Dupa ce liderii zonei euro au convenit, joi, un plan de
siguranta pentru Grecia care prevede acordarea de ajutor din partea
statelor membre, conjugat cu un credit FMI, cancelarul german
Angela Merkel a afirmat ca sustine in continuare planul de creare a
unui Fond Monetar European (FME). Institutia ar urma sa atraga
resurse de la statele care incalca normele zonei euro in materie de
deficit bugetar si datorie publica si sa functioneze ca fond de
rezerva in cazul unor situatii ca aceea a Greciei, permitand
evitarea unor imprumuturi luate cu dobanzi ridicate de pe pietele
financiare.
“Initiativa oficialilor germani reflecta situatia delicata in
care se afla UE din cauza scandalului deficitelor bugetare excesive
din mai multe tari membre. Daca UE ca organism nu ar putea sa
remedieze prin forte proprii asemenea probleme, ar da un puternic
semnal negativ comunitatii internationale”, spune Dragos Cabat,
presedintele companiei de consultanta Financial View.
Nu este exclus insa ca infiintarea Fondului Monetar European sa
complice dezvoltarea Uniunii Europene pe termen lung, apreciaza
Vlad Muscalu, economist al ING Bank. “Este posibil ca anumite
guverne sa fie tentate sa implementeze politici fiscale cu efecte
benefice pe termen scurt, insa nesustenabile, bazandu-se pe faptul
ca o asemenea institutie ar putea limita consecintele unui derapaj
fiscal”, considera Muscalu.
Proiectul Fondului Monetar European a fost lansat in februarie
de Daniel Gros, director al Centrului de Studii pentru Politici
Europene de la Bruxelles, si de Thomas Mayer, economist-sef al
Deutsche Bank. |ntr-un studiu publicat pe site-ul Centrului, cei
doi propun ca tarile care au deficite mai mari de 3% din PIB si
datorie publica mai mare de 60% din PIB, adica atat cat impune
Tratatul de la Maastricht, sa fie obligate sa verse la noul Fond
contributii echivalente cu 1% din datoria in exces si 1% din
deficitul in exces. Pentru Grecia, cu un raport intre datorie si
PIB de 115%, contributia la FME in 2009 ar fi de 0,55% din PIB,
respectiv de 0,1% din PIB ca urmare a deficitului fiscal de 13% din
PIB.
Tarile zonei euro ar urma sa beneficieze de Fond in limita
fondurilor depuse de ele (cu tot cu dobanda), iar daca vor dori sa
obtina mai mult, vor putea face aceasta numai daca accepta un
program de ajustare fiscala supervizat de Comisia Europeana si de
Eurogrup (ministrii de finante ai zonei euro). FME ar putea si sa
emita obligatiuni noi in schimbul celor emise de un stat membru,
daca acesta ajunge in incapacitatea de a le achita.
