Tag: sapun

  • ZF Ecosistemul Marketplace. Familia Laslo a readus la viaţă brandul Cheia, cu o istorie de peste un secol, şi a dezvoltat un portofoliu de 350 de produse. Circa 30% din vânzări sunt realizate la export

    Sistemul de lockere easybox este o punte de intrare pentru clienţi. Afacerile Apollo Cheia s-au ridicat la 120.000 de euro în 2021.

    Brandul Apollo Cheia, readus la viaţă de familia Laslo, a ajuns la un portofoliu de peste 350 de produse, iar majoritatea vânzărilor se desfăşoară astăzi prin intermediul canalelor online, după cum au povestit Alin şi Călina Laslo în emisiunea ZF Eco­sistemul Market­place, realizată în parteneriat cu eMAG.

    „Săpunul Cheia are actual peste 350 de produse, aproape 360. Veţi găsi pe site-ul nostru atât săpunuri naturale, de mâini, de corp, dar şi detergenţi ecologici, spumă activă şi multe alte produse surprinzătoare cum ar fi săpunul plastelină pentru copii, dar şi cosmetice naturale“, a explicat Călina Laslo.

    Istoria numelui Cheia a început în urmă cu mai bine de un secol şi a câştigat o poziţie importantă atât în piaţă, cât şi în mentalul colectiv.“

     „În 2010, Alin Laslo, fondatorul Apollo Cheia, a decis să achiziţioneze numele şi a lucrat aproximativ patru ani pentru a construi proiectul fără să se concentreze neapărat pe vânzări.

    „Accesul la numele Cheia a fost o şansă pe care am fructificat-o. Desigur, ca să ai noroc trebuie să fii jucător. Actorul care nu e în scenă nu e actor. Noi aveam o activitate în domeniul producţiei de repere de igienă colectivă în format chimic, eram jucători. La nivel de hobby produceam şi săpunuri naturale şi am avut şansa să ne intersectăm cu cuvântul <<Cheia>> pe care să îl înregistrăm pe numele nostru, preluându-l de la un proprietar de stat“, îşi aminteşte Alin Laslo.

    Astăzi, vânzările produselor Cheia se desfăşoară în principal prin intermediul canalelor online, atât prin platforma proprie, cât şi prin ecosistemul eMAG Marketplace, acolo unde produsele au intrat în 2018.

    „Aproximativ 80% vin de pe site-ul propriu şi 20% de pe alte platforme, printre care şi eMAG. (…) Produsele de corp sunt cele mai vândute pe site-ul nostru, produsele medicinale, printre care săpunurile cu sulf, detergenţii naturali şi deodorante antiperspirante“, a spus Călina Laslo.

    Coşul mediu s-a situat până acum la circa 165 de lei, însă în ultimele două luni acesta a mai scăzut, în contextul în care începutul războiului din Ucraina i-a determinat pe clienţi să se îndrepte mai mult spre produsele de necesitate din oferta companiei. Totuşi, Alin Laslo a explicat că există nuanţe în discuţia despre nivelul coşului mediu şi că sistemul de lockere easybox de la eMAG ajută în privinţa comenzilor mai mici şi reprezintă un punct bun de intrare pentru clienţi noi.

    „Pe eMAG coşul este mai scăzut, însă acel coş scăzut uşurează achiziţia, permite să se cumpere produsul de test datorită costurilor mai mici cu livrarea în sistemul easybox. Sistemul easybox e o punte de intrare spre client. Fiind costurile mai mici, permit achiziţia unui singur produs de care are nevoie clientul, să zicem şampon natural cu ulei de ricin. În timp ce înainte de easybox încurajam coş mai mare. Intrând cu acel unic produs cu care acoperim o nevoie, datorită procentului foarte mare de consumatori fideli care revin negreşit coşul ne creşte ulterior, după ce am câştigat încrederea“, a spus el.

    Activitatea de producţie se desfăşoară în Baia Sprie, Maramureş, iar un procent de circa 30% din vânzările Apollo Cheia sunt realizate la export. Antreprenorii sunt abordaţi în continuare de diverşi distribuitori care vor să ducă mai departe produsele acestui brand.

    „Mergem cam în toată Europa, urmărind Diaspora românească la magazine româneşti şi mai avem în Germania revânzător, în Polonia revânzător, în afara ecuaţiei de vânzători spre Diaspora românească. (…) Clar nu zicem nu niciunui portofoliu. De curând am primit o propunere de a fi reprezentaţi de o firmă din Singapore pentru a ne vinde produsele nu numai în Asia, ci şi pe plan mondial“.

    Călina Laslo este de părere că a venit momentul ca brandul să se promoveze mai mult, în contextul în care ultimii ani au fost marcaţi de investiţii în cercetare şi dezvoltare de produse noi.

