BusinessMagazin

Tag: santos

  • Cum a furat fiica unui preşedinte miliarde dintr-o ţară care este în criză financiară şi majoritatea omenilor trăiesc în sărăcie

    Fiica fostului preşedinte al Angolei a devenit cea mai bogată femeie din Africa după ce ar fi virat sute de milioane de lire sterline din bani publici în conturi offshore, potrivit Daily Mail.

    În perioada în care tatăl său era preşedintele ţării, Isabela dos Santos a fost numită preşedinte al companiei petroliere Sonangol Group. După ce tatăl său nu a mai fost preşedinte, a fost concediată din postul său. Acum, documente secrete arată că o zi mai târziu a aprobat plăţi în valoare de 58 de milioane de dolari de la Sonangol pentru o companie din Dubai condusă de unul dintre partenerii săi de business.

    Aceasta este doar una dintre numeroasele acuzaţii ce au ieşit la suprafaţă în ianuarie, în contrast cu imaginea publică pe care dos Santos a cultivat-o – de antreprenor care munceşte din greu, cu o avere estimată la 2 miliarde de dolari şi un imperiu de business răspândit în mai mult de 41 de ţări.

    În prezent, există o investigaţie în curs asupra lui Dos Santos şi soţului său. În decembrie, un ordin judecătoresc a fost citit la televiziunea de stat anunţând confiscarea bunurilor lor şi îngheţarea conturilor bancare. Potrivit biroului preşedintelui Angolei Joao Lourenco, care a anunţat că vrea să lupte împotriva corupţiei în ţară, cuplul ar putea petrece ani buni în închisoare dacă va fi condamnat.

    Fratele lui Dos Santos se confruntă de asemenea cu acuzaţii de corupţie şi se crede că ar fi furat 500 de milioane de dolari ca şef al Fondului Suveran.

    Cum a răspuns dos Santos şi de ce nu a fost arestată încă?

    Potrivit BBC, dos Santos a spus că acuzaţiile care i se aduc sunt complet false şi că vin în contextul unei „vânători de vrăjitoare” a guvernului angolez. Potrivit dezvăluirilor recente, Dos Santos a părăsit Angola în 2018 şi s-a mutat în Regatul Unit, unde se crede că deţine proprietăţi în centrul Londrei. Procurorul general al Angolei a declarat la radioul public că ţara va folosi „toate mijloacele posibile ca să activeze mecanismele internaţionale pentru a o aduce pe Santos înapoi în ţară.”

     


     

  • Cine este câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2016

    Comitetul de la Oslo a explicat că a decis să acorde prestigioasa distincţie preşedintelui Juan Manuel Santos pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia, un conflict soldat cu cel puţin 220.000 de morţi, iar aproape şase milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească casele din cauza luptelor.

    “Premiul ar trebui ca de asemenea să fie considerat drept un omagiu adus poporului columbian care, în pofida greutăţilor şi abuzurilor, nu şi-a pierdut speranţa într-o pace justă, dar şi tuturor celor care au contribuit la procesul de pace,” se mai afirmă în comunicatul dat publicităţii de Comitetul Nobel norvegian.

    Preşedintele Santos a iniţiat negocierile care au culminat cu semnarea unui acord de pace între Guvernul columbian şi gherilele comuniste FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia), şi a depus eforturi constante pentru ca procesul de pace să continue, se mai afirmă în comunicat, care precizează că rezultatul referendumului privind acordul de pace nu a fost cel dorit de preşedintele Santos, o majoritate restrânsă a alegătorilor columbieni a decis împotriva acordului.

    Acest rezultat a cauzat o mare incertitudini în ceea ce priveşte viitorul Columbiei, existând riscul ca războiul civil să reizbucnească, fapt ce face cu atât mai crucial ca părţile implicate să continue să respecte armistiţiul, avertizează Comitetul Nobel de la Oslo, care a subliniat că populaţia a respins acel acord în mod particular şi nu procesul de pace.

    Prin acordarea acordarea Premiului pentru Pace lui Juan Manuel Santos, Comitetul Nobel Norvegian doreşte să-i încurajeze pe toţi cei care depun eforturi pentru pace, reconciliere şi dreptate în Columbia.

    Conflictul columbian este unul dintre cele mai îndelungate războaie civile din epoca contemporană şi ultimul conflict armat de pe continentul american.

    Anul acesta, numărul candidaţilor propuşi pentru Premiul Nobel pentru Pace a atins cifra record de 376, depăşind precedentul record, de 278 de propuneri, stabilit în anul 2014, a anunţat Comitetul Nobel de la Oslo, instituţia care acordă distincţia.

    Lista pe acest an include 228 de persoane şi 148 de organizaţii, iar printre alţii, pe listă figurează Papa Francisc, cancelarul german Angela Merkel, voluntarii care i-au ajutat pe imigranţii ajunşi pe insulele greceşti sau actriţa americană Susan Sarandon, dar şi controversatul om de afaceri şi politician Donald Trump, candidatul Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din SUA.

    Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2015 a fost atribuit Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, “pentru contribuţia sa decisivă la construirea unei democraţii pluraliste” în această ţară, după revoluţia din 2011. Cvartetul a fost format în vara lui 2013, când procesul de democratizare din Tunisia era în pericol să se prăbuşească din cauza asasinatelor politice şi a tulburărilor sociale. Acesta a stabilit un proces politic alternativ, paşnic, într-un moment în care ţara era în pragul războiului civil.

    Premiile Nobel au început să fie decernate începând cu anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

    În testamentul său, industriaşul şi filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină “aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.
    De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizanii unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei.

    Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru fiziologie şi medicină, Academia regală suedeză pentru Ştiinţe decernează Nobelurile pentru fizică şi chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Premiul Nobel pentru pace. Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

    Între 1901 şi 2015 au fost acordate 96 de premii Nobel pentru Pace, prestigioasa distincţie fiind decernată către 103 persoane şi 23 de organizaţii. Comitetul Internaţional pentru Cruce Roşie a primit cele mai multe distincţii, fiind onorată cu trei astfel de premii.

  • A fost găsită cea mai mare comoară din istorie. Era dată dispărută de peste 300 de ani

    Columbia a găsit o navă scufundată cu comori în valoare de 3 miliarde de dolari. Vasul spaniol San Jose a fost scufundat de către britanici în 1708, iar la bord se aflau numeroase bunuri (aur, argint etc), însă nu a fost găsit până acum, la 307 ani distanţă.

    “Este cea mai valoroasă comoară găsită din istoria umanităţii”, a declarat Juan Manuel Santos, preşedintele Columbiei.

    O echipă din Columbia a găsit vasul pe coasta oraşului columbian Cartagena, iar potrivit presei străine comorile găsite ar valora  aproximativ 3 miliarde de dolari. Astfel devenind cea mai mare şi cea mai valoroasă descoperire de acest fel.

    “Numărul şi tipul de materiale găsite nu lasă nicio urmă de îndoială. Este vorba de San Jose”, a declarat Ernesto Montenegro, şeful Insitutului columbian de antropologie şi istorie. 

  • Gabriel Garcia Marquez a murit. Scriitorul avea 87 de ani

    “GABRIEL GARCIA MARQUEZ A MURIT”, a scris pe Twitter un purtător de cuvânt al familiei, Fernanda Familiar, potrivit bbc.co.uk.

    “Mercedes şi fiii ei, Rodrigo şi Gonzalo, m-au împuternicit să dau această informaţie. O tristeţe atât de mare”, a adăugat ea.

    “Cel mai mare columbian”, l-a caracterizat preşedintele Columbiei, Juan Manuel Santos, pe Gabriel Garcia Marquez, pe contul său de Twitter. “Un veac de singurătate şi tristeţe în faţa morţii celui mai mare columbian din toate timpurile”.

    Gabriel Garcia Marquez a murit joi, la 87 de ani. Nu a fost făcut public imediat de ce a murit Garcia Marquez , dar scriitorul a fost recent spitalizat în Mexic, din cauza unei infecţii urinare şi la plămâni.

    Pe 8 aprilie, Gabriel Garcia Márquez a fost externat dintr-un spital din Ciudad de Mexico, într-o stare de sănătate considerată “delicată” şi după opt zile de tratament împotriva unei infecţii pulmonare.

    Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a declarat, miercuri, că scriitorul suferea de o “pneumonie”, care se afla “sub control”, şi nu de un cancer limfatic, aşa cum a scris presa din Mexic în ultimele zile.

    Ultima apariţie publică a lui Gabriel Garcia Marquez a avut loc pe 6 martie, când scriitorul a stat la poarta reşedinţei sale din Ciudad de Mexico, unde locuia de peste 30 de ani, pentru a-i primi pe jurnaliştii veniţi în vizită cu ocazia aniversării sale. Scriitorul şi-a întâmpinat oaspeţii zâmbitor, a primit cadouri şi a acceptat să se lase fotografiat, fără a acorda însă interviuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portugalia ar putea semna un acord preventiv cu UE, după încheierea bailout-ului de 78 miliarde euro

     “Aşa-numitul program de precauţie ar fi mai potrivit”, a declarat Teixeira dos Santos într-un interviu acordat Bloomberg.

    El a explicat că, prin încheierea unui acord preventiv, Portugalia ar demonstra că are sprijinul partenerilor din UE, ceea ce ar rezulta în costuri de finanţare mai scăzute.

    Guvernul din care a făcut parte Teixeira dos Santos a încheiat în aprilie 2011 un acord de finanţare externă de 78 miliarde euro cu FMI şi UE, însoţit de măsuri de precauţie şi reforme structurale.

    În prezent, fostul ministru de Finanţe a revenit la cariera academică, fiind profesor de economie la Universitatea din Porto.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SOŢIILE DICTATORILOR: Cine sunt femeile din spatele celor mai cunoscuţi dictatori ai lumii

     Fie că se folosesc de poziţia lor pentru a susţine cauze caritabile sau că strălucesc sub lumina reflectoarelor, soţiile dictatorilor trebuie să suporte multe, de la acuzaţii de corupţie şi nemulţumiri sociale, până la războaie civile sau chiar alte soţii. Business Insider a alcătuit o listă a consoartelor celor mai cunoscuţi dictatori din lume, prin acest termen definind un lider politic absolut, cunoscut pentru abuzurile împotriva drepturilor omului, pentru restricţiile impuse presei sau pentru represiuni împotriva opoziţiei.

        Ana Paula dos Santos, soţia lui Jose Eduardo dos Santos, Preşedintele Angolei

    Fost fotomodel, Ana Paula dos Santos şi-a cunoscut soţul când era însoţitoare de zbor pe aeronava prezidenţială. A studiat apoi dreptul şi este membru al International Steering Committee. Cei doi soţi au fost descrişi ca fiind “bine îmbrăcaţi, eleganţi şi duc un stil de viaţă asemănător celor care locuiesc în sudul Californiei”. Ana Paula a fost criticată atunci când a declarat că fiul ei va urma cursurile şcolii portugheze din Luanda, din cauza stării proaste a sistemului educaţional naţional, care, în opinia multora, este cauzată de politica soţului ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro