei umane prin educaţie şi prin dezvoltare de competenţe devine esenţială pentru o tranziţie verde de succes, de care să beneficieze întreaga societate”, arată Iohannis.

    Preşedintele adaugă că Raportul indică modurile în care se poate reconcilia acţiunea climatică cu dezvoltarea socială şi economică a României prin investiţii, dezvoltarea de industrii verzi şi integrarea în lanţuri valorice globale verzi.

    Sunt evidenţiate, de asemenea, domenii în care România are un avantaj competitiv, extinzând astfel experienţa şi cunoştinţele la nivel naţional în aceste zone.

    „Salut prezenţa reprezentanţilor Guvernului şi ai Parlamentului României la acest eveniment. Efortul naţional de combatere a schimbărilor climatice şi a consecinţelor acestora, precum şi tranziţia ordonată şi echitabilă către o economie cu emisii reduse necesită o colaborare solidă între instituţiile statului. Mă bucură abordarea integrată a schimbărilor climatice în cadrul Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice, înfiinţat în urma demersurilor Administraţiei Prezidenţiale, Comitet a cărui activitate este apreciată în Raportul de Ţară lansat astăzi şi ai cărui membri se află aici, în sală. Pentru a gestiona eficient schimbările climatice, este nevoie de un pact transpartinic care să asigure angajamentul şi continuitatea în atingerea obiectivelor climatice pe termen mediu şi lung”, afirmă Iohannis.

    Potrivit preşedintelui, trebuie dezvoltat un parteneriat pentru tranziţie climatică între instituţiile statului, societatea civilă, sectorul privat şi mediul academic, de cercetare şi inovare: „Vă îndemn, aşadar, pe toţi să colaborăm mai strâns în efortul de a limita schimbările climatice şi impactul lor asupra cetăţenilor noştri, depăşind interesele particulare şi viziunile politice uşor diferite. Am încredere că după această întâlnire la Palatul Cotroceni vom fi cu toţii mai conştienţi de importanţa acţiunilor de protecţie a mediului şi vom accelera acţiunea climatică. Îmi doresc, totodată, să obţinem mai multă claritate cu privire la modul în care putem asigura pentru România o tranziţie climatică ordonată şi justă, esenţială pentru prosperitatea cetăţenilor noştri”.

  • Parisul vrea să planteze copaci care să supravieţuiască schimbărilor climatice

    Principiul care a ghidat în trecut plantarea de copaci în Paris a fost unul de ordin estetic, însă cu oraşul pregătindu-se pentru temperaturi în creştere în deceniile viitoare, acesta şi-a dezvăluit planuri ce iau în considerare un factor nou: copaci care sunt mai rezidenţi la căldură, relatează Bloomberg.

     

  • Deloitte: Opt din zece români consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activităţile umane

    Aceste date plasează convingerile românilor şi disponibilitatea acestora de a-şi ajusta preferinţele de cumpărare peste media altor ţări din Europa Centrală incluse în raport.

    Studiul arată, de asemenea, că schimbările climatice au devenit o sursă de anxietate, în special pentru persoanele care locuiesc în regiuni în care există riscul să se confrunte personal cu condiţii meteorologice extreme, cum ar fi ţările mai apropiate de ecuator. Cu toate acestea, chiar şi în zonele în care consecinţele schimbărilor climatice sunt relativ mai mici, cum ar fi Europa Centrală, proporţia respondenţilor preocupaţi de aceste aspecte este ridicată. În România, 59% dintre participanţii la studiu sunt îngrijoraţi din cauza schimbărilor climatice, uşor peste media din Europa Centrală, de 52%.

    Raportul evidenţiază, de asemenea, o corelaţie între preocupările climatice şi declaraţiile privind comportamentul responsabil faţă de mediu, precum economisirea energiei şi a apei, evitarea risipei alimentare sau a apei şi limitarea cumpărăturilor la produsele necesare.

