Tag: saorma

  • Cel mai bun loc din România în care se vinde şaorma. Sunt cozi la orice oră, iar clienţii nu se uită la preţ

    Restaurantele Dristor Kebab, La Haleală şi Calif vând zilnic mii de şaorma cu cele trei unităţi amplasate pe o rază de 50 de metri la intersecţia străzilor Şelari, Smârdan şi Franceză din centrul istoric al Bucureştiului.

    Zona este cunoscută drept una dintre cele mai intens circulate din Capitală, fiind şi intrarea principală în Centrul Vechi, graţie apropierii de staţiile de metrou Piaţa Unirii 1 şi Piaţa Unirii 2.

    “Este cea mai importantă intersecţie de acolo. În altă parte nu ar merge atât de bine”, spune Răzvan, administratorul La Haleală, una dintre şaormeriile prezente în centrul istoric al Capitalei. Compania deţine şi o unitate în zona Gării de Nord şi în prezent o modernizează pe cea de pe strada Şelari. “Noi practicăm cele mai mari preţuri din Centrul Vechi şi tot există cerere. La fel şi la Dristor Kebab. Deşi plătim chirie mai mare, aici facem cel mai mult profit pentru că vânzările sunt foarte mari. Lumea nu se uită la preţ, ci la calitate”, mai spune administratorul La Haleală.

    Preţurile pentru o şaorma mică de pui sau vită se situează între 12 şi 18 lei.

    Dristor Kebab, cel mai mare lanţ de şaormerii din ţară, a avut afaceri de 3 milioane de euro în 2013. Piaţa este însă fragmentată, cele mai multe companii având un singur punct de lucru. Comoditatea pare a fi principalul punct forte al saormei, care a transformat acest fel de mancare oriental intr-o afacere de peste 200 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin.

     

  • Vinde UN MILION de şaorme pe an în Bucureşti. Şi-a dublat vânzările anul trecut

    Dristor Kebab este cel mai mare lanţ de şaorma din ţară, cu şapte puncte de vânzare: restaurantul de la Dristor – primul din lanţ, deschis în 1999, trei restaurante deschise în centrele comerciale Plaza România, Bucureşti Mall şi Sun Plaza, restaurantul Budapesta, cei din Colentina şi unul deschis anul trecut în Centrul Vechi.

    În 2013, firma a raportat vânzări de 13,1 milioane de lei (aprox. 4 mil. euro) şi un profit net de 372.000 lei (aprox. 90.000 de euro), potrivit ministerului de finanţe. Este primul an profitabil pentru companie după doi ani la rând de pierderi. Dat fiind preţul mediu de 12 lei pentru o şaorma, rezultă că Dirstor Kebab a vândut circa un milion de şaorma. Compania are 153 de angajaţi.

    Anterior, firma a înregistrat pierderi de circa 190.000 euro în 2012, la o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro. În 2011, vânzările au fost de 1,2 milioane de euro, iar pierderile erau estimate la circa 127.000 euro.

    Într-un interviu anterior pentru Business Magazin, oficialii companiei nu au oferit detalii legate despre vânzările firmei, însă au menţionat că  cea mai bună zi  a fost “când s-a aprins bradul acela mare la Piata Unirii, iar oamenii au plecat pe jos, spre casele lor (1 decembrie 2007, când Piata Unirii a fost blocata de cateva sute de mii de oameni veniti chiar si din provincie pentru a asista la aprinderea de catre Millennium Bank a luminilor unui brad imens – n.red.)” Reprezentanţii companiei au declarat de asemenea că unităţile din mall-uri merg mai bine iarna, iar celelalte primăvara, toamna sau vara, când vremea este mai bună.

  • Tânărul de 32 de ani care le vinde românilor mâncare grecească şi turcească de peste un milion de euro

    “Ce aţi făcut, aţi tăiat covoarele?!” povesteşte amuzat Andrei Iuşut, proprietarul restaurantelor Divan şi Meze Taverna, despre şocul turcului de la care a cumpărat chilimurile (un tip de ţesătură turcească n.r.) când le-a văzut tăiate, cusute şi apoi lipite în mod aleatoriu pe unul dintre pereţii restaurantului cu specific turcesc Divan din Floreasca. Noul restaurant a fost deschis la patru ani după primul Divan, cel din Centrul Vechi al Capitalei şi la un an după cel cu specific grecesc, Meze Taverna, aflat tot în centrul istoric. Cele două restaurante Divan au atras investiţii de circa 1,7 milioane de euro, pe care Iuşut speră să le amortizeze în circa cinci ani. Pe lângă restaurante, Andrei Iuşut conduce împreună cu soţia lui şi agenţia de turism AA Travel, dar şi alte mici afaceri de import. Reunite sub umbrela Divan Group, acestea au totalizat anul trecut o cifră de afaceri de două milioane de euro.

