Sanofi va plăti preţul de 45 de dolari per acţiune pentru compania Ablynx, care la începutul lunii a refuzat o ofertă de 2,6 miliarde de euro din partea producătorului danez Novo Nordisk.
Compania franceză este pusă sub presiunea investitorilor, care doresc să vadă o achiziţie majoră, după ce Sanofi a pierdut tranzacţia de achiziţie a producătorului de medicamente împotriva cancerului – Medivation, în favoarea competitorului Pfizer.
Jobul acesta este cel al visurilor mele”, spune Emmanuelle Valentin-Fouchs, franţuzoaica ce a preluat la sfârşitul anului trecut conducerea Sanofi România şi Moldova, unul dintre cei mai mari jucători farma de pe piaţa locală. „Privindu-mi retrospectiv cariera, am acumulat experienţă în domenii precum finanţe, comercial, dezvoltarea afacerii etc., dar mi-am dorit un job care să le înglobeze pe toate”, povesteşte Valentin vorbind în engleză cu accent franţuzesc.
Entuziasmul cu care vorbeşte despre mandatul său la conducerea Sanofi în România nu dă indicii că domeniul în care lucrează trece prin cea mai tensionată perioadă din ultimii ani. Provocările pe care le-a primit la pachet cu „jobul visurilor” nu o sperie, ci din contră, le atacă direct şi le expune fără nicio reticenţă: „Impredictibilitatea este cea mai mare dificultate de care mă lovesc acum. E foarte greu să conduci o afacere când pot interveni schimbări radicale în fiecare zi. De când sunt aici, este a patra schimbare a ministrului sănătăţii, unul dintre ei fiind numit pentru cinci ore”, adaugă franţuzoaica, vorbind degajat oricât de sensibil ar fi subiectul de discuţie atins.
Industria farma se află într-o continuă tensiune din cauza schimbărilor pe bandă rulantă pe care le impun autorităţile în acest domeniu, afirmă Emmanuelle Valentin-Fouchs. Ca un bonus, domeniul sănătăţii se confruntă în ultima peioadă cu o serie de scandaluri care au determinat reacţii din partea autorităţilor, a reprezentanţilor domeniului, dar şi a opiniei publice.
Anul trecut, piaţa farma a înregistrat prima scădere din ultimul deceniu, de 4,7%, ajungând la o valoare de 11,7 miliarde de lei, similară nivelului din 2012-2013. Scăderea a avut loc în condiţiile în care valoarea vânzărilor de medicamente cu prescripţie (Rx), care reprezintă aproximativ 70% din piaţă, a înregistrat un minus de peste 10% anul trecut.
Cu o cifră de afaceri de 1,17 miliarde de lei, conform IMS MAT (decembrie 2015), Sanofi a ocupat anul trecut prima poziţie în topul jucătorilor farma din punctul de vedere al vânzărilor; vânzările includ şi produsele Zentiva, divizia de medicamente generice. Conform Cegedim, în primul trimestrul al anului 2016 valoarea totală a pieţei de medicamente s-a ridicat la 3,04 miliarde lei, cu 7% sub nivelul înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2015.
Anul trecut a adus o rocadă între locurile doi şi trei din piaţă: Novartis (643 de milioane de lei) a urcat pe locul doi şi Hoffmann la Roche (611 milioane de lei) a coborât pe poziţia a treia, iar în 2016 s-a produs o altă schimbare importantă în piaţă: compania americană Abbvie a avansat puternic în clasament, datorită decontării medicaţiei pentru hepatita virală cronică.
Astfel, brandul Viekirax al Abbvie, a cărui comercializare a început în luna mai 2015, a înregistrat în primele şase luni ale anului vânzări de peste 580 milioane lei.
În acest context, Sanofi are o situaţie stabilă, apreciază Emmanuelle Valentin-Fouchs: „Sanofi are o poziţie unică şi diferită pe piaţă din mai multe motive”. Compania este lider de piaţă, cu o amprentă puternică atât pe segmentul de medicamente generice, cât şi inovative, OTC-uri, vaccinuri sau boli rare. Datele companiei arată că unu din opt medicamente vândute în România este produs de Sanofi, ceea ce se traduce în 12% cotă de piaţă în volum şi 8% cotă de piaţă în valoare, conform IMS MAT (decembrie 2015).