    Alte acţiuni întreprinse de românii împotriva schimbărilor climatice, deşi mai puţin frecvente, includ reciclarea sau compostarea deşeurilor menajere, reducerea sau eliminarea consumului de carne. În România, 71% dintre respondenţi limitează consumul de energie în locuinţe, 70% reduc risipa de alimente, 70% cumpără produse sustenabile (semnificativ peste media ţărilor din Europa Centrală de 50%), 69% încearcă să cumpere doar ceea ce au nevoie, 63% reciclează sau compostează gunoiul menajer (peste media din Europa Centrală de 54%), 61% evită zborurile opţionale sau de agrement şi 58% cumpără produse locale. Alimentarea locuinţelor cu energie regenerabilă şi limitarea consumului de carne (28% fiecare) se regăsesc printre acţiunile mai puţin frecvente întreprinse de români pentru a limita schimbările climatice, arată studiul.

    Analiza arată, de asemenea, o legătură strânsă între comportamentul durabil şi vârstă. Respondenţii mai tineri sunt mai predispuşi să îşi ajusteze comportamentul pentru a face faţă schimbărilor climatice.

    „Creşterea preocupărilor legate de mediu determină schimbarea comportamentului în rândul populaţiei şi al cetăţenilor implicaţi în cauze care promovează politicile sustenabile. Aceste schimbări apar pe diferite planuri, de la ajustarea rutinei zilnice, până la alegerea angajatorilor şi la aşteptările din partea sectorului privat şi a factorilor de decizie cu privire la sprijinirea acţiunilor de protecţie a mediului. Deloitte s-a implicat în combaterea schimbărilor climatice într-o manieră proprie, prin investiţii de un miliard de dolari în practica sa de sustenabilitate şi mediu la nivel global, prin realizarea de studii pe această temă şi propunerea de soluţii, dar şi prin împărtăşirea celor mai bune practici în domeniu cu colegii şi clienţii noştri. Aceasta este o cauză pe care toată lumea, atât la nivel individual, cât şi prin intermediul companiilor în care activează, trebuie să o sprijine,” a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Impactul activităţii companiilor asupra schimbărilor climatice influenţează, de asemenea, alegerile profesionale şi percepţia oamenilor asupra angajatorilor, arată studiul Deloitte. În România, 44% dintre respondenţi, preponderent din rândul tinerilor, spun că ar lua în considerare transferul la un angajator care pune un accent mai mare pe protecţia mediului, uşor peste media ţărilor din Europa Centrală, de 36%. Pe de altă parte, 35% dintre respondenţi susţin că angajatorii lor au făcut deja schimbări pentru a-şi desfăşura activitatea într-un mod sustenabil.

    Un alt comportament influenţat de anxietatea cauzată de schimbările climatice este preferinţa de vot. Studiul arată că, la nivel global, 50% dintre respondenţi sunt mai predispuşi să voteze pentru candidaţii care sprijină acţiunile de combatere a schimbărilor climatice. În Europa Centrală, ponderea este uşor mai redusă, de 43%, în timp ce în România este de 37%.

    Studiul Deloitte Sustainable Actions Index a fost realizat în 26 de ţări la nivel global. Pentru Europa Centrală, raportul a fost realizat pe baza datelor colectate de la 4.000 de respondenţi din Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România.

     

  • Ar putea schimbările climatice să provoace viitoarele pandemii?

    Acest lucru ar putea creşte riscul ca bolile infecţioase noi să treacă de la animale la oameni în următorii 50 de ani – în special în Africa şi Asia, potrivit unui material publicat în revista Nature, citat de Sky News.

    Pe măsură ce clima se încălzeşte, multe specii de animale se vor muta în medii noi, ducând mai departe paraziţi şi agenţi patogeni. Aceste deplasări vor facilita schimbul de viruşi între specii care înainte nu aveau nicio interacţiune.

    Mai departe, acest fenomen ar putea duce la transmiterea agenţilor patogeni de la animalele sălbatice la oameni.

    Informaţia vine în contextul în care sute de căprioare şi cerbi din America de Nord au COVID. Nu se ştie încă dacă virusul ar putea declanşa o epidemie de la cerb la om, dar cercetătorii sunt îngrijoraţi că animalele ar putea deveni un potenţial teren de reproducere pentru noi variante.

    Până în 2070, se preconizează cel puţin 15.000 de noi schimburi virale între specii din cauza circulaţiei animalelor, stimulate de un scenariu de încălzire de 2° Celsius.

    Se preconizează că noile transmisii virale vor fi determinate în principal de lilieci, care sunt susceptibili de a găzdui viruşi cu şanse mari de transmitere la om.

    Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii publicat anul trecut, se consideră că liliecii sunt originea cea mai probabilă a COVID-19. Deşi nu s-a stabilit pe deplin de unde provine SARS-CoV-2 – iar posibilitatea ca virusul să fi scăpat dintr-un laborator din Wuhan nu este exclusă, deşi este considerată puţin probabilă – transmiterea de la un liliac la om prin intermediul unei specii intermediare de animale neidentificate este considerată cel mai probabil scenariu.

  • NASA este interesată de schimbările climatice. O nouă misiune va analiza furtunile

    NASA este interesată de schimbările climatice. Detaliile pentru o misiune sunt stabilite şi definitivate. Obiectul cercetării nu se află în Spaţiu, de data aceasta, ci în atmosfera Pământului: furtunile şi impactul lor asupra vremii. 

    Informaţiile despre cum se formează furtunile şi cum se intensifică ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să anticipeze dezastre ale naturii şi să vină cu soluţii inovatoare.

    Concret, în noul proiect al NASA, SmallSats, sateliţi de mici dimensiuni, cu greutatea sub 500 de kilograme, vor zbura, coordonaţi, în atmosferă şi vor colecta date despre furtuni, se arată pe site-ul NASA.

    Misiunea face parte din programul NASA Earth Venture şi va începe în 2027.

    „Fiecare misiune ştiinţifică este aleasă cu mare grijă şi adăugată la un portofoliu complex de cercetare a planetei pe care trăim”, spune Thomas Zurbuchen, administratorul agenţiei pentru misiuni ştiinţifice din Washington.

  • Schimbările climatice: Un semnal de alarmă puternic vine dintr-un raport al ONU privind emisiile

    Planurile naţionale de reducere a emisiilor de dioxid de carbon sunt departe de ceea ce este necesar pentru a evita schimbările climatice periculoase, potrivit UN Environment Programme (UNEP), citat de BBC.

    Raportul arată că promisiunile ţărilor nu vor reuşi să menţină creşterea medie a temperaturii globale sub 1,5°C în acest secol.

    Analiza UNEP sugerează că lumea este pe cale să se încălzească cu aproximativ 2,7C, cu efecte extrem de distructive.

    Există însă speranţa că, dacă se ating obiectivele de zero emisii nete pe termen lung, temperaturile pot fi reduse semnificativ.

    Cu doar câteva zile înainte de deschiderea conferinţei internaţionale COP26 de la Glasgow, un alt raport ştiinţific privind schimbările climatice reprezintă “un alt semnal de alarmă zguduitor”, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

    Un studiu al World Meteorological Organization prezentat recent arată că gazele cu efect de seră au atins un nou maxim anul trecut, în ciuda pandemiei.

    Aflat la cea de-a 12-a ediţie, raportul UNEP analizează contribuţiile determinate la nivel naţional sau planurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pe care ţările le-au prezentat la ONU înainte de COP.

    Aceste promisiuni sunt valabile până în 2030 şi au fost prezentate de 120 de ţări. De asemenea, UNEP a luat în considerare şi alte angajamente de reducere a gazelor cu efect de seră care nu au fost încă prezentate în mod oficial.

    Raportul constată că, adunate împreună, planurile reduc emisiile de gaze cu efect de seră în 2030 cu aproximativ 7,5 % faţă de angajamentele anterioare, asumate în urmă cu cinci ani.

    Acest lucru nu este nici pe departe suficient pentru a menţine la vedere pragul de 1,5 grade Celsius, spun oamenii de ştiinţă care au întocmit studiul.

    Pentru a menţine pargul de 1,5 grade ar fi nevoie de reduceri de 55% până în 2030. Aceasta înseamnă că planurile actuale ar trebui să aibă niveluri de şapte ori mai mari pentru a rămâne sub limită.