    Pasionat de cultura orientală, Iuşut are câte o explicaţie pentru fiecare obiect din restaurantele sale, dar şi pentru preparatele celor cinci bucătari turci pe care i-a recrutat personal. Spre exemplu, picioarele meselor sunt inspirate de şahul persan şi sunt aceleaşi cu un model din componenţa narghilelelor. Un perete al restaurantului este acoperit de „iznik„ – plăcuţe de ceramică de mici dimensiuni, pictate manual de tineri turci. Peretele de vizavi este acoperit de bucăţi de chilimiruri, covoarele despre care se spune că pot fi ţesute doar cinci de câte o femeie, altfel ea riscând să îşi piardă vederea din cauza ţesăturii complicate. Preţul pentru o bucată de iznik este de circa 200 de euro, iar, pentru covoarele pe care a ales să le taie, preţul variază între 1.000 şi 7.000 de euro.

    La amenajare se adaugă costurile utilării bucătăriei, iar un reper pentru acestea ar fi un cuptor care a costat 27.000 de euro, dar şi preţul chiriei, cuprins între 30 şi 75 de euro/mp în Centrul Vechi şi „uşor mai scăzut„ în zona Floreasca. Kebabul pregătit pe şiş, o sabie turcească aşezată direct pe cărbune, este făcut de bucătarii turci, crescuţi practic în bucătării: îşi încep pregătirea de la 5-6 ani. Au venit aici datorită salariului motivant, echivalent cu al unui bucătar chef de la un restaurant al unui hotel de cinci stele. Mai mult decât atât, le-a fost asigurată cazarea, pentru ei şi pentru familiile lor. Recrutarea bucătarilor a fost cea mai dificilă etapă în deschiderea restaurantului, potrivit lui Iuşut, pentru care atenţia la aceste detalii vine dintr-o experienţă de antreprenor începută încă din facultate.

    Nu s-a văzut niciodată lucrând într-o multinaţională şi, în perioada studiilor economice din cadrul ASE, a început o afacere de import de anvelope la care nu a renunţat nici acum. În 2006 s-a orientat către piaţa turismului şi a deschis agenţia de turism AA Travel, axată pe destinaţiile populare – Turcia, Grecia, Egipt, Bulgaria. Numeroasele călătorii în Turcia şi cunoştinţele acumulate prin conducerea unui business în turism l-au determinat să îşi schimbe planurile iniţiale de a transforma o clădire închiriată în 2009 în Centrul istoric în spaţiu de birouri. „Era un şantier în desfăşurare, iar pe strada Franceză, unde este Divan acum, se mergea pe un pod de lemn„, îşi aminteşte Iuşut perioada când perspectivele de centru al distracţiei nu existau încă în zonă.

    Fără un plan de afaceri concret la început, a deschis restaurantul în 2010 după o investiţie iniţială de 400.000 euro, la care s-a adăugat o alta de încă 700.000 de euro odată cu extinderea într-o clădire alăturată. În zonă se aflau şi un restaurant unguresc, şi unul de inspiraţie franţuzească, iar antreprenorul miza pe transformarea străzii într-o arteră premium a restaurantelor cu specific, lucru pe care încă îl aşteaptă. În 2012, a deschis cel de-al doilea restaurant, Meze Taverna, rezultatul pasiunii lui pentru tavernele greceşti, model care se potrivea perfect pe spaţiul de 100 de metri pătraţi disponibil închirierii anul trecut.

  • Cea mai ieftină şaorma din România: 20 de oameni stau la coadă în orice minut

    Pe şoseaua Ştefan cel Mare, şaormeria Kebab Mania vinde o şaorma mică, de 180 de grame, cu patru lei. “Aşa e preţul!”, spune vânzătoarea din unitatea deschisa de un an şi jumătate. Preţul iniţial era tot de trei lei. Kebab Mania vinde şi la şaormeriile din piaţa Mihail Kogălniceanu şi piaţa Iancului din Bucureşti o şaorma mică cu patru lei.

    “E ieftină, bună şi are dozator. Veneam mai des când era deschis şi noapte”, spune Marius P., un student care frecventează locul de mai multe ori pe lună.

    Şi şaormeriile din zona pieţei 1 Mai din Bucureşti practicau preţuri de 2-3 lei până de curând, însă după ce şi-au creat o clientelă stabilă au crescut tarifele la nivelul pieţei, în jurul a circa zece lei.

