BusinessMagazin

Tag: Schimb valutar

  • STUDIU: Firmele care fac schimb valutar au 5-20 angajaţi şi activităţi în construcţii şi retail

    Antreprenorul din România are 45-49 de ani, deţine o societate comercială cu răspundere limitată (SRL) cu 5-20 angajaţi şi îşi foloseşte telefonul pentru a realiza operaţiuni de schimb valutar, reiese dintr-o analiză realizată de instituţia financiară non-bancară cehă Akcenta, care şi-a anunţat oficial lansarea pe piaţa românească în luna mai.

    Din punct de vedere al numărului de angajaţi, companiile cehe care folosesc servicii de schimb valutar sunt cele mai mari, având în medie 20-100 de angajaţi, urmate de cele poloneze, cu o medie de 30-40 de angajaţi. Companiile din Ungaria şi cele din România au în medie 15-30 de angajaţi, respectiv 5-20 angajaţi.

    Pe toate pieţele unde compania este prezentă, societatea cu răspundere limitată este forma de organizare cea mai utilizată de către antreprenori. Pe lângă SRL-uri, serviciile de schimb valutar mai sunt frecvent folosite şi de societăţile pe acţiuni din Cehia sau de PFA-urile din Polonia.

    “Companiile cu care lucrăm sunt în principal întreprinderi mici şi mijlocii orientate către activităţi de export-import. IMM-urile folosesc cel mai des servicii de schimb valutar cu aplicarea ulterioară a plăţilor internaţionale. De asemenea, clienţii folosesc din ce în ce mai des şi serviciile de acoperire împotriva riscului fluctuaţiei ratei de schimb valutar”, a declarat într-un comunicat Theodor Stefanovici, director comercial Akcenta pentru România.

    Firmele din România care apelează la servicii de schimb valutar au activităţi în sectoare precum materile de construcţii, mobilier sau fructe şi legume, pe când în Ungaria principalele domenii sunt produse textile, termopane şi tâmplărie.

    Cea mai utilizată valută în cadrul tranzacţiilor realizate de antreprenorii din Cehia, Polonia, Ungaria şi România este euro, românii folosind şi zloţii polonezi. IMM-urile din România primesc cel mai des bani din Austria şi Italia şi fac plăţi în special către entităţi din Polonia, Ungaria, Italia sau Olanda.

    Deşi folosesc în principal telefonul ca metodă de ordonare a plăţilor, antreprenorii locali se situează pe al doilea loc în Europa Centrală şi de Est la utilizarea platformei de tranzacţionare online, cu o pondere de 32% pentru plăţi.

    Akcenta este o instituţie de plată nebancară care realizează plăţi externe şi tranzacţii de schimb valutar pentru clienţii săi cu operaţiuni de import şi export, cu operaţiuni pe mai multe pieţe din Europa, începând cu Cehia, unde este activă din 1997, urmată de Slovacia, Polonia, Ungaria şi România, cu 25 000 clienţi deserviţi.

    În România, compania funcţionează sub o licenţă de operare emisă de Banca Naţională a Cehiei, dar cu notificarea BNR, care a aprobat intrarea pe piaţa locală.

    Compania vizează ca, până la finalul anului, să atragă 220 de clienţi şi să realizeze rulaje de 25 milioane de euro pentru aceştia.

  • Ce ne spune întărirea leului despre economia românească

    CINE GHICEŞTE CÂND A FOST SPUSĂ FRAZA URMĂTOARE NU CÂŞTIGĂ NICIUN PREMIU, dar dovedeşte sigur o memorie bună: “Atât aprecierea abruptă a monedei, cât şi importul inflaţiei generează costuri. Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze unul dintre cele două costuri – erodarea competitivităţii şi creşterea inflaţiei, iar provocarea pentru politica monetară constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”.

    Era guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu doi ani, când constata cât de repede s-a schimbat paradigma de la un an la altul şi că după ce BNR avusese de-a face în 2010 cu presiuni de depreciere a leului, primele luni din 2011 au reînviat, deşi la alte proporţii, problema din 2005-2008, când intrările masive de capitaluri apreciaseră excesiv leul, ceea ce a ajutat iniţial la scăderea inflaţiei, dar a sfârşit prin a lovi în exporturi.