    “Pentru a avea o şansă de a limita încălzirea globală la 1,5C, avem la dispoziţie opt ani pentru a reduce aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră: opt ani pentru a elabora planurile, a pune în aplicare politicile, a le implementa şi, în cele din urmă, a realiza reducerile”, a declarat Inger Andersen, director executiv al UNEP.

    Potrivit autorilor, cu angajamentele actuale, lumea s-ar încălzi cu 2,7 grade Celsius în acest secol, un scenariu pe care Antonio Guterres îl numeşte o “catastrofă climatică”.

    El consideră că raportul evidenţiază eşecul liderilor politici.

    “Diferenţa de emisii este rezultatul unei diferenţe de leadership”, a declarat el la lansarea studiului. “Dar liderii încă mai pot face ca acest lucru să fie un punct de cotitură către un viitor mai verde, în loc de un punct de trecere către o catastrofă climatică”.

    După cum sugerează Guterres, există câteva semne de speranţă în raport. Aproximativ 50 de ţări, plus UE, s-au angajat să atingă un obiectiv net zero pentru mijlocul acestui secol. Aceste strategii acoperă peste jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră.

    Analiza UNEP constată că, dacă aceste planuri ar fi puse în aplicare integral, s-ar putea reduce cu 0,5 grade Celsius creşterea temperaturii până în 2100.

    Astfel, nivelul creşterii temperaturii globales-ar reduce la 2,2 grade, ceea ce ar avea efecte dramatice şi mortale din cauza încălzirii, dar ar fi un pas în direcţia bună, faţă de direcţia în care se îndreaptă lumea în prezent.

    Problema, însă, este că multe dintre aceste obiective net zero sunt ambigue, spun autorii – în special în rândul celor mai bogate 20 de naţiuni din lume, unde o duzină de planuri pe termen lung ar fi destul de vagi.

    Multe dintre ele amână reduceri semnificative până după 2030, ceea ce ridică îndoieli serioase cu privire la posibilitatea de a realiza cu adevărat peste doar 20 de ani.

  • Larry Fink, şeful celui mai mare manager de active din lume: Următoarele 1.000 de start-uri de un miliard de dolari vor veni din industria tehnologiei climatice

    Larry Fink, CEO-ul şi preşedintele BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, vede soluţionarea schimbărilor climatice drept un uriaş potenţial pentru noile businessuri, notează CNBC.

    „După părerea mea, următorii 1.000 de unicorni (startup-uri evaluate la un miliard de dolari – n.r.) nu vor fi motoare de căutare, nici companii media, ci afaceri care dezvoltă hidrogen verde, agricultură verde şi ciment verde”, a declarat Fink în timpul unui summit din Arabia Saudită.

    Schimbările climatice constituie o oportunitate de business, argumentează Fink, întrucât rezolvarea problemelor va forţa reinventarea absolut fiecărui segment prezent în industrie.

    „Atingerea unui nivel de zero emisii de carbon până în 2050 va avea nevoie de o revoluţie cu privire la tot ceea ce consumăm şi producem. Procesele de creare de combustibili, alimente şi materiale de construcţii trebuie să fie reinventate. Iar acest lucru va implica o cantitate imensă de investiţii, ingeniozitate şi inovaţie.”

    Fink a subliniat îndelung importanţa sustenabilităţii în situaţiile când trebuie luate decizii financiare, afirmând recent că a observat o cerere tot mai mare din partea investitorilor care plănuiesc să îşi plaseze banii asupra tehnologiilor climatice.

    Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială „trebuie să joace un rol crucial” în acest sens şi să se asigure că banii sunt investiţi în mod constant în tehnologiile verzi din ţările în curs de dezvoltare, adaugă CEO-ul.

    „Investiţiile în proiecte privind reducerea nivelului de carbon din pieţele emergente trebuie să ajungă la un trilion de dolari pe an, de şase ori peste numărul actual al investiţiilor (…) În mod special, companiile axate pe hidrocarburi sunt în prima linie de dezvoltare a metodelor de capturare şi stocare a carbonului, care vor juca un rol major în eliminarea emisiilor de carbon”, spune Fink.

