BusinessMagazin

Tag: scenarii

  • Cîţu crede că va urma o criză economică mai dură decât cea din 2009-2012

    Potrivit fostului premier, două scenarii sunt posibile în perioada următoare.

    „Primul – cel prezentat de oficiali – totul va fi bine, staţi liniştiţi la locurile dumneavoastră, are grijă statul de toţi etc… Al doilea – pe care l-am prezentat de la începutul anului- urmează o criză economică cel puţin la fel de dură că cea din perioada 2009-2012”, a scris pe Facebook Florin Cîţu.

    Acesta spune că măsurile adoptate după 1 aprilie 2022, creşterea fiscalităţii, intervenţia directă „cu bocancii” a statului asupra mecanismelor pieţei şi compensarea facturilor la energie, vor face această criză să fie mai dură şi revenirea economiei, a dobânzilor şi a inflaţiei să fie întârziată cu cel puţîn 16 luni.

    „Dacă luăm în considerare varianta a doua, în care cred, există doar două măsuri importante care ne pot ajuta – reducerea fiscalităţii şi dereglemenarea pieţelor. Până acum toate deciziile luate au mers în direcţia opusă – suprareglementare şi suprataxare. Cu astfel de decizii ne ducem cu viteză spre faliment (pieţele financiare ne-au spus-o deja săptămâna trecută când nu au vrut să ne dea bani decât foarte foarte scump)”, mai afirmă fostul premier.

    El mai spune că măsurile adoptate de UE, în marea majoritate, vor adânci criza economică şi vor întârzia revenirea.

  • Maia Sandu: Republica Moldova a elaborat planuri de urgenţă pentru scenarii „pesimiste”

    Republica Moldova a elaborat planuri de urgenţă pentru scenarii „pesimiste” pe fondul temerilor că ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina vecină, a declarat preşedintele ţării, Maia Sandu.

    În cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri împreună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, Sandu a declarat că Moldova nu vede o ameninţare „iminentă” de propagare a tensiunilor din conflictul din Ucraina, în ciuda „provocărilor” separatiştilor pro-ruşi din Transnistria, care au raportat o serie de atacuri şi explozii în regiune, pe care le-au atribuit Kievului, conform The Guardian.

    Sandu şi guvernul său au pus incidentele pe seama grupărilor separatiste „pro-război” şi au denunţat comentariile de luna trecută ale unui general rus, potrivit cărora Rusia ar avea ca obiectiv să acapareze teritoriul ucrainean pentru a face legătura cu separatiştii din Moldova.

    Ucraina a acuzat Rusia că încearcă să atragă Moldova în război. Kremlinul şi-a exprimat „îngrijorarea” cu privire la situaţia din regiunea separatistă din Moldova.

    Întrebată dacă este îngrijorată de tensiunile din zilele următoare, Sandu a răspuns: „nu vedem nicio ameninţare iminentă pentru viitorul apropiat, dar, desigur, avem planuri de urgenţă pentru astfel de scenarii, care sunt mai puţin optimiste sau care sunt pesimiste”.

    Ea a repetat descrierea tensiunilor ca fiind „provocări” ale separatiştilor şi a declarat că poliţia face tot ce poate pe partea sa de Nistru pentru a asigura stabilitatea.

  • Se schimbă din nou structura anului şcolar

    „Al treilea ordin vizează modul de derulare al anului şcolar 2021-2022. Este vorba de o abordare conformă cu aşteptările elevilor, care înţelegem că vor crea dificultăţi multor cadre didactice, dar îmi exprim speranţa că se vor implica în aşa fel încât să avem o structură logică a anului şcolar, bazată pe două semestre, cu trei vacanţe, de iarnă, primăvară şi vară, pentru grădiniţe şi învăţământul primar se adaugă şi săptămâna de vacanţă din luna octombrie, dar semestrul întâi se va încheia înainte de sărbătorile de iarnă”, a declarat Sorin Câmpeanu.

    Ministerul a spus că astfel semestrul 1 va avea 14 săptămîni, iar al doilea 20, din care o săptămână va fi dedicată programului Şcoala Altfel. Excepţie vor face anii terminali, al căror an şcolar va avea doar 32 de săptămâni, în loc de 34, dar şi elevii de la filierele tehnologice.