    La momentul când vorbea Mugur Isărescu, toate astrele le surâdeau activelor româneşti, adică leului şi titlurilor de datorie: investitorii se convingeau că măsurile de ajustare fiscală rapidă convenite cu FMI au efect, iar banii pentru investiţii de portofoliu circulau cu avânt prin lume şi ajunseseră în sfârşit şi la activele socotite marginale şi riscante din pieţe ca România. Avântul se explica prin stimulentele monetare aruncate în joc de Rezerva Federală a SUA în precedenţii doi ani pentru a urni economia şi care au avut ca efect nu doar o calmare a pieţelor, ci şi o migrare a capitalurilor speculative spre pieţele emergente, cu randamente mai mari, unde au provocat aprecieri dureroase ale monedelor şi au exportat inflaţia pe care, în lipsa acestui debuşeu extern, ar fi urmat s-o sufere SUA.

    Aceeaşi situaţie ca în 2011, dar la o scară mult amplificată, o avem acum: absolut toţi analiştii şi comentatorii financiari străini laudă România pentru calitatea şi continuitatea ajustării fiscale şi pentru stabilitatea politică realizată foarte rapid după alegeri, în timp ce afară, investitorii cu munţi de lichiditate nefolosită se orientează iarăşi spre pieţele emergente şi de frontieră, pentru că stimulentele monetare fără precedent angajate anul trecut de Rezerva Federală şi de BCE le-au risipit teama de o nouă criză.

    “Perspectiva de creştere economică pentru pieţele emergente e luminoasă, aversiunea faţă de risc a scăzut semnificativ în ultimele luni, iar condiţiile monetare pe pieţele mature rămân excepţional de permisive”, notează Institutul Internaţional de Finanţe în raportul publicat săptămâna trecută, care estimează, în particular, că fluxurile de capital privat spre Europa Emergentă (de la fonduri de investiţii, bănci, investitori direcţi) vor creşte anul acesta la 220 mld. dolari faţă de 192 mld. dolari în 2012 şi 210 în 2011, urmând ca la anul să ajungă la 237 mld. dolari. Noul avânt este atât de vizibil, încât oficiali bancari europeni şi ai FMI au reînceput să vorbească despre pericolul unui “război valutar global” şi despre introducerea de controale asupra fluxurilor de capital în ţări din Asia sau America Latină.

    PENTRU ROMÂNIA S-A VĂZUT BINE CE AU ÎNSEMNAT TOATE ACESTEA PÂNĂ ACUM (VEZI GRAFICE PAG. 9 ŞI 25). Faptul că a scăzut percepţia de risc a adus o năvală a străinilor pe titlurile de stat şi obligaţiunile guvernamentale scoase la vânzare de Finanţe, soldată cu o scădere a costurilor de îndatorare ale statului şi cu o majorare a scadenţelor la care statul se îndatorează. Săptămâna trecută, de pildă, Finanţele au vândut titluri de stat pe zece ani în valoare de 1,1 mld. lei, mult peste suma pe care şi-o planificaseră (600 mil. lei) la un randament mediu de 5,71%, în timp ce la 17 ianuarie, statul a obţinut cel mai mic randament înregistrat vreodată pentru obligaţiunile în lei pe cinci ani – 5,4%.

    Cum ştim, momentul coincidea cu includerea leului în indicele global JP Morgan care măsoară performanţa obligaţiunilor emise de pieţele emergente, un anunţ evident pozitiv pentru activele româneşti. Pe acest fundal, strategia MF de a vinde sume mai mari la costuri în uşoară scădere “va menţine probabil la niveluri ridicate pentru mai mult timp interesul investitorilor străini şi locali pentru titlurile de stat în lei”, apreciază Mihai Ţânţaru, economist la ING Bank România.

  • Inflaţia anuală din zona euro s-a menţinut în decembrie la 2,2%

    Inflaţia anuală din domeniul energiei a scăzut la 5,2%, de la 5,7% în noiembrie, în timp ce preţurile din categoria alimentelor, tutunului şi băuturilor alcoolice au urcat cu 3,1%.

    Serviciile s-au scumpit în 2012 în zona euro cu 1,8%, iar bunurile industriale non-energetice au costat cu 1,1% mai mult

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Garanti Bank extinde gama de servicii fără card oferite în reţeaua de bancomate

    Cei care doresc să vândă euro, chiar dacă nu sunt clienţi ai băncii sau nu au un card bancar, pot folosi în acest scop bancomatele ATM Garanti Bank.