Emmanuelle Valentin-Fouchs spune despre 2015 că a fost „un an normal, nici bun nici rău” din punctul de vedere al vânzărilor, dar important din punct de vedere al schimbărilor din sistemul de sănătate şi din industria farma: „Ne-am lovit de marile provocări ale politicii de preţuri în România”, referindu-se la alinierea preţurilor produselor originale cu cele generice, un subiect fierbinte aflat la masa discuţiilor dintre guvern şi producătorii de medicamente.
În primă instanţă, gândind din punct vedere economic, pacienţii consideră de bun augur această decizie, spune şefa Sanofi, dar tot ea explică de ce decizia nu ar fi favorabilă pe termen lung. În Europa, preţurile sunt reglementate în fiecare an, iar în cele mai multe cazuri, bazate pe ţările de referinţă. Asta înseamnă că în România preţurile se bazează pe cele practicate în alte ţări europene, la fel cum în alte pieţe sunt luate în considerare preţurile din farmaciile româneşti. Astfel, „dacă legea ne cere asta, o scădere de preţuri în România cu 35% va avea un impact în toată Europa, o situaţie dificilă pentru companiile internaţionale.
În cazul în care decizia va fi aplicată – la 1 noiembrie 2016 – există riscul ca de pe piaţa românească să dispară o serie de medicamente. „Nu avem de ales, conducem companii internaţionale. Orice decizie am lua s-ar răsfrânge deopotrivă asupra pacienţilor din România, cât şi a celor din întreaga Europă”, spune franţuzoaica.
DINCOLO DE OBIECTIVE IMEDIATE
Un om cu viziune pe termen lung, după cum se autodescrie, Emmanuelle Valentin spune că îngrijorarea sa nu ţine doar de afacerea pe care o conduce, ci se declară preocupată şi de situaţia pacienţilor români, care vor fi nevoiţi să renunţe la unele medicamente unice pe piaţă. Consideră că rolul său aici este de a contribui la un sistem sustenabil din punct de vedere economic pentru România, dar acceptat, de asemenea, de companiile internaţionale. „De când sunt aici, nu am obiective pe termen scurt, ci am privit în perspectivă, am o viziune strategică şi vreau să văd cum putem construi, împreună cu autorităţile din România, un sistem sustenabil, lucru care poate fi într-adevăr benefic pentru pacienţii din România, pentru afacerea mea şi pentru întreaga industrie”, spune directoarea Sanofi.
Business Magazin: Care vor fi efectele principale ale actualizării listei de medicamente compensate asupra pacienţilor români? În ce măsură actualizarea listei reprezintă o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?
Gourlet, Sanofi România: Pacienţii trebuie să fie în centrul tuturor activităţilor noastre, iar în România trebuie să aibă dreptul de a beneficia de acces la sănătate asemeni oricărui cetăţean european. De aceea actualizarea listei de medicamente compensate este o problemă majoră; avem nevoie de măsuri imediate pentru a îmbunătăţi accesul la tratament şi la inovaţie şi pentru a reduce inegalităţile. Dar trebuie să avem în vedere că pot apărea probleme încercând să introducem într-un singur an terapii ce au stat pe lista de aşteptare 6 ani. Industria, alături de autorităţi trebuie să găsească o soluţie pentru a gestiona această discrepanţă în contextul controlului costurilor sau deficitului public redus.
Sistemul sanitar în ansamblu ar trebui perceput ca o investiţie, şi nu un cost, mai degrabă ca o precondiţie a prosperităţii economice. Sănătatea oamenilor influenţează rezultatele economice din perspectiva productivităţii, cererii de forţă de muncă, capitalului uman şi cheltuielilor publice. Noile medicamente joacă un rol important, reducând povara bolilor şi permiţând astfel pacienţilor să se întoarcă la activităţi productive şi astfel să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a ţării.
Business Magazin: Care este impactul taxei de clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură această taxă descurajează investiţiile în România?
