Mo Yan devine popular la jumătatea anilor ’80 cu povestirea “Ridichea străvezie” şi cu romanul “Sorgul roşu”, care a fost ecranizat şi care a apărut şi în limba română în 2008 la Editura Humanitas. Este unul dintre cei mai traduşi autori chinezi în Occident. La noi, cu ocazia târgului Gaudeamus, au mai apărut încă două traduceri din Mo Yan: “Schimbarea” la Editura Trei şi romanul “Obosit de viaţă”, obosit de moarte la Editura Humanitas.
În 2009, scriitorul de origine pakistaneză Tariq Ali a iniţiat la University of Chicago Press o colecţie intitulată “Ce este comunismul”, invitând nume cunoscute să răspundă la această întrebare sub formă de carte: Slavenka Drakulic a scris despre comunismul din ţările Europei, Boris Kagarlitski, sociolog marxist devenit dizident în URSS şi apoi în Rusia postsovietică a comentat situaţia din spaţiul sovietic, iar Piero Gleijeses de la Johns Hopkins University a scris despre situaţia din Cuba.
Acesta este contextul în care a luat naştere în 2010 cartea lui Mo Yan numită “Schimbarea”: este răspunsul scriitorului chinez la întrebarea adresată de Tariq Ali, răspuns redactat sub forma unui roman-nuvelă cu alură autobiografică. Profund personal, acest text al lui Mo Yan este o istorisire copleşitoare a copilăriei pe care a petrecut-o autorul într-un sat sărac din estul Chinei, provincia Gaomi.
Destinul nu pare a-i fi surâs lui Mo Yan în prima parte a tinereţii, când copilul îndrăgostit de şcoală trecea – pe nedrept – un rebel, lucru care i-a atras o exmatriculare precoce după de-abia patru ani de şcoaală. Alungat de profesori, micuţul Guan Moye intra prin gard în curtea şcolii şi se strecura în clasă. Avea să devină apoi muncitor într-o fabrică. Relatarea acestor ani este încărcată, pentru cititorul de astăzi, de un umor cu atât mai paradoxal cu cât provine din discrepanţa dintre realitatea de atunci şi oportunităţile de acum. Imaginaţi-vă că, ani de zile, visul scriitorului născut în 1955 a fost, nici mai mult, nici mai puţin acela de a deveni şofer pe legendarul Gaz 51, un camion sovietic pe care jinduiau să-l conducă toţi băieţii din generaţia respectivă. Prea puţin conştient de valoarea sa, întrucât nimeni nu i-o punea în lumină, Mo Yan ne povesteşte cum şi-a ratat şansa de deveni şofer (lucru resimţit la vremea respectivă ca o mare dramă), a făcut armata, a învăţat singur matematică şi fizică pentru a intra la Facultatea Politehnică, dar din păcate Partidul Comunist a desfiinţat locul înainte de susţinerea examenului, a devenit în cele din urmă instructor de marxism pentru ofiţeri.
“Schimbarea” este o carte autobiografică care te aruncă în realitatea cruntă a anilor de comunism chinezesc şi te face martorul unui destin ce duce de la sărăcie şi neputinţă la excelenţă.
Mo Yan, “Schimbarea”, Editura Trei, Bucureşti, 2012