    „Eu consider că până la momentul actual avem un portofoliu cu care ne putem promova mai mult. Până acum majoritatea profitului a fost investit tot în cercetare pentru a scoate noi produse, pentru a le dezvolta, iar acum cred că este momentul să ne promovăm. Mulţi clienţi ne spun că nu ştiau de noi, că le-ar fi plăcut să ne ştie dinainte. Cam 30-40% dintre clienţi revin“, a declarat ea.

    Cifra de afaceri s-a ridicat în 2021 la 120.000 de euro, iar pentru 2022 ţinta este de 150.000 de euro. Alin Laslo a povestit că este nevoie de o creştere cu 30-50% a volumelor pentru a menţine profitul de anul trecut, în contextul unor creşteri exponenţiale de costuri în ceea ce priveşte producţia. Alături de Alin Laslo se află în acest business soţia sa, fiica sa – Călina – şi alte circa 9 persoane cu care colaborează.

  • Ministrul Sănătăţii, despre săpunul contaminat: Avem un grup de alertă, ne îndreptăm contra producătorului

    Bănicioiu a precizat că săpunul contaminat a fost găsit atât la Elias, cât şi la două spitale din Focşani şi Târgu Mureş.

    “Problema a fost descoperită de Spitalul Elias. Ei au anunţat Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, au recoltat imediat probele şi a fost interzisă acea susbstanţă. A fost anunţat producătorul şi (săpunul – n.r.) a fost retras din orice unitate sanitară din România”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.

    Potrivit lui Bănicioiu, în prezent se fac teste la spitalele din Focşani şi Târgu Mureş, unde, până acum, nu a fost găsit niciun caz de pacient infectat.

    “Nu este vorba de mai multe persoane infectate. A fost vorba numai la Elias de două astfel de infecţii. Ambele sunt monitorizate. Există costituit un grup de alertă, sper să nu fie mai multe cazuri. Ancheta a fost începută, direcţiile de sănătate publică au retras acest produs. Săpunul lichid a fost achiziţionat conform procedurilor. În general aceste produse participă la licitaţii în baza unor certificate de conformitate. Sunt la fel ca în UE. Ei, când au participat la licitaţie, au adus acele certificate. (…) Acele certificate sunt în acord cu ceea ce prevede legislaţia europeană, avem chiar o directivă. Testele sunt făcute de producător şi acele teste sunt prevăzute în certificat. Aici, probabil, a fost vorba de o declaraţie falsă şi de o testare, probabil, impropie”, a mai spus Bănicioiu, care a precizat că producătorul săpunului respectiv este o firmă din Târgu Mureş.

    Ministrul Sănătăţii a subliniat că, în acelaşi context, că autorităţile se vor îndrepta împotriva producătorului. “În general, la licitaţie, preţul primează la orice produs, dar trebuie să respecte toate normele şi să aibă avizele necesare. Nu este o scuză că preţul a fost ieftin”, a adăugat demnitarul.

    Un bebeluş şi un bolnav de cancer internaţi la Spitalul Elias s-au infectat, riscând să intre în şoc septic, din cauza unui săpun lichid, folosit de personalul unităţii, care era contaminat masiv, produsul fiind retras de la utilizare, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, directorul medical Dana Safta.

    Suspiciunea de infecţie cu bacteria Serratia a fost identificată, în 30 iulie, la un copil născut prematur şi la un bolnav de cancer, ambii având imunitate scăzută.

    “Ne-am întrebat de unde putea să apară infecţia cu Serratia. Fireşte că ne-am dus cu gândul la săpunul dezinfectant, săpun lichid, pe care îl avem în dotare din martie 2014, câşigător la licitaţia pentru materiale de dezinfecţie”, a spus directorul medical de la Spitalul Elias, Dana Safta.

    Ea a mai precizat că produsul era folosit de personalul medico-sanitar, inclusiv de cel din sălile de operaţie – chirurgi, asistente de sală, medici anestezişti -, aceştia din urmă trebuind, conform indicaţiilor de folosire a săpunului, să îl aplice de două ori pe mâini, înainte să îşi pună mănuşile din latex.

    Imediat după apariţia suspiciunii, au fost recoltate probe din toate flacoanele aflate în uz, precum şi din unele care erau sigilate.

    “Ele se aflau în curs de utilizare pretutindeni: în blocul operatoriu, în secţiile care au paturi şi pacienţi, în cabinetele de examinare, în laboratoare, pretutindeni. Surpriză maximă: în toate aceste flacoane a fost identificată Serratia”, a spus Safta.

    Au fost apoi trimise la Institutul Cantacuzino probe din toate cele 34 de flacoane aflate în uz şi din patru flacoane sigilate, alese întâmplător şi s-a confirmat existenţa aceloraşi tulpini în toate probele.