Gourlet, Sanofi România: Taxa de clawback, în forma sa actuală, poate fi eficientă din perspectiva statului, însă nu răspunde la nevoia pacienţilor de a creşte gradul de accesibilitate şi disponibilitate a medicamentelor. Nu are un impact clar asupra modului în care sunt prescrise medicamentele şi nici nu răspunde mai bine nevoilor esenţiale care momentan sunt neacoperite, nefacilitând în niciun fel accesul la inovaţie.
Şi nu în ultimul rând, taxa clawback are efecte negative majore asupra tuturor companiilor farmaceutice, întrucât nu este transparentă, este impredictibilă, nesustenabilă şi inechitabilă, forţând industria să plătească conform preţului de la raft care include marjele farmaciilor şi distribuitorilor.
Trebuie să stabilim o abordare integrată – începând cu creşterea bugetului alocat pentru consumul de medicamente la nivelul real de pe plan local, continuând cu introducerea unei metodologii mai eficiente de stabilire a preţurilor şi cu o alocare mai bună a resurselor existente, luând în calcul şi un control eficient al costurilor pentru medicamente. Şi, în final, în cazul în care se înregistrează în continuare o depăşire a bugetului de cheltuieli alocat medicamentelor, este nevoie de o taxă clawback sustenabilă şi mai predictibilă . Doar în acest mod putem asigura continuarea investiţiilor, putem atrage noi fonduri pentru sistemul de sănătate şi putem satisface mai bine nevoile pacienţilor.
Business Magazin: Cum este percepută România de către grupul din care faceţi parte şi cât de atractivă este ţara noastră pentru realizarea de investiţii noi (creşterea personalului, înfiinţarea de noi unităţi de producţie)?
Gourlet, Sanofi România: România este şi va rămâne în continuare o piaţă strategică pentru Grupul Sanofi. Iar Grupul Sanofi şi-a asumat angajamentul de a rămâne un partener de încredere al autorităţilor locale pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale în beneficiul pacienţilor.
Mai mult, România este foarte importantă pentru noi şi datorită activităţii industriale pe care o desfăşurăm. Fabrica Zentiva şi-a câştigat o poziţie foarte bună în cadrul reţelei industriale Sanofi pe plan internaţional, fiind recunoscută pentru calitatea la standarde europene şi performanţa obţinută la costuri mici, adaptabilitatea la noi tehnologii şi, de asemenea, pentru expertiza în domeniu a angajaţilor. Vom continua implementarea planului nostru de investiţii în unitatea de producţie, precum şi sporirea activităţii de export în anii ce urmează. Am investit aproximativ 14,3 milioane de euro în perioada 2009 – 2013 şi intenţionăm să investim alte 7 milioane de euro până în 2016.
În ceea ce priveşte atragerea de investiţii suplimentare, planurile noastre depind în mare măsură de mediul în care operăm. Cu siguranţă că avem nevoie de mai multă stabilitate şi mai puţine schimbări de natură politică pentru a crea un mediu sănătos care să faciliteze creşterea sustenabilă.
Suntem foarte conştienţi atât de oportunităţi, cât şi de provocări, iar planul nostru este ca alături de cei 700 de angajaţi pe care îi avem în România (implicaţi în operaţiuni comerciale, dar şi industriale) să ne consolidăm poziţia pe piaţa locală, aducând speranţă şi soluţii pentru pacienţi cu ajutorul portofoliului nostru extins şi complex: produse inovatoare, medicamente generice, vaccinuri, produse eliberate fără prescripţie medicală şi terapii pentru boli rare.
Costina Constantin, 39 de ani, managerul care a condus timp de trei ani diviziile de Controlling din compania Sanofi, din România, Moldova, Ungaria şi Bulgaria, va renunţa la poziţia actuală din luna iulie şi se va dedica vieţii personale în următoarea perioadă.