    Ministrul a spus că materia va fi adaptată duratei celor două semestre. „Singura problemă este aceea a evaluării şi notării, care va trebui să fie făcută într-o durată mai scurtă, de 14 săptămâni. Mizez pe sprijinul tuturor cadrelor didactice şi sper că fiecare va găsi soluţii în beneficiului elevilor”, a mai spus ministrul.

  • Ministerul Educaţiei: 517 unităţi de învăţământ funcţionează în scenariul roşu

    Un număr de 517 unităţi de învăţământ sunt luni în scenariul roşu, adică orele se ţin exclusiv online. Doar 214 din acestea au înregistrat infectări cu noul coronavirus, iar în celelate se fac lucrări. 

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării monitorizează dinamica scenariilor de funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, la nivel naţional, aceasta fiind influenţată de evoluţia situaţiei epidemiologice din fiecare judeţ.

    Luni, 12 octombrie, se înregistrează următoarea situaţie:

    – 11.996 de unităţi de învăţământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară.

    – 5.143 de unităţi de învăţământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie.

    – 517 de unităţi de învăţământ în Scenariul 3 (S3) implică participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online.

    „Menţionăm că dintre cele 517 de unităţi aflate în această situaţie, 214 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 303 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Consiliile de administraţie de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ adoptă propunerile de scenarii şi, implicit, schimbarea acestora, în funcţie de analiza situaţiei epidemiologice efectuate de către direcţiile de sănătate publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, de infrastructura şi de resursele existente în fiecare unitate de învăţământ.

    Potrivit ordinului comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcţionare este rata incidenţei cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.

  • Tătaru explică de ce a greşit Iohannis scenariile: “Ministerul Sănătăţii a trimis datele greşit”

    Scenariile prind începerea şolii prezentate de preşedintele Klaus Iohannis au fost lucrate de specialişti de la Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, INSP, cărora le aparţine vina pentru datele prezentate greşti, a declarat sâmbătă Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

    „Evaluarea, pregătirea acelor scenarii, precum şi datele au fost transmise eronat către Preşedinţie şi atunci vina este a noastră”, a spus ministrul.

    Preşedintele Klaus Iohannis a prezenttat miercuri cele trei scenarii – verde, galben sau roşu – luate în caalcul pentru începerea şcolii. Potrivit acestuia, deciziile se luau în funcţie de media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

    Joi, Adminsitraţia Prezindenţială, printr-un comunicat, a anunţat că metoda de calcul transmisă de Klaus Iohannis era greşită. Scenariile vor fi decise în funcţie de număul de cazuri noi înregistrate în ultimele două săptămâni, raportat la 1000 de locuitori din localitatea în care se află şcoala.

  • J. K. Rowling scrie scenariile pentru trei noi filme

    Primul dintre aceste filme, adaptarea cărţii fictive “Fantastic Beasts” care apare în universul “Harry Potter”, va fi regizat de David Yates, care a realizat şi ultimele patru lungmetraje din seria dedicată ucenicului vrăjitor.

    Filmul va fi lansat în 2016, iar continuările acestui lungmetraj vor fi lansate în 2018, respectiv 2020, potrivit Warner Bros.

    J. K. Rowling, care a vândut peste 450 de milioane de exemplare ale celor şapte volume ale seriei “Harry Potter”, a anunţat în septembrie că a fost contactată de studiourile Warner Bros. pentru a scrie scenariile filmelor “Fantastic Beasts”, precizând că este “o idee amuzantă”.

    Warner Bros. nu a anunţat regizorii care vor realiza celelalte două părţi ale seriei şi nici distribuţia.

    Cărţile “Harry Potter” au fost publicate între anii 1997 şi 2007 şi au fost adaptate pentru marele ecran, cu Daniel Radcliffe în rolul lui Harry, Emma Watson ca Hermione Granger şi Rupert Grint ca Ron Weasley. Filmele au avut încasări totale de 2,39 de miliarde de dolari.

    Tot miercuri, Warner Bros. a anunţat că va extinde unele dintre francizele preferate, precum “The Lego Movie”, şi că va lansa 10 filme bazate pe personaje de benzi desenate marca DC Comics.

    Astfel, Ben Affleck va apărea în filmul lui Zack Snyder “Batman vs Superman: Dawn of Justice”, programat pentru lansare în 2016. Ulterior, Affleck va relua rolul lui Batman în “Justice League Part One” (2017), care va fi regizat tot de Snyder. Un al treilea film dedicat lui Batman este programat pentru lansare în 2019.

    Printre alte filme pe care Warner Bros. doreşte să le lanseze se numără unul dedicat lui “Wonder Woman” (2017), “Suicide Squad” (2016), “The Flash”, “Aquaman” (ambele în 2018), “Shazam” (2019), “Cyborg” şi “Green Lantern” (ambele în 2020).

    Anunţurile privind noile filme ale Warner Bros. au fost făcute miercuri de CEO-ul companiei, Kevin Tsujihara, care a confirmat astfel speculaţiile în acest sens ce circulau de mai multe luni.

  • J. K. Rowling scrie scenariile pentru trei noi filme

    Primul dintre aceste filme, adaptarea cărţii fictive “Fantastic Beasts” care apare în universul “Harry Potter”, va fi regizat de David Yates, care a realizat şi ultimele patru lungmetraje din seria dedicată ucenicului vrăjitor.

    Filmul va fi lansat în 2016, iar continuările acestui lungmetraj vor fi lansate în 2018, respectiv 2020, potrivit Warner Bros.

    J. K. Rowling, care a vândut peste 450 de milioane de exemplare ale celor şapte volume ale seriei “Harry Potter”, a anunţat în septembrie că a fost contactată de studiourile Warner Bros. pentru a scrie scenariile filmelor “Fantastic Beasts”, precizând că este “o idee amuzantă”.

    Warner Bros. nu a anunţat regizorii care vor realiza celelalte două părţi ale seriei şi nici distribuţia.

    Cărţile “Harry Potter” au fost publicate între anii 1997 şi 2007 şi au fost adaptate pentru marele ecran, cu Daniel Radcliffe în rolul lui Harry, Emma Watson ca Hermione Granger şi Rupert Grint ca Ron Weasley. Filmele au avut încasări totale de 2,39 de miliarde de dolari.

    Tot miercuri, Warner Bros. a anunţat că va extinde unele dintre francizele preferate, precum “The Lego Movie”, şi că va lansa 10 filme bazate pe personaje de benzi desenate marca DC Comics.

    Astfel, Ben Affleck va apărea în filmul lui Zack Snyder “Batman vs Superman: Dawn of Justice”, programat pentru lansare în 2016. Ulterior, Affleck va relua rolul lui Batman în “Justice League Part One” (2017), care va fi regizat tot de Snyder. Un al treilea film dedicat lui Batman este programat pentru lansare în 2019.

    Printre alte filme pe care Warner Bros. doreşte să le lanseze se numără unul dedicat lui “Wonder Woman” (2017), “Suicide Squad” (2016), “The Flash”, “Aquaman” (ambele în 2018), “Shazam” (2019), “Cyborg” şi “Green Lantern” (ambele în 2020).

    Anunţurile privind noile filme ale Warner Bros. au fost făcute miercuri de CEO-ul companiei, Kevin Tsujihara, care a confirmat astfel speculaţiile în acest sens ce circulau de mai multe luni.

  • Exerciţii de imaginaţie de dragul băncilor

    Dacă scenariul de bază (cu probabilitatea cea mai mare) prevede creştere economică până în 2016 pentru UE, scenariul ipotetic de criză imaginează o scădere a PIB cu 0,7% în acest an şi cu 1,5% la anul, o rată a şomajului de 16% în 2016 şi o prăbuşire a pieţei imobiliare şi a burselor. Pentru România, scenariul de bază prevede creştere economică de 2,3% şi o rată a şomajului de 7,2%, iar scenariul ipotetic de risc ar indica o scădere a economiei de 1,4% în acest an şi un şomaj de 7,7%. Rezultatele testului urmează să fie cunoscute în luna octombrie.

    Banca Angliei a publicat separat pentru băncile britanice un scenariu de risc încă mult mai sever, cu o prăbuşire de 35% a preţurilor imobiliare pe piaţa internă, în timp ce ABE a imaginat doar o scădere de 20%. Ca urmare, o serie de analişti financiari au criticat criteriile folosite de Banca Angliei la imaginarea scenariilor de risc, în ideea că un test cu astfel de parametri nerealişti este neserios, sfârşind prin a fi un instrument de oprimare inutilă a băncilor în loc să fie unul de măsurare a riscurilor reale cu care ar putea avea de-a face băncile.

  • Cele două porunci ale FMI pentru România

    Instituţia cere Guvernului să facă o listă cu companiile unde vrea să rămână acţionar şi una cu celelalte, care urmează să fie vândute sau lichidate, pornind de la premisa că ponderea companiilor de stat în economie (10% din forţa de muncă şi 9% din PIB anual) e prea mare faţă de alte state din Est şi grevează eficienţa colectării şi a cheltuirii veniturilor.

    În acelaşi timp, FMI cere reforma asistenţei medicale şi o nouă lege a sănătăţii înainte de orice majorare a finanţării pentru acest sector, sugerând în context majorarea cu câte 1% a impozitului pe venit, a CASS şi a TVA, pe motiv că nivelul primelor două e prea mic faţă de alte state din UE.

    Vâlvă mare a iscat, în raportul FMI despre România, probabilitatea mai mare dată ipotezei ca evoluţia PIB să varieze la anul undeva între -4 şi 3% decât între 0 şi 2%. FMI păstrează însă ca scenariu de bază o creştere a PIB de 0,9% anul acesta şi de 2,5% la anul.

    Pesimismul instituţiei este rezervat pentru constatarea că redresarea economică lentă de acum arată ce urme adânci a lăsat criza în România, ţinând cont că performanţa din 2011 a reflectat factori temporari (recolta excepţională) şi nu ameliorarea PIB potenţial. “Rate de creştere de 5-6% pe an vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme care să crească ocuparea forţei de muncă şi să atragă mai multe investiţii”, notează FMI.

  • Frica de Băsescu păzeşte bostănăria

    Un scenariu, alimentat inclusiv de surse din PDL, susţine că democrat-liberalii ar pregăti o moţiune de cenzură contra guvernului Ponta, menită să aducă la putere un cabinet apolitic care să pregătească alegerile parlamentare. Un altul reînvie trocul propus USL de însuşi Traian Băsescu, în care preşedintele ar demisiona dacă suspendatorii săi acceptă modificarea Constituţiei după rezultatul referendumului din 2009.

    Vasile Blaga, liderul PDL, s-a declarat însă convins că Traian Băsescu e dornic să coabiteze cu guvernul USL, pornind de la teme ca schimbarea Constituţiei, “parcursul nostru euroatlantic” şi pregătirea de aderare la Schengen.

    În ce-l priveşte pe premierul Victor Ponta, principala problemă legată de coabitare pare să fie pentru el relaţia cu străinătatea, în condiţiile în care ar vrea, dar nu ştie cum să-şi delimiteze guvernarea de impactul erorilor sau al ilegalităţilor guvernării precedente. La şedinţa de guvern de sâmbătă, Ponta le-a spus miniştrilor că din punctul lui de vedere, “cea mai gravă problemă a acestei toamne pentru România este faptul că începe uşor, uşor să vină decontul anilor pierduţi pentru fonduri europene – 2009, 2010, 2011”, context în care “sunt două variante: ori împreună membrii Guvernului cu domnul preşedinte reinstalat, domnul Băsescu, şi cu ceilalţi încercăm să explicăm la Bruxelles că neregulile, faptele de corupţie descoperite în 2009, 2010, 2011 trebuie sancţionate, foarte bine, dar nu trebuie plătite de tot poporul român în 2012, asta e varianta pozitivă; dacă vom merge pe varianta negativă, în care ne aruncăm unii pe alţii vina şi o să fim împroşcaţi cu noroi că e guvernul USL, care în 2010-2011 n-a făcut ce trebuie, probabil că o să pierdem o mulţime de bani, nu noi, Guvernul, ci România şi cred că ăsta e lucrul cel mai rău care se poate întâmpla ţării noastre, indiferent de cine deţine guvernul şi indiferent de bătăliile interne”.