    Pe parcursul anului 2011, banca a lansat două opţiuni de a efectua operaţiuni fără card în reţeaua proprie de ATM-uri: plata facturilor şi reîncărcarea cartelelor preplătite. Acum, clienţii îşi pot rambursa şi ratele pe cardul de credit Bonus Card şi şi pot depune bani în conturile personale deschise în cadrul băncii. Toate operaţiunile efectuate fără card prin intermediul reţelei de ATM-uri Garanti Bank au comision zero.

    “Strategia noastră este de a investi continuu în lansarea, în cadrul reţelei noastre de ATM-uri, de servicii fără card, astfel încât să putem răspunde solicitărilor venite atât din partea clienţilor Garanti Bank, cât şi ale tuturor celor care au nevoie să facă diverse operaţiuni şi nu sunt clienţii noştri sau ai vreunei alte bănci”, a declarat Murat Atay, CEO al Garanti Bank România.

    Garanti Bank România, deţinută de grupul turc Garanti, este o bancă universală, cu peste 230.000 de clienţi. Banca deţine o reţea de 78 de agenţii, 193 de bancomate şi peste 7.300 de terminale POS. La finele lui 2010, Garanti Bank România avea active de 1,4 miliarde de euro, ocupând poziţia a 14-a în clasamentul băncilor din România.

    Agenţia de evaluare financiară Fitch a atribuit recent Garanti Bank România ratingul “BB+” pentru credite pe termen lung, cu perspectivă stabilă, reflectând sprijinul pe care banca îl poate primi din partea grupului turc Garanti. Garanti Bank este a doua mare bancă privată din Turcia, cu active de peste 66 miliarde de euro la sfârşitul lui 2010.

  • Cursul a urcat la 4,1425 lei/euro, maximul ultimelor 11 saptamani

    O rata de schimb superioara, de 4,1440 lei/euro, a fost afisata
    de banca centrala la 21 ianuarie. In sedinta de luni BNR a publicat
    un curs de 4,1305 lei/euro, apropiat de cel de vineri, cand a atins
    maximul ultimelor sase saptamani.
    Cursul anuntat de BNR pentru moneda americana a crescut cu 1,67
    bani, plasandu-se la 3,0528 lei/dolar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jaf la o casa de schimb valutar din Alba Iulia

    Potrivit sefului Politiei Alba, comisarul sef Tudor Grindean,
    casiera a iesit din incinta casei de schimb valutar dupa ce a
    observat ca un trecator ar fi doborat pancarta din fata societatii
    pe care erau afisate cursurile de schimb valutar. Gridean a spus ca
    in acel moment o persoana neidentificata inca i-a dat femeii cu un
    spray paralizant in ochi si a intrat pe langa ea in casa de schimb
    valutar, de unde a furat o suma de bani. Potrivit sursei citate,
    din primele verificari, persoana respectiva a furat intre trei mii
    si patru mii de euro, insa suma exacta va fi cunoscuta dupa ce
    reprezentantii casei de schimb valutar vor face inventarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul continua sa se aprecieze, cursul de schimb a scazut la 4,0780

    Primele tranzactii au fost realizate la 4,0730 – 4,0760
    lei/euro, cu 1,2 – 1,4 bani sub paritatea de la finalul sedintei
    anterioare, de 4,0850 – 4,0900 lei/euro.
    Ulterior, cursul a revenit spre nivel de la 4,08 lei/euro, astfel
    ca la putin timp dupa ora 10:00, bancile tranzactionau euro la
    4,0780 – 4,0805 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente ale zilei


  • Incotro va merge euro dupa alegeri.

    Parerile economistilor privitoare la evolutia leului in raport
    cu moneda unica europeana sunt impartite, dar acestia apreciaza ca
    mentinerea stabilitatii cursului depinde cel mai mult de politicile
    promovate de guvernul care va fi instalat dupa alegeri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cursul de schimb a urcat aproape de 4,27 lei/euro in a doua parte a zilei

    Dealerii citati de Mediafax sustin ca leul s-a depreciat mai
    putin decat valutele din regiune intrucat banca centrala a
    intervenit indirect pe piata interbancara, prin vanzare de
    euro.

    Cititi mai mult pe www.zf.ro