Costina Constantin şi-a început cariera de auditor în anul 1999, în cadrul Deloitte, continuând-o apoi în cadrul Finconta PKF, unde a pus bazele departamentului de audit financiar. La începutul anului 2005 devine membrul echipei de audit intern din Bruxelles a companiei American Standard BVBA, aferentă regiunii EMEA. În cei doi ani petrecuţi în Belgia a participat şi condus proiecte de audit intern în cadrul entităţilor celor trei divizii ale American Standard din ţări precum Marea Britanie, Franţa, SUA, Italia, Brazilia, Emiratele Arabe Unite, Rusia, Cehia, Grecia, Tunisia, Turcia, Olanda şi Bulgaria. În aprilie 2007, a devenit reprezentant al departamentul Internal Control din cadrul Comitetului Executiv al JTI România. A deţinut poziţia de CFO în Bulgaria din 2008 până în 2010. După experienţa din Bulgaria a urmat Moldova, unde a condus departamentul financiar.
„Sper ca în mai puţin de cinci ani să gasesc echilibrul esenţial între zona profesională şi cea personală. Dacă nu aş fi ales drumul către o cariera în domeniul financiar, mi-ar fi placut enorm să merg catre o zona artistică, respectiv design interior”, spunea în luna mai Costina Constantin.
Costina Constantin face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.
Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.
Până la sfârşitul anului, compania are în plan vânzarea de peste 400.000 de unităţi din noul produs. Per ansamblu, Sanofi îsi doreşte pentru brandul Antinevralgic creşterea cu 3 puncte procentuale a cotei de piaţă la 20% şi sporirea vânzărilor cu 20% pe total brand până la sfârşitul anului, în comparaţie cu 2012.
Antinevralgic Forte tratează eficient şi rapid durerile de cap intense şi migrenele, beneficiind de o formulă mai concentrată a celor trei substanţe active: acid acetilsalicilic 250 mg, paracetamol 250 mg şi cafeină 50 mg.
“Lansarea Antinevralgic Forte este importantă atât din perspectiva consolidării, cât şi a modernizării brandului Antinevralgic. Vorbim despre una dintre mărcile cu cea mai mare notorietate de pe piaţa românească, asociată de consumatori cu valori precum autenticitate, tradiţie, eficienţă şi accesibilitate. Prin noua formulă, demonstrăm că acest nume are multe de spus pe segmentul de analgezice din România, este un brand care se extinde şi care are obiective ambiţioase”, a declarat Iulia Roşian, director CHC Sanofi România.
Segmentul de durere este unul important în piaţa totală de medicamente fără prescripţie medicală, reprezentând circa 18% (55 milioane euro) din aceasta. Sanofi deţine 25% din segmentul de analgezice şi antiinflamatoare forme solide, în special prin brandurile Antinevralgic şi Ibalgin. Analgezicele reprezintă 30% din totalul portofoliului de medicamente fără prescripţie medicală administrat de companie.
Sanofi are trei produse în top 10 branduri OTC: Antinevralgic, Essentiale şi NoSpa. Prin lansarea Antinevralgic Forte, Sanofi îşi consolidează poziţia de lider pe segmentul de OTC, recâştigată în 2012.
Antinevralgic ocupa locul al cincilea în 2009 în topul celor mai vândute medicamente, cu cinci milioane de bucăţi vândute, la o valoare totală de 5,9 mil. euro.
– Loc Antinevralgic P in overall vanzari produse OTC – locul 5 , conform IMS data (valoare, pret de producator)
– Unitati vandute – 4.855.160 unitati (cutii) in 2012, +13% vs. 2011
– Rezultate in valoare – 24.490.863 lei in 2012, +25% vs. 2011
Era studentă în ultimul an la Facultatea de Chimie din cadrul Politehnicii când a ales să se implice în organizarea unui târg de joburi pentru studenţi. Una dintre companiile pe care le-a contactat a fost Sanofi, iar în urma unei discuţii cu directorul de vânzări a primit o propunere de colaborare şi a acceptat postul de reprezentant medical. După un an şi jumătate, Veronica Avram s-a alăturat departamentului de marketing, fiind promovată în poziţia de product manager timp de şase ani şi apoi group product manager pe o durată de trei ani. În sarcina sa au intrat portofoliile de medicamente ale grupului (OTC, urologie, cardiologie, neurologie), cu responsabilitatea de a dezvolta şi implementa strategia de marketing, de management al bugetelor de investiţii şi de atingere a obiectivelor de vânzare şi profitabilitate. În 2010 a avansat în poziţia de director comercial. În contextul situaţiei economice dificile, grupul a înregistrat o creştere a vânzărilor în România de 2%.