    “Probele recoltate de la pacienţi au confirmat că tulpinile sunt identice cu cele izolate din săpun. Pacienţii cu imunodeprimare, cum erau cei doi, puteau face septicemii, şocuri septice. Nu am ajuns la o complicaţie majoră, dar nu poţi untiliza un produs pentru dezinfecţie care după utilizare încarcă de nu ştiu câte ori pielea chirurgului. Practic, prin spălare, eu, chirug, cu acest produs îmi infectam tegumentele, aşa mai bine nu mă spălam cu nimic că oricum tegumentele erau mai curate decât cu «soluţie antiseptică». La o soluţie antiseptică încărcătura de germeni trebuia să fie zero, iar la săpunul Maxil era de ordinul milioanelor”, a mai spus directorul medical.

    Produsul a fost retras imediat. “Am retras tot lotul din secţii, şi ce era deschis, şi sigilat, dar şi dispozitivele prin care ajungea săpun în secţii. Am luat probe din toate sistemele şi erau contaminate. Am sistat distribuirea săpunului prin aceste sisteme. Am avut în contract peste 2.000 de flacoane, din luna martie. Ştiu că am returnat 241 de flacoane, câte mai erau sigilate în depozitul de materiale. Va trebui să schimbăm toată tubulatura, vom vedea cine va pălti daunele. (…) Modul în care noi ne cumpărăm materialele, care rezultă dintr-o licitaţie, la preţul cel mai mic, netestate (de spital, n.r.), ne duc la asemenea incidente”, a mai spus Safta, adăugând că produsele respective sunt autorizate de laboratoare mari.

    În urma sesizărilor, în 29 septembrie, Ministerul Sănătăţii (MS) a transmis o notă către toate spitalele din ţară prin care a cerut retragerea din uz a săpunului Maxil.

    “Ca urmare a identificării într-un spital a unei contaminări masive microbiene a săpunului bacterian Maxil produs de SC Romchim România SRL, se recomandă unităţilor sanitare să nu utilizeze acest produs biocid provenit din loturile 729, 409, 225”, arăta adresa MS trimisă direcţiilor de sănătate publică (DSP).

    Un flacon de un litru din acest săpun costă 18 lei.

  • Cum se spala romanii sau cearta cu apa si sapunul

    Obiceiurile cetatenilor romani legate de propria igiena nu sunt
    tocmai cele mai sanatoase. Este concluzia studiului Agentiei pentru
    Strategii Guvernamentale, care scoate in evidenta unele cifre ce
    pot parea ingrijoratoare. Doar jumatate din populatie face dus sau
    baie zilnic sau aproape zilnic, in timp ce un om din zece se
    preocupa de curatenia personala de cateva ori pe luna sau mai
    rar.

    Daca v-ati intrebat vreodata de ce consumul de guma de mestecat
    ajunge, la nivel de tara, la peste 3.000 de tone anual, explicatia
    poate sta in faptul ca 5% dintre concetatenii nostri nu se spala
    niciodata pe dinti, iar alti 5% se intalnesc cu periuta o data pe
    luna sau mai rar. Totusi, la acest capitol stam cel mai bine, daca
    luam in calcul ca aproape 70% recurg la periaj zilnic. Potrivit
    datelor companiei de cercetare de piata GfK, 37% din volumul de
    pasta de dinti a fost consumat de locuitorii din Bucuresti si
    orasele mari, cu mai mult de 150.000 de oameni. Ponderea lor in
    structura gospodariilor la nivel national este de 29%. La polul
    opus, cel mai mic consum (15%) se intalneste la tara, in
    gospodariile formate dintr-o singura persoana, care la nivel
    national reprezinta un sfert din totalul gospodariilor.

    Cat despre spalatul pe cap, cei mai multi (67%) prefera spalatul
    pe cap de cateva ori pe saptamana, in timp ce 17% afirma ca se
    spala de cateva ori pe luna. Studiile GfK arata ca, in 2009, cel
    mai mult sampon s-a consumat in gospodariile unde varsta capului
    familiei era cuprinsa intre 40 si 49 de ani. Acestea au realizat
    31% din achizitiile de sampon la nivel national. Cel mai mare volum
    de deodorante si produse antiperspirante a fost consumat in
    familiile cu 3-4 membri, a caror pondere in Romania este de 37%.
    Gospodariile din orasele mari si Bucuresti au cumparat peste 40%
    din volumul total de deodorante anul trecut. In ce priveste
    veniturile, gospodariile ce castiga mai mult de 2.400 de lei pe
    luna primeaza in topul consumului. Cel mai ridicat consum de
    detergenti pentru haine (31% din volumul total vandut) este
    inregistrat in Muntenia-Dobrogea, precum si familiile cu copii de
    pana in 14 ani (30%). Aproape un sfert din familiile din Romania au
    copii sub 14 ani.

    O componenta importanta in aceasta ecuatie este gradul de
    racordare al populatiei la reteaua de apa si canalizare – potrivit
    Administratiei Nationale Apele Romane, doar 51% la nivel national.
    Procentul arata si mai rau daca luam in calcul ca in ultimii doi
    ani a crescut doar cu 1,5%, iar, in acest ritm, vom putea vorbi
    despre acoperirea integrala a tarii cu servicii de apa si
    canalizare abia in 30-40 de ani.