BusinessMagazin

Tag: sarmale

  • Cine sunt cei doi bucătari ROMÂNI care au CUCERIT Parisul. Chefii români care i-au bătut pe francezi la ce se pricep cel mai bine: bucătăria – VIDEO

     Publicaţia franceză Vogue a descris un restaurant dezvoltat de doi români în Paris drept „restaurantul momentului”. Astfel, alături de Le Chardenoux, Raw-Saint-Germain, Vivant  2, Pastificio, în top 5 restaurante ale momentului se se află şi restaurantul Ibrik al chefilor români Bogdan Alexandrescu şi Ovidiu Malişevschi.

    Gulaş de pui, sarmale, mămăligă, salată boef, dar şi trufe negre se află în meniul creat de români în Paris – o combinaţie pe care specialiştii Vogue o descriu drept „exotică şi foarte reuşită”.

  • Zece feluri de mâncare cu zece vinuri. Ce vin merge la clătite cu brânza dulce, la mămăligă cu caşcaval sau la sarmale

    Marinela Ardelean, unul dintre cei mai în vogă degustători de vin din România a lansat „Cartea Vinurilor Româneşti” (2015-2016), care înseamnă de fapt un index al principalelor vinuri din România.

    Dincolo de cele 214 vinuri selectate ca fiind cele mai bune din România şi Republica Moldova, din cele 3.000 degustate de un juriu international, cartea prezintă şi asocieri între mâncăruri şi vin.

    Ce vin se potriveşte la următoarele feluri de mâncare:

    1.       Mămăligă cu caşcaval – vin alb – Cupaj de Fetească Albă şi Sauvignon Blanc 2014

    2.       Salată de vinete cu maioneză, ceapă şi usturoi – vin rose – Negru de Drăgăşani Rose 2014

    3.       Omletă cu bacon – vin roşu – Fetească Neagră 2013

    Cititi articolul integral pe www.zf.ro

  • Care sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor. Le mâncaţi cu plăcere, dar foarte puţini le ştiţi

    Sarmalele, zic unii, le-am „luat” de la turci sau greci; ciorba cu borş – de la ucraineni ori ruşi, gulaşul de la unguri… O fi.

    Dar dacă ar fi să căutăm nişte mâncăruri „neaoşe”, nişte bucate pe care să le putem socoti chiar tradiţional româneşti, la ce ne-am opri?

    Întrebaţi care ar fi, după părerea lor, mâncarea cea mai neaoş românească, mulţi ar răspunde numaidecât „mămăliga” şi ar şi vedea instantaneu, cu ochii minţii, o mămăligă de porumb, galbenă ca soarele, aburind în mijlocul mesei.

    Vezi aici care  sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor!

  • Care sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor. Le mâncaţi cu plăcere, dar foarte puţini le ştiţi

    Sarmalele, zic unii, le-am „luat” de la turci sau greci; ciorba cu borş – de la ucraineni ori ruşi, gulaşul de la unguri… O fi.

    Dar dacă ar fi să căutăm nişte mâncăruri „neaoşe”, nişte bucate pe care să le putem socoti chiar tradiţional româneşti, la ce ne-am opri?

    Întrebaţi care ar fi, după părerea lor, mâncarea cea mai neaoş românească, mulţi ar răspunde numaidecât „mămăliga” şi ar şi vedea instantaneu, cu ochii minţii, o mămăligă de porumb, galbenă ca soarele, aburind în mijlocul mesei.

    Vezi aici care  sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor!

  • Lucrau în Bruxelles şi ar fi dat orice pentru o porţie de SARMALE ROMÂNEŞTI „ca la bunica acasă”. Într-o zi, le-a venit ideea salvatoare care le-a schimbat viaţa

    Doamna Silvia, aşa cum îi spune lumea, lucra ca menajeră, iar domnul Daniel, în construcţii. Cei doi, care locuiau deja de trei ani în Belgia, duceau dorul produselor de acasă, aşa că…

    Lucrau în Bruxelles şi ar fi dat orice pentru o porţie de MÂNCARE ROMÂNEASCĂ „la fel ca la bunica”. Într-o zi, le-a venit ideea salvatoare care le-a schimbat viaţa

     

  • Locurile de cazare all inclusive pe litoral s-au triplat

     “Dacă acum 2 ani, erau disponibile aproximativ 1.500 de locuri în hotelurile all inclusive de 3 şi 4 stele de pe litoralul românesc, anul acesta numărul s-a triplat. Creşterea numărului de locuri alocate de hotelierii români, care s-au adaptat cererii din ce în ce mai crescute pentru acest tip de produs turistic s-a petrecut într-un ritm accelerat, ca urmare a semnalelor şi solicitărilor primite de la agenţiile touroperatoare”, arată un studiu al agenţiei de turism Mareea.

    Potrivit sursei citate, românii care merg la hotelurile all inclusive pe litoral sunt de regulă din categoria celor care obişnuiau să meargă în anii trecuţi în Bulgaria şi Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locurile de cazare all inclusive pe litoral s-au triplat

     “Dacă acum 2 ani, erau disponibile aproximativ 1.500 de locuri în hotelurile all inclusive de 3 şi 4 stele de pe litoralul românesc, anul acesta numărul s-a triplat. Creşterea numărului de locuri alocate de hotelierii români, care s-au adaptat cererii din ce în ce mai crescute pentru acest tip de produs turistic s-a petrecut într-un ritm accelerat, ca urmare a semnalelor şi solicitărilor primite de la agenţiile touroperatoare”, arată un studiu al agenţiei de turism Mareea.