    Separat, preşedintele Institutului Internaţional de Finanţe, Tim Adams, a declarat zilele trecute că trendul ESG (environmental, social governance) va crea inevitabil active care îşi vor depăşi valoarea fundamentală, provocând o nouă bulă financiară, în mod similar cu industria crypto.

     

  • Protest fantomă

    Uneori, se consideră că o instalaţie de artă e mai eficientă în a atrage atenţia asupra unei probleme a lumii, cum ar fi schimbările climatice, unei artiste americane, Maya Lin, venindu-i ideea de a crea o pădure fantomă în Madison Square Park cu concursul autorităţilor. Artista a instalat astfel 49 de cedri uscaţi, scrie Dezeen, care fuseseră afectaţi de diverse probleme provocate de schimbarea climatică: vânturi puternice, incendii, infiltraţii de apă sărată sau creşterea nivelului mării şi, ca atare, fuseseră tăiaţi. Instalaţia de artă va rămâne deschisă publicului timp de şase luni, timp în care oamenii vor putea compara pădurea fantomă cu copacii vii din apropiere, ceea ce se speră că va atrage atenţia asupra modului în care schimbările climatice afectează ecosistemele.


     

  • Iohannis, despre combaterea schimbărilor climatice: Nu avem nevoie de strategii nerealiste

    „În câteva minute va începe reuniunea Consiliului European şi vreau să mă refer la o temă extrem de importantă care este prima pe agenda discuţiilor, şi anume combaterea schimbărilor climatice. România este parte a efortului european şi internaţional de combatere a schimbărilor climatice şi pot să vă spun că avem capacitatea de a influenţa din ce în ce mai mult politicile europene în acest domeniu. Cred însă că este nevoie de un angajament ferm, iar eu, ca Preşedinte al României, îmi iau acest angajament pentru următorii ani. Mă voi implica direct pentru a sprijini măsurile şi politicile publice care conduc la un mediu curat, şi aici mă refer în special la reducerea poluării aerului, solului şi apelor ţării noastre, precum şi la reducerea schimbărilor climatice şi la protejarea biodiversităţii”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că, împreună cu Guvernul, va elabora politici publice şi va crea instrumente care să ducă la implementarea lor.

    „Nu avem nevoie de strategii nerealiste, făcute din pix, care să zacă într-un sertar. Trebuie să ne concentrăm pe propuneri şi strategii ambiţioase, dar realiste, pe care să le implementăm şi care să aibă ca efect creşterea calităţii vieţii oamenilor. Mă voi implica direct în iniţierea şi construcţia unor structuri care să susţină eforturile României în domeniul schimbărilor climatice, şi mă refer aici inclusiv la structuri care să ofere sprijin autorităţilor locale. Ştim foarte bine că deciziile de la nivel central nu sunt suficiente şi nu sunt eficiente fără acţiuni concrete în plan local, iar dacă vrem rezultate, trebuie să ajutăm autorităţile locale”, adaugă şeful statului.

    Iohannis reaminteştă că Uniunea Europeană oferă României finanţare pentru a crea şi stimula noi ramuri ale economiei sustenabilităţii prin programe precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Fondul de Modernizare, Fondul pentru Tranziţie Justă.

    „Trebuie să profităm din plin de această oportunitate prin avansarea de proiecte adecvate şi mature, care vor asigura absorbţia de fonduri europene şi vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a României. Pentru a trăi însă într-un mediu curat şi prietenos, pe care să-l lăsăm generaţiilor viitoare, este nevoie de noi toţi, autorităţi şi cetăţeni. Urbanizarea, ritmul cotidian al vieţii noastre au dus în ultimii ani la intensificarea unor obiceiuri prin care am ajuns să producem multe deşeuri şi emisii poluante. Este important să devenim conştienţi de impactul negativ al acestora asupra mediului şi să schimbăm încet, încet aceste obiceiuri. Schimbarea şi adaptarea comportamentului nostru sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor de protecţie a mediului şi prevenirea schimbărilor climatice”, conchide preşedintele Klaus Iohannis.