“Momente dificile au fost şi cu siguranţă vor mai fi. Ce consider că este important e să gândeşti întotdeauna pozitiv şi să găseşti resursele necesare pentru a depăşi aceste momente, să găseşti acele lucruri frumoase care să-ţi ofere satisfacţii, plăcerea de a veni în fiecare zi la muncă şi de a-ţi îndeplini sarcinile cu un nivel maxim de implicare”, spune Avram. Ea admite că a cochetat cu antreprenoriatul, dar consideră că ar trebui să ia din timpul alocat familiei, vieţii personale, deja afectat de programul încărcat. “Şi, în plus, un antreprenor în familie – soţul – cred că este suficient.” Spune că niciodată nu poate şti cu adevărat ce îi rezervă viitorul, dar consideră că experienţa acumulată în toţi aceşti ani îi oferă posibilitatea de a aspira către poziţia de general manager în fruntea unei companii farmaceutice prezente pe piaţa locală.
100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.
BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.
Se putea şi în vremuri mai bune. Asta putem spune dacă ne gândim la contextul în care noul manager al Sanofi a ajuns în România, dat fiind că nouă din executivii primelor douăzeci de companii şi-au făcut bagajele în ultimul an. De fapt, n-au trecut nici două luni de când Dan Ivan, vechiul director al sanofi-aventis, îşi anunţa plecarea, după 16 ani, din compania pe care a dus-o pe locul întâi în clasamentul producătorilor de medicamente din România.
De fapt, chiar săptămâna trecută Actavis, numărul patru mondial în dezvoltarea, producţia şi comercializarea produselor farmaceutice generice şi unul dintre jucătorii importanţi ai pieţei locale de medicamente generice, anunţa consolidarea echipei manageriale prin numirea lui Dan Ivan în funcţia de director general al diviziei din România.
În birourile din strada Izvor, locul lăsat liber de Ivan a fost ocupat de francezul Jacques Nathan, angajat cu experienţă în Sanofi, care a condus până de curând operaţiunile grupului din Bulgaria şi, în plus, cele regionale pentru România, Republica Moldova şi Ungaria. În contextul schimbării tot mai frecvente a executivilor din farma, mutarea de la vârful Sanofi e numită mai mult “o coincidenţă” de către Nathan, el menţionând că mandatul lui Ivan în fruntea producătorului a durat totuşi mai bine de şase ani. Francezul mărturiseşte că a acceptat misiunea de a se reloca la Bucureşti fără să ezite, dat fiind că piaţa locală e chiar şi de trei ori mai mare decât cea de la sud de Dunăre.
“Mandatul meu este o mare provocare, suntem lideri de piaţă, una din opt cutii de medicamente vândute aparţine grupului sanofi-aventis Zentiva, iar în viitor piaţa va deveni una strategică pentru companie”, explică Nathan. Dacă e să vorbim despre obiectivele trasate de şefii de la Paris, cuvintele sunt precise: să menţină poziţia companiei în piaţă – “uşor de zis, mai greu de făcut” – şi să continue să diversifice cât mai mult segmentele de producţie.
Creşterea exporturilor de medicamente fabricate la Bucureşti, proces început pe parcursul acestui an, face parte din strategia pentru 2012, principalele destinaţii fiind Germania, Franţa, Elveţia, Cehia şi statele est-europene. 30% e obiectivul de export pentru anul următor, fabrica urmând să devină şi centrul de control al calităţii pentru medicamentele produse de Sanofi în afara Uniunii Europene. Cât despre business, o creştere cu 4-5%, în linie cu evoluţia generală a pieţei, este cea mai probabilă pentru afacerile grupului în România, cifrate la 200 de milioane de euro în 2010.
“Când m-am mutat acum şase ani din Franţa în Bulgaria a fost mai greu, însă acum decizia n-a fost dificilă, iar viaţa în România e până acum o experienţă plăcută”, explică Nathan, care promite că până la viitorul interviu va ajunge şi într-unul dintre spitalele româneşti. Întrebarea referitoare la experienţa vizitei va fi tot acolo.