BusinessMagazin

Tag: scântei

  • CCR: Numirile Iuliei Scântei şi a lui Bogdan Licu în funcţia de judecători CCR, constituţionale

    Ambele sesizări au fost depuse de parlamentarii Uniunii Salvaţi România.

    USR a anunţat că sesizează Curtea Constituţională cu privire la hotărârea Camerei Deputaţilor prin care Bogdan Licu este numit judecător la CCR.

    Constituţia prevede, la art. 143, că judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 9 mai decretul privind numirea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a Mihaelei Ciochină pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 11 iunie 2022.

    Parlamentul i-a numit pe Bogdan Licu şi Iulia Scântei judecători ai CCR, în locurile eliberate de Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru.

  • Scântei: Toţi cei patru senatori PNL au votat pentru ridicarea ridicării imunităţii lui Bodog

    „Toţi cei patru reprezentanţi PNL în Comisia Juridică a Senatului au votat astăzi în favoarea ridicării imunităţii parlamentare a lui Florian Bodog, fost ministru PSD al sănătăţii. Alături de senatorii liberali Claudia Mihaela Banu, Daniel Fenechiu, Vasilică Potecă, am considerat că procurorii trebuie să înceapă urmărirea penală a fostului ministru şi că menirea Parlamentului nu este obstrucţionarea Justiţiei. Ca senator PNL şi preşedintă a Comisiei juridice a Senatului regret că dintre cele 13 voturi exprimate, doar 6 voturi au fost pentru ridicarea imunităţii lui Florian Bodog”, transmite Iulia Scântei.

    Votul a fost secret, iar alţi şase senatori s-au abţinut, în vreme ce un vot a fost împotriva ridicării imunităţii.

    „Sper ca votul plenului Senatului să fie unul majoritar favorabil pentru a arăta în mod clar că nu dorim să folosim imunitatea ca instrument politic şi procedural pentru a împiedica înfăptuirea justiţiei. Suntem egali în faţa legii, iar Parlamentul nu trebuie să fie scut pentru protejarea unor parlamentari, foşti sau actuali miniştri, suspectaţi de săvârşirea unor fapte penale pe durata mandatului de ministru. Motivele pentru care am spus da la ridicarea imunităţii lui Florian Bodog reprezintă în acelaşi timp şi alinierea la standardele europene în privinţa cercetării de către procurori a parlamentarilor”, adaugă preşedintele Comisiei juridice din Senat.

    Ea apreciază că în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea guvernamentală, ci doar o altă măsură de protecţie, de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public în exercitarea atribuţiilor unui ministru.

    „Or în speţa Bodog nu intră sub protecţia mandatului de ministru al sănătăţii, faptele săvârşite de fostul ministru al sănătăţii, ca angajator, în relaţiile de muncă cu o fostă consilieră personală. Prin Raportul privind statul de drept, adoptat în anul 2020, Comisia Europeană remarcă faptul că în România, Parlamentul afectează prin deciziile sale, eficacitatea derulării urmăririlor penale în cazul cererilor de autorizare a investigaţiilor cu privire la un deputat sau senator atunci când acesta deţine în acelaşi timp sau a deţinut funcţia de ministru. Răspunzând recomandărilor formulate de MCV şi de GRECO, Camera Deputaţilor şi-a modificat regulamentul de procedură în 2019, făcând trimitere la criteriile stabilite de Comisia de la Veneţia, dar Senatul nu are o procedură similară. Două cereri din 2019 de începere a urmăririi penale în cazul a doi foşti miniştri şi parlamentari au fost respinse”, menţionează Scântei.

    În opinia Iuliei Scântei, normele naţionale privind inviolabilitatea parlamentară ar trebui:

    • să poată fi ridicate, urmând proceduri clare şi imparţiale
    • să nu protejeze împotriva investigaţiilor preliminare ale cazului în cauză
    • să nu se aplice dacă membrul este prins în flagrant delict
    • să nu se aplice infracţiunilor deosebit de grave
    • să nu se aplice infracţiunilor minore sau administrative, cum este şi speta senatorului Bodog Florian Dorel, fost ministru al sănătăţii.

    „Votul de azi din Comisia Juridică arată ipocrizia, dar şi lipsa de obiectivitate a unor senatori si a unor partide precum PSD şi dorinta acestora de a folosi artificial şi politic o garanţie de procedura pentru a împiedica soluţionarea unor dosare penale privind miniştrii (foşti sau actuali). Comisia Juridică nu are competenţa de a efectua judecăţi de valoare procesuală asupra fondului cauzei şi nici să se pronunţe cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia senatorului în cauză sau dacă acuzaţiile formulate justifică sau nu solicitarea de începere a urmăririi penale. Cu astfel de decizii, Parlamentul nu va reuşi să işi consolideze legitimitatea şi transparenţa democratică, va slăbi prin astfel de decizii, statul de drept şi va obstrucţiona înfăptuirea justitiei pentru toţi”, conchide Iulia Scântei.

  • Care este categoria de români care se poate pensiona după doar 20 de ani vechime

    Pensionarea anticipată a magistraţilor după doar 20 de ani vechime va fi abrogată de Senat, în calitate de cameră decizională, anunţă preşedintele Comisiei juridice, Iuliana Scântei: „Vom scăpa, astfel, de o modificare nocivă pe care fosta guvernare a PSD a introdus-o în Legile Justiţiei”.

    „Pensionarea anticipată a magistraţilor, după doar 20 de ani vechime, va fi abrogată de Senat, în calitate de cameră decizională. Vom scăpa, astfel, de o modificare nocivă pe care fosta guvernare a PSD a introdus-o în Legile Justiţiei şi care le permitea judecătorilor şi procurorilor să iasă la pensie la 45 de ani.

    Această sfidare la adresa românilor, care ar fi creat încă o categorie privilegiată de pensionari într-o ţară în care majoritatea oamenilor iese la pensie la 65 de ani, nu a intrat în vigoare, deşi fusese adoptată în 2018, fiind doar amânată succesiv. Prin votul senatorilor şi adoptarea legii, revenim, astfel, la pensionarea judecătorilor şi a procurorilor la 60 de ani şi cu o vechime de 25 de ani în magistratură, într-un cadru legislativ clar şi predictibil. Se înlătură, astfel, riscul unui mare dezastru”, transmite Iuliana Scântei.

    Preşedintele Comisiei juridice apreciază că metoda aleasă de PSD, de a permite ieşirea la pensie cu doar 20 de ani de vechime, nu doar că încuraja golirea instanţelor, prin pensionarea a 30% dintre magistraţi, dar ar fi limitat accesul la justiţie al românilor, lungind durata proceselor şi a anchetelor penale.

    „Judecătorii şi procurorii rămaşi în sistem ar fi fost sufocaţi de un volumul şi mai mare de dosare. Şi statul, dar mai ales justiţiabilii, ar fi fost văduviţi de experienţa unor magistraţi care au atins maturitatea profesională la 40 – 50 ani. Câteva cifre sunt relevante: în cursul anului 2020, au ieşit la pensie 296 de magistraţi (167 de judecători şi 129 de procurori), iar în primele trei luni ale lui 2021 au depus dosare de pensionare 124 de magistraţi (97 de judecători şi 27 de procurori). Acest flux se înregistrează în condiţiile în care, potrivit datelor furnizate de CSM, sistemul judiciar din România are un deficit de 1.193 de posturi neocupate în întreaga ţară (616 judecători şi 577 procurori)”, conchide Scântei.