    Potrivit sursei citate, românii care merg la hotelurile all inclusive pe litoral sunt de regulă din categoria celor care obişnuiau să meargă în anii trecuţi în Bulgaria şi Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MASA DE CRĂCIUN: Cât costă meniul tradiţional de sărbători

     O masă tradiţională de Crăciun – care cuprinde tobă, caltaboş, şuncă, cârnaţi, lebăr, brânză, ouă umplute, salată de boeuf, piftie de porc, sarmale, friptură, cozonac şi o prăjitură – poate costa o familie între 370 şi 500 de lei.

    Astfel, pentru aperitivul tradiţional, costurile ajung până la 100 de lei, din care se pot cumpăra 500 grame de tobă (între 10 şi 15 lei), caltaboş (opt lei), şuncă (între 16 şi 20 de lei), cârnaţi (între 15 şi 30 de lei), lebăr (şapte lei) şi 200 de grame de telemea (20 de lei).

    Pentru o porţie de 10 ouă umplute se adaugă 20 de lei, iar o porţie de salată boeuf poate costa până la 40 de lei (1,9 lei un kilogram de morcovi, 2 lei un kilogram de cartofi, 3,5 lei jumătate de kilogram de rădăcină de pătrunjel şi jumătate de păstârnac, 7 lei o cutie de mazăre şi între 20 şi 23 de lei un kilogram de piept de pui).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 1 DECEMBRIE la Bucureşti: Ce evenimente culturale, artistice şi culinare vor avea loc de Ziua Naţională

    Peste 2.000 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Protecţie şi Pază participă la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

    Premierul Victor Ponta a anunţat că şi la Palatul Victoria va fi organizată, pe 1 Decembrie, “Ziua Porţilor Deschise” şi a afirmat că vrea ca mesajul care să fie transmis de către miniştri cu ocazia acestei zile să fie acela de unitate, mândrie şi speranţă că “vremurile în sfârşit se îndreaptă”. Şi Arcul de Triumf va putea fi vizitat, gratuit, de vineri până duminică, edificiul fiind şi gazda unor expoziţii atractive.

    Principesa Margareta şi principele Radu, alături de ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, vor efectua, duminică, de Ziua Naţională, un drum simbolic cu trenul regal, iar la finalul călătoriei va fi inaugurat “Salonul Regal” din Gara de Nord, restaurat în forma din vremea regelui Carol I.

    Ziua Naţională a României va fi sărbătorită de Primăria Sectorului 6 cu 1.000 de porţii de fasole cu ciolan, care vor fi oferite gratuit bucureştenilor, duminică, la evenimentul organizat în parcarea din zona Pieţei Drumul Taberei. Ziua Naţională va fi sărbătorită şi de Primăria Sectorului 2, cu 100.000 de sarmale şi ţuică fiartă, care vor fi oferite gratuit bucureştenilor, duminică, la 20 de corturi ostăşeşti amenajate special pentru acest eveniment.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Bradul de Craciun in Romania: natural (inca), decorat cu rosu si eventual dupa sfatul designerilor

    Impodobirea bradului din curte este preferata de 3,5% dintre
    respondenti, in timp ce alegerea unui brad natural in ghiveci este
    o solutie doar pentru 2,3%.

    Culoarea preferată de majoritatea romanilor pentru a-si decora
    bradul este rosu (37,7%), urmat de stilul combinat (17,3%), alb
    (10%), albastru (7,4%) sau argintiu (7,3%). Nu mai putin de 22,6%
    dintre respondenti spun că ţin cont de sfaturile si recomandările
    designerilor atunci îsi împodobesc bradul de Crăciun.

    A avea in casa un brad impodobit de Craciun este considerat unul
    din elementele de traditie pe care le pastreaza 85,9% dintre
    respondenti, in timp ce 10,8% nu obisnuiesc sa impodobeasca bradul
    de Craciun. Inainte impodobirii bradului, colindatul si taiatul
    porcului apar drept traditiile cel mai bine pastrate, iar in unele
    locuri si obiceiuri ca Plugusorul sau Capra.

    Daca 90,5% dintre romani fac daruri de fiecare Craciun, majoritatea
    pentru familie (98,7%), in schimb doar 21,2% spun ca obisnuiesc sa
    faca acte caritabile in fiecare an cu ocazia acestei
    sarbatori.

    Numai 9,1% dintre respondenti au tinut in totalitate postul
    Craciunului, in schimb 74,9% afirma ca obisnuiesc sa mearga cu
    aceasta ocazie la biserica.

    Bugetul alocat pentru Craciun este mai mare de 400 de lei pentru
    33,8% dintre respondenti si mai mic de 400 de lei pentru 47,7%, iar
    35,6% declara ca bugetul de sarbatori le-a fost afectat “in foarte
    mare masura” de criza economica. Cu toate acestea, 80,6% dintre
    subiecti afirma ca vor avea in acest an un meniu special de
    Craciun, 91% spun ca meniul va cuprinde sarmale, iar 84,7% au in
    meniu carne de porc.

    Aproape 80% dintre respondenti au cozonaci in meniu, 13,4% afirma
    ca isi cumpara din magazine toate produsele dulci de Craciun
    (cozonaci si prajituri), iar 10,8% le comanda de la
    cofetarie.

    Sondajul a fost realizat de IRES in colaborare cu TVR Cluj pe un
    esantion de 1.178 de persoane cu varsta de 18 ani, reprezentativ la
    nivel national, in perioada 13-15 decembrie 2010.