Tag: sanatate publica
-
Ministrul Sănătăţii: Verificăm toate codurile de parafă eliberate de Direcţia de Sănătate Publică în 2018. Sunt o mie de dosare
„Instituţiile private nu sunt conştiente de ceea ce trebuie să facă, adică să presteze servicii de calitate şi în siguranţa pacienţilor. Vă asigur că în sistemul public aşa ceva nu se poate întâmpla. Nu am în acest moment toate datele (despre existenţa altor cazuri de acest gen -n.r.) .A primit o parafă fără nişte documente legale, parafă pe care nu putea să o utilizeze fără celelalte documente. Responsabilitatea este a instituţiilor.Angajatorul (ar trebui să răspundă -n.r.), în primul rând, pentru că are obligaţia să verifice toate documentele, ori el avea unul singur. (Controlul -n.r.) deja este iniţiat. (Clinicile private -n.r.) nu sunt pe cont propriu. Dacă unii i-au lăsat să fie pe cont propriu, asta este problema lor. Am iniţiat controale împreună cu ministerul de Finanţe, inclusiv pentru acele decontări duble. Acum se vede că instituţiile private pot să facă mai mult decât face o instituţie publică, din păcate nu în folosul pacienţilor”, a declarat Sorina Pintea, referitor la cazul italianului care a operat în clinici private deşi avea doar 8 clase. -
Direcţia de Sănătate Publică şi ApaNova au discutat situaţia apei potabile din Bucureşti pe WhatsApp. Comunicarea publică a fost ignorată
„Având în vedere că directorul general Apa Nova Bucureşti se afla plecat în afara ţării, în calitatea mea de directorul general adjunct am fost contact de catre reprezentantii DSPMB pentru a discuta despre sesizările realizate de cetăţeni în spaţiul social media legat de calitatea apei potabile. În cadrul discuţiei, nu ni s-a solicitat realizarea unei comunicări către media”, spune Epsică Chiru.„Între timp, ca urmare a sesizărilor primite in call–center, echipele operaţionale au efectuat prelevări de probe de apă potabilă (atunci când a fost solicitat acest lucru de consumatori precum şi în punctele fixe prestabilite cu Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti) în vederea analizei în laborator. La 30.01, ora 17:30, am notificat Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) privind situaţia existentă, măsurile întreprinse şi a oferit asigurări privind calitatea apei potabile.Am fost contactaţi de către reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti la ora 18:06, în care ni s-a transmis că DSPMB a prelevat probe de apă potabilă din reţeaua de distribuţie şi au constatat depăşiri ale concentraţiei de clor total, fără a transmite rapoarte de încercare oficiale care să susţină afirmaţiile. Mai precis, s-a primit de la DSPMB doar un tabel în format de imagine. -
Numărul total de cazuri confirmate de rujeolă în România a ajuns la un NIVEL ALARMANT
Potrivit raportărilor săptămânale, numărul deceselor din cauza rujeolei este de 34, această cifră fiind înregistratp şi săptămâna trecută.
„Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 22.09.2017 este 9.289, din care 34 de decese (nouă în judeţul Timiş, şase în judeţul Arad, şapte în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin, unul în judeţul Bihor, unul în judeţul Cluj, unul în judeţul Călăraşi, unul în judeţul Neamţ, unul în judeţul Satu Mare, unul în judeţul Vaslui, unul în judeţul Galaţi, unul în judeţul Mureş şi unul în Bucureşti)”, arată sursa citată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative
“La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.
Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.
Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.
Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.
Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.
Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.
Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.
“Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.
Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net
-
E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative
“La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.
Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.
Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.
Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.
Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.
Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.
Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.
“Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.
Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net
-
E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative
“La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.
Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.
Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.
Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.
Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.
Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.
Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.
“Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.
Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net
-
36 de copii din judeţul Galaţi au fost internaţi în spital cu simptome de toxiinfecţie alimentară după ce au consumat laptele distribuit la şcoală
levii provin de la Şcoala gimnazială nr. 40 „Iulia Haşdeu” din municipiul Galaţi.
“În primă fază, 40 de copii de la Şcoala nr.40 “Iulia Haşdeu” din municipiul Galaţi au fost transportaţi la spital. Este vorba despre elevi din clasele IV-VIII, iar 36 au rămas internaţi în unitatea spitalicească. Copiii prezentau stări de greaţă, dureri abdominale, vărsături, diaree. Există suspiciuni că elevilor li s-a făcut rău după ce au consumat laptele distribuit prin programul “Laptele şi cornul”. A fost informat Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi să nu mai fie distribuit acest tip de lapte” a declarat, pentru MEDIAFAX, Liliana Iordăchescu, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
INSP: În România, nu avem suspiciuni de infecţii cu noul coronavirus. Reţeaua sanitară este în alertată
Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă autorităţilor sanitare naţionale să rămână vigilente, conform recomandărilor făcute anterior, şi să implementeze măsurile de prevenţie şi control al infecţiei în spitale, spune dr. Odette Popovici, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile.
Potrivit medicului, în 8 mai, Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) a transmis mai multe recomandări statelor membre UE, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
În acest context, personalul medical din EU ar trebui să fie vigilent în continuare, pentru identificarea rapidă a pacienţilor care necesită investigaţii de laborator. Prin urmare, pacienţii cu infecţii
respiratorii acute severe care au călătorit în Peninsula Arabică şi ţările vecine în perioada de zece zile anterioară debutului bolii ar trebui investigaţi rapid, în conformitate cu recomandările ECDC şi cele naţionale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Anunţul şoc al ministrului sănătăţii: casele judeţene de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică vor fi desfiinţate în următoarele zile
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat astăzi că direcţiile de sănătate publică judeţene şi casele de asigurări de sănătate publică judeţene vor fi desfiinţate în următoarele zile. Nicolăescu a precizat că măsura desfiinţării direcţiilor de sănătate publică judeţene şi caselor de asiguări de sănătate publică judeţene va aduce economii la buget. Ministrul Sănătăţii a mai spus că 2013 va fi anul marilor schimbări în sănătate, precizând că are sprijin politic pentru măsurile care vor fi luate. Mişcare este suprinzătoare având în vedere că nu a mai existat până acum un anunţ privind această intenţie, care nu a fost lansată în dezbatere publică. Casele judeţene de sănătate sunt subordonate Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), principalul finanţator al sistemului cu o buget de peste 4 mld. euro anual. CNAS este cea mai importantă instituţie din sistemul de sănătate care funcţionează din 1999.