    Comoditatea pare a fi principalul punct forte al saormei, care a transformat acest fel de mancare oriental intr-o afacere de peste 200 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin. Orice saorma include o lipie (paine libaneza), iar aceasta piata este controlata in proportie de 70%-80% de doi mari jucatori, ambii cu actionari libanezi. Cele doua firme produc impreuna mai bine de 40 de milioane de lipii, astfel ca impreuna cu ceilalti mici producatori/importatori regionali sau cu painile realizate direct de catre restaurante sau unele saormerii, volumul anual de lipii vandute pentru saorma in Romania ajunge la aproximativ 50-55 de milioane de unitati. La un pret mediu de 10-13 lei pentru o saorma (2,5-3 euro), aceasta inseamna ca saorma vanduta la lipie aduce comerciantilor peste circa 150 de milioane de euro anual.

    Dar afacerea saorma nu inseamna doar carnea la lipie, ci si ceea ce multi dintre comercianti denumesc kebab. Adica bucatele de carne servite intr-o chifla, segment care ajunge, potrivit comerciantilor chestionati de Business Magazin, intre 10% si 30% din vanzari. Adica alte aproape 50 de milioane de euro, care urca valoarea pietei totale de saorma la peste 200 mil. euro anual.

    Motivul pentru care calculul Business Magazin a plecat de la numarul de lipii vandute este simplu: spre deosebire de alte domenii, comertul cu saorma este foarte putin fiscalizat. “E adevarat ca cei mai multi dintre saormari fac evaziune fiscala, dar exista cateva argumente cat se poate de valabile pentru care se intampla acest lucru”, sustine unul dintre furnizorii saormeriilor, care a dorit insa sa ramana anonim. “Pe de o parte, multi dintre turcii care isi deschid o saormerie abia daca inteleg limba romana. Ei prefera calea mai comoda, sa ocoleasca legislatia, chiar daca asta inseamna in unele cazuri mita.” Furnizorul afirma ca, pe de alta parte, chiar si cei care au toate actele in regula sunt vizati de controale si se vad nevoiti sa dea mita pentru ca activitatea lor sa nu fie blocata de controale mult prea dese, pana la 18 sau 20 pe luna, dupa cum spunea cu jumatate de gura unul dintre saormarii care afirma ca incearca sa faca “un business curat”. Cu alte cuvinte, componenta nefiscalizata din “afacerea” saorma, cum am denumit noi aceasta piata de peste 200 de milioane de euro, depaseste, potrivit estimarilor, 70%-75%.

    Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, Kebab Mania, firma care vinde probabil cea mai ieftină şaorma din Capitală, nu înregistra profit şi avea datorii de circa 13.000 de euro în 2011, anul în care au fost publicate ultimele date financiare despre firmă. În acelaşi an, şaormeria avea o cifră de afaceri de circa 50.000 de euro şi un număr mediu de patru angajaţi. În prezent, în fiecare dintre cele trei şaormerii descrise la începutul materialului am putut să identificăm câte trei angajaţi.

  • Cum se fac 200 de milioane de euro pe an din ŞAORMA

    Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din saorma.

    Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii “Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei (GetFit.ro).

    De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan, administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina, ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma si sosurile cu care trebuie combinata.

    Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei, aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.


    “Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business, intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf de clienti.

    “Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.

  • Saorma sau restaurant? Ce si unde mananca romanii?

    Criza financiara si situatia economica dificila au modificat
    comportamentul de consum al romanilor atunci cand ies la
    restaurant.”Uitandu-ne la ce se intampla la nivel global, se
    observa trecerea de la restaurante scumpe la restaurante mai putin
    scumpe si la consumul unui numar mai mic de preparate. In Romania
    cel mai des se renunta la desert si la aperitive cand se iese in
    oras, astfel incat valoarea totala a unei mese in afara casei este
    in scadere”, spune Maria Gavrilescu, channel marketing leader
    Unilever Food Solutions.


    De asemenea, se mai poate observa ca unii romani au ales sa
    gateasca mai mult in casa mai degraba decat sa iasa la
    restaurant.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Saorma, o afacere de 200 mil. euro

    Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci
    pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o
    cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune
    soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din
    saorma.


    Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si
    are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor
    aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii
    “Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu
    aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii
    sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele
    generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau
    softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei
    (GetFit.ro).

    De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan,
    administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis
    ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina,
    ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am
    mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei
    s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai
    mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant
    si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale
    caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar
    putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma
    si sosurile cu care trebuie combinata.

    Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de
    saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei,
    aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu
    comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.


    Click aici pentru a vedea ce inseamna piata de saorma in
    Romania.

    “Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem
    departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume
    mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone
    din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu
    doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si
    sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind
    printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu
    in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai
    ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business,
    intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf
    de clienti.

    “Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se
    face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in
    tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de
    mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.